Şi dacă extratereştrii arată la fel ca noi?
Problema extratereştrilor bate la poarta ştiinţei, pe măsură ce au loc din ce în ce mai multe progrese în depistarea planetelor extrasolare dar nu numai. Lansarea înlocuitorului lui Hubble – James Webb Space Telescope care va avea loc în 2018 va aduce noi şi noi descoperiri şi o dată cu ele probabil mai multe semne de întrebare decât răspunsuri. Cu cât trece timpul înţelegem că ştiinţa (îndeosebi fizica şi matematica) înseamnă nu atât descoperirea de noi teorii cât mai ales infirmarea celor greşite şi completarea celor corecte. Fiind pasionat de cărţi vechi, în colecţia mea se numără şi o broşură din colecţia Biblioteca pentru toţi – Ce este viaţa de Camille Flamarion -, care este apărută între 1890 şi 1920, perioadă pe care am dedus-o din nota aflată pe coperta 2, facând legătura cu istoricul Bibliotecii, de pe Wikipedia. Cine mă poate ajuta cu o datare mai corecta, e binevenit să o facă, din păcate eu nu am avut grija de carte şi pata mică care se vede în colţul de jos stânga acopera tocmai anul pe pagina a 1 jos, Iată un scurt citat din această broşură în care autorul reflectă la cât de frumos trebuie să fie cerul locuitorilor unui sistem bi-solar pe care acesta îl analizase reuşind să îi determine şi viteza de rotaţie. Observasem mai ales cu predilecţie un frumos grup de doiu sori, mai gigantici decât al nostru, unul roşiu-rubniu, strălucitor, altul albastru-safiriu, translucid, cari se învârtesc unul în jurul altuia în timp de două mii de ani, distribuind oamenilor de pe îndepărtatele lor sisteme, zile multicolore şi nopţi însorate, necunoscute pe planeta noastră. Autorul petrecuse o noapte urmărind sisteme de stele gemene şi dimineaţa trecând prin grădină (probabil întorcându-se acasă, observase cum 4 furnici puneau la cale să captureze o coleopteră amorţită şi rănită de una dintre ele. Cum una singură nu o putea căra, autorul observă cum prima furnică, le comunică la încă 3 propunerea misiunii de a căra prada în muşuroi. Povestirea cu pricina este despre furnici, nota cu privire la “oamenii de pe îndepărtatele sisteme” este doar o paranteză. Nu ştiu care e raportarea lui Flammarion cu privire la existenţa extratereştrilor şi care era trendul în acea epocă, dar bănuiesc că era vremea canalelor marţiene, căci printre cărţile sale se numără şi una intitulată La planète Mars et ses conditions d’habitabilité. Mi-a aprins însă un beculeţ folosirea termenului de oameni cu privire la posibilii extratereştri din acel sistem solar ale cărui doiu sori îi încântaseră privirea. Şi beculeţul meu aprins lansează următoarea idee: de ce credem că extratereştrii (dacă ar exista) ar fi prea diferiţi de noi? Ştiu că nu doar existenţa vieţii este pusă sub semnul întrebării, ci şi natura ei, nivelul de inteligenţă, organizarea sociala, etc. Când lansez această întrebare se înţelege din start că o fac în contextul în care eu nu sunt de acord cu teoria evoluţionistă şi prin urmare dacă viaţa există pe alte planete, îi dau mai multe şanse să fie la fel ca pe pâmânt – în ciuda argumentelor ştiinţifice. Îi atenţionez pe cei care se grăbesc să râdă de mine, că până mai ieri alte
Read more