De ce le e frica americanilor de buna intelegere germano-rusa?

Poate e mult spus buna intelegere, dar cert este ca americanii nu privesc si nu au privit niciodata cu ochi buni colaborarea si relatiile germano-ruse, ceea ce este firesc si vom explica de ce.

Vom incepe insa mai intai in a prezenta doua articole/studii a doua think-tank-uri diferite, unul de peste ocean si unul de dincoace de ocean pentru ca dupa cum stim, think-tank-urile sunt pepiniera ideilor dar mai ales a personajelor si a lobby-urilor care dau directia in politica externa.

Primul articol se intituleaza agresiv: Russia’s Hybrid Warfare is Harming Germany si apartine Atlantic Council. Pentru cei care nu stiu, Atlantic Council este o organizatie de propaganda americana pro-NATO, finantat de Soros si alti membri ai guvernului invizibil, adevaratii decidenti ai politicii americane care sunt in spatele papusilor din politica. Iata o caracterizare scurta a acestor organizatii, facuta de Rick Rozoff pentru Global Research:

Along with similar and related groups like Freedom House, Project for the New American Century, U.S. Committee on NATO, Project on Transitional Democracies, National Endowment for Democracy and its International Forum for Democratic Studies, World Movement for Democracy and its Network of Democracy Research Institutes, International Republican Institute, National Democratic Institute for International Affairs and a myriad of complementary non-governmental organizations bankrolled by billionaire currency speculator George Soros and others – all identified as non-profit, non-partisan (which in the U.S. denotes bipartisan Democrat-Republican) organizations, though many are funded by the U.S. government – the Atlantic Council and the sites it links to are collectively the best example of what for over a century has been described as the invisible government. More particularly, an unaccountable foreign policy establishment for which Euro-Atlantic strategic ties with emphasis on the NATO military bloc are given central emphasis.

Officers and members of the think tanks and nominal non-governmental organizations shift effortlessly and regularly between those groups and top positions in the State Department, Defense Department, National Security Council and elsewhere in the federal government. (sursa)

De ce ar fi normal pentru americani sa saboteze relatiile Europei cu Rusia, pacea si buna intelegere? Pentru ca daca totul ar fi ok cu Rusia, NATO ar trebui sa se retraga si interesele expansioniste americane nu ar mai fi la fel de usor de aparat, fara sperietoarea oferita de rusi. Cand vorbim de interesele americane, trebuie sa facem o mica paranteza: principalul interes este dolarul: orice alternativa la dolar sunt un pericol major pentru SUA.

Sa presupunem o lume in care UE ar fi o uniune economica puternica, independenta, care ar merge struna, colaborarea ar fi ideala, economia ar dudui si bancile nu ar avea probleme. Sa presupunem ca in aceasta lume ideala, UE s-ar intelege perfect cu Rusia: Germania si UE ar importa resurse si produse alimentare de la rusi, si ar exporta masini si alte bunuri cu valoare adaugata mare iar frecusurile gen Ucraina si Crimeea nici nu ar exista. Sa presupunem ca in urma acestei colaborari ideale, rusii si europenii s-ar intelege ca plata pentru resurse (petrol & gaze in principal) s-ar face in euro, nu in dolar. Rusii ar trece astfel de la folosirea dolarului la folosirea euro-ului. Sa presupunem ca mai departe, rusii ar cere pentru armamentul lor vandut tarilor arabe (Siria, Iran) ca si pentru resurse (gaze catre turci sa zicem) tot plata in euro. Acest scenariu ar fi de cosmar pentru SUA!

Deja dolarul pierde terenul bucata cu bucata din schimburile internationale si castelul de hartie construit pe petro-dolar sta sa pice. De ani de zile am subliniat [1] : pe masura ce pozitia dominanta a dolarului va cadea pas cu pas, vom vedea rolul din ce in ce mai in crestere al armatei americane deoarece americanii vor recurce la ultima lor carte: armata. Restul este zgomot! Toate celelalte amanunte, gen razboi in Siria, conflictul din Marea Chinei, razboiul din Ucraina sunt zgomotul prabusirii marelui urias cu picioare de lut care scoate in fata ce i-a mai ramas: armata.

Antagonizarea relatiilor euro-ruse de catre americani nu este insa ceva nou si sunt grija americanilor inca de la castigarea razboiului, UE fiind gandit ca un buffer intre SUA si URSS. Asa cum pe vremuri, europenii construiau state artificiale catre dusmanii din est (cum ar fi Austria) sau sustineau micile puteri pentru a le folosi ca carne de tun in bataia navalitorilor (cum am fost si noi in fata Imperiului Otoman), mai nou, le-a venit si europenilor randul ca sa fie folositi ca teritoriu vasal cu rol de protectorat bun la orice in zona, la o cu totul alta scala. Si ca sa nu vorbim aiurea, sa dam si exemple: in 1981, SUA au fost ingrozite si s-au opus cat de mult au putut la dezvoltarea conductei de gaze care urma sa aduca gaz rusesc marilor tari din Europa de Vest, prin intermediul Germaniei. Iata cum era prezentata faimoasa conducta in presa zilei:

The West Germans got what they wanted. The Russians got most of what they wanted, minus the timing. The Americans witnessed what they didn’t want to witness. (sursa)

Am facut aceasta mica paranteza pentru a sublinia – daca mai era nevoie – de ce americanilor nu le convine ca europenii sa fie in buna intelegere si colaborare cu Rusia si sunt ingroziti mai ales de perspectiva oricarei aliante intre Germania si SUA. De aceea si dinamiteaza si au dinamitat tot timpul proiectul european din interior prin intermediul britanicilor si acum vor sa ii dea lovitura finala prin Brexit.

Revenind la articolul publicat de Atlantic Council / Russia’s Hybrid Warfare is Harming Germany, mai spunem doar ca despre gogoasa razboiului “asimetric” (hybrid, neconventional si alti termeni similari care sunt folositi sa umple nonsensul) am mai tratat aici. Articolul in sine nu este mare branza, este daily news si cu siguranta nu este rezumat doar la acest think tank: majoritatea presei americane mainstream nu face decat sa fie eco-ul propagandei oficiale gestionata de acest juggernault de think tankuri si acareturi utilitare.

Sa trecem asadar oceanul de cealalta parte si sa incercam sa luam pulsul de pe continent, mai precis de acolo de unde ne intereseaza: din Germania. Cum nu ma descurc cu germana si media germana este un mare mister pentru mine (nu inteleg prezenta slaba in limba engleza a nemtilor), m-am oprit la Carnegie Europe, intr-un fel echivalentul Atlantic Council de la Bruxelles, cu focus pe Turcia, Orientul Mijlociu si partea de est in general. Aici, deja din titlul unui articol relativ recent vedem o schimbare de ton: That Enduring German-Russian Complex. Nu atat asupra articolului respectiv dorim sa atragem atentia, subliniind, ca daca peste ocean, Rusia e prezentata ca agresor al Germaniei prin spionaj, atacuri cibernetice si manevre similare celor din Ucraina (ca sa va dati seama cat de mult pot umfla gogosile americanii), de pe continent relatiile ruso-germane recente sunt vazute cu totul altfel:

On April 11, a top delegation from the German Committee on Eastern European Economic Relations, an industry association that loathes the EU’s sanctions on Russia, met Putin in the Kremlin. The members of the committee yearn for a rapprochement—as if the era of Ostpolitik could be revived, as if that era brought Russia politically and socially closer to Europe. (sursa)

Din articol aflam insa lucruri si mai interesante, cu privire la un sondaj recent facut de o fundatie germana – Körber Foundation – cu privire la perceptia poporului german asupra Rusiei si asupra relatiilor cu Rusia. Din acest studiu, mai ales ce ne intereseaza pe noi este ca doar 31% dintre nemti ar fi de acord cu tratatul NATO, mai precis cu punctul 5 care este baza si fundatia acestui tratat: apararea reciproca in cazul atacarii oricarui membru. Mai mult de jumatate de nemti nu ar sprijini trimiterea de trupe nici macar in Polonia (!) daramite in Romania, in cazul unei invazii rusesti:

Over half of Germans would not support sending their soldiers to defend Poland or the Baltic states if these allies were attacked by Russia. Indeed, only about 31 percent of Germans believe that if these countries were attacked, Berlin should fulfill Article 5 of the NATO treaty, which declares that an attack on one member is an attack on all. (sursa)

Sunt lucruri care par socante si pe care nu le veti auzi in mass-media romaneasca unde NATO este prezentat ca marele aparator si protector. Cu ce trupe insa ne va apara NATO daca nemtii – cea mai apropiata tara NATO cu armata relevanta – in majoritate nu ar apara nici Polonia? Poate ca Atlantic Council ar trebui sa isi intareasca propaganda in Germania, ca sa rezolve problema, ca in Romania si-au facut misiunea cu brio.

As mai atrage atentia la inca un paragraf din acest articol marca Carnegie Europe:

There is a trove of other opinions in these two surveys. But given the deteriorating relationship between Germany and Russia, Körber tried to tease out whether it would be at all possible for Germany to have a rapprochement with Russia. The foundation’s own view is that Russia belongs to Europe, despite the findings of its survey. (sursa)

Nu e nimic nou, de altfel. Deja nemtii s-au opus sanctiunilor din ziua in care au fost introduse si nici nu stim in ce masura ei chiar le-au respectat, cu toata fermitatea americanilor. Altfel cum s-ar explica cat de bine sta totusi Rusia dupa atatia ani de sanctiuni? A se vedea in acest sens un articol recent ZeroHedge din care aflam ca randamentul la obligatiunile suverane la 10 ani ale Rusiei (un indicator al riscului) au ajuns la un nivel similar perioadei anterioare introducerii sanctiunilor, semn ca investitori straini au incredere in economia Rusiei. De asemenea, piata de capital din Rusia a oferit investitorilor randamente uimitoare, incat ai spune ca angajatii de la Casa Alba care dadeau sfat investitorilor sa nu cumpere actiuni rusesti au manipulat piata ca sa castige doar ei:

When the US (and its European vassal states) unleashed sanction on Russia in July 2014, it sent bond yields spiking from 9% to over 14% as political and social risks were priced in (as demanded by Treasury). However, despite the ongoing sanctions and the pressure (whether implicit or explicit from Washington) on oil prices, Russian bond yields have disobeyed America and are back below 9% – the lowest level of risk since before sanctions were imposed. (sursa)

Cred ca marea intrebare pentru generalii romani care mai au cap (slabe sanse) este daca nuantarile cu privire la pozitia fata de Rusia sunt specifice doar Germaniei sau nu cumva si americanii sunt indecisi. Nu de alta, dar cum altfel am explica insuccesul marelui hegemon ca macar sa influenteze piata de capital si a obligatiunilor suverane unde teoretic Imperiul poate face multe caci dolarul este rege si finantele sunt teoretic controlate de imperiu. Daca pe plan propagandistic sau cibernetic Rusia poate face ceva, pe plan financiar stim ca Rusia este un mare minion. Cum se explica asadar, totusi, rezilienta financiara si macrostabilitatea Rusiei, cel putin prin prisma celor 2 indicatori: piata bursiera si randamentul obligatiunilor?

De altfel, intrebarea retorica pe care am pus-o si in articolul trecut, cu privire la reactia Rusiei fata de Deveselu trebuia mai degraba pusa politicienilor: sunt ei pregatiti pentru scumpirea pretului gazelor? Vor compensa investitiile americane socul negativ al cresterii sau mentinerii pretului ridicat al gazelor rusesti pentru Romania, in conditiile in care alte tari (cum ar fi Germania sau Ungaria) beneficiaza de preturi mult mai bune doar pentru ca nu pleaca capul pana la capat in fata Imperiului?

Nu de alta, dar doresc sa imi subliniez punctul de vedere si sa reiterez: suntem fraieri. Pentru scut, trebuia sa cerem plata fixa anuala in dolari americanilor, orice altceva este praf in ochi. 1 miliard de dolari si tot ar fi fost ceva, ar fi compensat deficitul de la pensii. Chiar daca nu aveam incotro, chiar daca erau deja semnate tratate de prostii de Ponta si altii care au dat permisiunea scutului, chiar daca armata noastra oricum este apa de ploaie in privinta calculelor geostrategice, politicienii puteau sa preseze  un ajutor permanent american: nu era deloc deplasat si nici imposibil. Pentru americani era atat de important incat puteau sa ofere cu mult mai mult decat mizilicurile prezentate in presa ca “investitii”.

M-a amuzat in acest sens mai ales idiotul de Guran care prezenta asfaltarea ulitelor din Deveselu ca “ajutoare economice” ale zonei, venite din partea americanilor. Pai e si normal sa asfalteze strazile in localitatile din proximitate: cum altfel se vor proteja eficient, daca nu vor putea patrula sau urmari in caz de nevoie, potential atacatori ai scutului? Cu elicopterul este mai rapid, se intelege, insa cand ai strazi asfaltate mai trimiti o patrula de politie locala, mai trimiti niste firme de protectie sa faca ronduri, la preturi mult mai ieftine. Cat despre scoli, varuirea unor pereti este cea mai ieftina campanie de marketing pe care o armata ocupanta o poate face, in plan local. Cu doua-trei termopane si cateva ulite asfaltate, americanii au eliminat orice tentativa de reactii negative in randul populatiei, fiind indirect mita politica, pentru ca ii scuteste astfel de politicieni de problemele electorale pe care le-ar avea in tari unde oamenii sunt mai descuiati la minte, cum ar fi Germania, de exemplu. Faptul ca pe noi ne mituiesc americanii cu scoli reparate si strazi asfaltate, similar ca in Afganistanul, denota si unde ne aflam noi din punct de vedere intelectual.

Daca economic Romania este clar ca a pierdut ocazia sa castige ceva din afacerea “Deveselu” ne intrebam geopolitic oare ce castigam noi din asta? Oare de la noi se uita cineva imprejur sa vada ca in timp ce noi ne inrautatim relatiile cu Rusia, nemtii incearca sa le repare?

Ce sper eu este ca macar Deveselu sa ne fie o lectie, pentru ca oricum “oportunitati” vor mai exista. Transnistria este probabil urmatoarea Ucraina in care americanii vor impunge din nou ursul si sanse mari sunt ca asta se se intample cu viitorul presedinte Trump. Americanii au nevoie sa provoace Rusia, traiesc din tensiune geopolitica si haos in diverse zone. Tensiunea geopolitica si riscurile mentin dolarul  pe linia de plutire. In plus, un hegemon, cat traieste, face ce a invatat: se extinde. SUA nu va renunta la politica expansionista nici macar daca Rusia ar fi impinsa dincolo de Urali: asta stiu sa faca si asta vor face tot timpul, blah-blah-urile cu mentinerea securitatii si stabilitatii sunt sloganuri ieftine.

Romania nu poate castiga din relatia cu americanii decat financiar, prin obtinerea de fonduri pentru oferirea permisiunilor pentru baze sau operatiuni. Orice altceva sunt gogosi. Banii pot sa vina sub orice forma (mai putin creditare de la FMI – nu, multumim): fie plati directe dedicate intaririi armatei, fie discounturi la achizitia armament (refacerea flotei de avioane ar fi o idee).

Din pacate, noi nu doar ca nu cerem si nu obtinem nimic, dar ne mai alegem si cu interventii in plan politic (vezi gafele ambasatorului SUA) specifice unei tari bananiere. In mod normal, ambasadorul asta trebuia trimis inapoi si cerut altul in schimb, dar cine sa aiba un asemenea tupeu pe la noi cand ei se cearta intre ei pe mizilicuri si intrigi inifime, fara nici o relevanta pentru interesul national.

Si inca o mica paranteza: baza de la Deveselu este inclusa intr-un tratat care are mai multe puncte, inclusiv unul economic. Inca asteptam sa vedem ce se intampla economic, ca deocamdata americanii nu au trimis in Romania nici macar o amarata banca, singura prezenta notabila fiind Fondul Proprietatea care mai degraba a venit sa castige bani prin insider trading. Macar daca americanii ar avea si ei demnitate si ar informa autoritatile romane cu privire la “tehnicile” folosite de acesti mafioti in costume, macar daca influenta americanilor nu s-ar limita doar la jocurile politice mioritice si ar combate si coruptia indusa de asasinii economici americani care au deja un istoric (a se vedea si Bechtel).

“Current event form future trends” spunea un om intelept. Din pacate, noi dormim si habar nu avem pe ce lume traim. Mai precis conducatorii nostri …

~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] doar un articol in care subliniam ca armata SUA este preocupata de starea dolarului: ARMATA SUA SE PREGĂTEŞTE PENTRU EXPLODAREA MĂMĂLIGII (DEC 2010)

6 comments

Leave a Reply to admin Cancel reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.