Repoziționare

Ultimele zile avem principalele evoluții majore: Negocieri – progres aparent. Flexibilitate neașteptată a Rusiei care pare să se mulțumească cu Crimeea, Lugansk, Donetsk și cu un referendum în Ucraina pe tema cedării provinciilor. Ce se pare că au cedat ar fi înarmarea Ucrainei, renunțarea la luptă, eliminarea guvernului și “denazificarea”. Dar, până la un tratat evident mai e cale lungă. Faptul că rușii au anunțat pentru prima dată că se prevede o întâlnire Putin Zelinsky este de asemenea ceva nou. Însă rușii spun multe … cu câteva zile înainte de invazie Putin zicea că rusia nu va ataca niciodată Ucraina. Retragerea din nord – așa cum a anunțat Rusia se retrage din jurul Kievului. Oficial, nu repet blah-blahul, cert este că s-au retras și prin urmare singura consecință a acestei retrageri este că rușii vor avea mai multe resurse pentru celelalte zone. Eu zic însă că s-au retras deoarece Belarusul nu a dorit să intre în război, fiind probabil amenințat de vest cu sancțiunil similare rușilor. Reamintesc că deocamdata Belarus nu are parte de aceleași sancțiuni … Tăierea gazelor – se pare că se apropie momentul decuplării nemților. Dacă președintele BASF a ieșit să strige ca nebunul că lumea nu realizează ce înseamnă închiderea acestui combinat (dar nu numai) înseamnă că lucrurile sunt grave, în sensul că există presiuni politice extreme. Creșterea sprijinului militar – mai nou europenii donează tab-uri și mașini de infanterie ușoară. Încep cu echipamente ale nemților din est care au fost modernizate. Cehii de asemenea fac donații. Se discută de oferirea de tancuri. Pare că vestul încearcă marea cu degetul să vadă reacția Rusiei … Concluzia mea este că este mai mult praf decât știri pozitive. Marșul nebunesc către WW3 continuă. Concluzia mea e bazată pe o realitate incontestabilă: rușii și-au cam furat-o! Am analizat multe zile tot ce se întâmplă la fața locului. Sunt multe de zis, dar pe scurt se coroborează următorii factori care explică eșecul tentativelor rușilor de a ocupa Ucraina (în ciuda mac-macului oficial): proastra strategie (atac în multiple zone, fără pregătire), proasta implementare (nu doar că deși au subestimat total reacția ucrainienilor, dar rușii nici măcar nu au învățat din greșeli – practic problemele au fost aceleași de la începutul războiului: proasta aprovizionare, lipsa de coordonare între arme, lipsa soldaților pregătiți etc), dificultatea contracarării rezistenței (Ucraina e mare și ucrainienii sunt motivați & pregătiți). De alfel, ultimul punct este întărit de știrea reală că responsabilul pe felia de informații cu privire la starea Ucrainei înainte de război a fost mătrășit de către Putin. Atenție însă! Concluzia că și-au furat-o deocamdată nu spune nimic altceva și în niciun caz că rușii au pierdut războiul sau că acum sunt terminați. Războiul nu s-a terminat și este departe de a se fi terminat. De departe însă, poate principalul lucru pe care trebuie să îl subliniem este că Putin este încă la putere și niciun general nu a dezertat. Au fost câțiva omorâți, dar asta nu e decât un exemplu de cât de hotărâți sunt

Read more

De ce sunt penibile criticile aduse ucrainienilor

Nu sunt de acord cu puseurile naționaliste recente împotriva ucrainienilor. Sunt penibile. Este ca și cum casa vecinului ar arde și tu l-ai critica că ți-a furat un petec de curte. Deși vorbind sincer, ucrainienii săracii nici nu știu la ce să răspundă mai întâi – la acuzația că nu au fost niciodată o țară, că sunt o națiune inventată, sau la acuzația că au furat teritoriile românești … Din start, primul gând pe care îl am este că cei care se apucă acum să arăte cu degetul la niște oameni a căror țară este contropită și bombardată, în loc să facă tot ce pot ca să îi ajute și să faca tot ce pot ca nu cumva turbații care au năvălit peste ucrainieni să dea și pe la noi, acei oameni zic, care se apucă acum să strige că Ucraina a furat teritoriile noastre, merită ca să vină Putin peste ei să vadă și ei atunci cum o să ne arate bulgarii cu degetul că le-am furat Dobrogea, prin urmare bine că ne dă Putin una pe spinare. Sper ca acești tembeli care nu realizează că războiul e nasol de tot, să se trezească în cele din urmă și să nu mai pună sare pe o rană sângerândă. Altfel, ne vom merita soarta, care nu va fi una deloc bună. Toată lumea știe istorie acum, toată lumea e patrioată acum și cere limba ucraineană în școlile bucovinene de nord. Nu doresc să intru în acest dialog cinic făra sens. Dreptatea omenească este întotdeauna cu cei care fug de bombe nu cu cei care aruncă bombele, chiar dacă poate înainte au greșit. Dreptatea lui Dumnezeu trebuie să i-o lăsăm lui Dumnezeu. Iar azi am mai aflat ceva: gândul lui Dumnezeu – de trimis ploaie și peste cei buni și peste cei răi – nu poate fi dat înapoi. Oricât de mult ne-am ruga acum, rugăciunea noastră este una din interes lumesc nu are perspectiva veșniciei. Cine se roagă pentru pace și să nu fie foamete, greșește – trebuie să se roage ca în vremurile grele care vor veni, văzând atâta neomenie, să nu ne pierdem credința. Am văzut un interviu cu niște ucrainieni care se pregăteau să se suie în tren spre Polonia. Printre ei, un preot (bănuiesc ortodox) spunea: “rușii au distrus toată iubirea din mine”. Ferească Dumnezeu să ajungem acolo!

Read more

Liniștea dinaintea furtunii

Joi, vineri nu au fost prea multe bătălii și/sau atacuri ale rușilor. Sau cel puțin nu au prea fost prezentate în presă. Cu excepția atacului asupra centralei nucleare … Nu este deloc liniște evident, dar parcă e totuși prea multă liniște. Avem așadar zgomotul de la centrala nucleară, avem frecușurile din jurul Kiev-ului unde rușii fie au fost căsăpiți (nu știm, dacă erau probabil ucrainienii ne arătau filmări), fie stau cuminți și doar îi țin pe ucrainieni “activi” (mai trag câte-un foc din când în când). După mine, nu vor să intre în Kiev – nu are sens. Așteaptă. Nu știu prea mult nici de culoarele pentru locuitori care au fost stabilite la “negocierile” de joi. De fapt, singurul lucru stabilit. Ca o mică paranteză legată de negocieri, aș vrea să spun că rușii pot impune silentium stampa și pot să ceară ca orice negocieri să nu ajungă în presă până nu sunt semnate. Sau poate nici nu vor fi hârtii semnate ci doar înțelegeri, evident între ruși și SUA, cum se întâmplă de obicei. Ca sa argumentez ipoteza că noi nu vom afla adevărata înțelegere, vă pun în față Siria: Trump a negociat cu Putin, dar atunci nu s-a anunțat nimic, pur și simplu dacă analizăm evenimentele ulterioare, americanii s-au retras, rușii au avut grija de Isis (ce vremuri când lumea se speria de niște medievali pe toyote, acum e cu totul alt nivel …), rușii și-au păstrat baza navală, au adus ceva rachete și au permis Israelului să facă incursiuni peste Assad. Ceea ce este foarte ciudat … Rușii sunt garanți ai protecției lui Assad, dar permit Israelului, ca atunci când acesta găsește că e ok, să facă un raid și să bombardeze asset-uri ale armatei siriene. Foarte probabil Israelul cere permisiune pentru fiecare operațiune, caz în care sirienii sunt informați de ruși și nu au loc victime, caz în care nu văd rostul acestor incursiuni, altul decât Israelul să arate propriului popor că are grijă de ei și că luptă cu dușmanii din afara țării. Mă rog, improtant de știut este că nu există niciun tratat, totul a fost secret între Putin și Trump. La fel va fi și acum, deși evident, lumea e curioasă. Cu privire la sud, rușii au evident o poziție consolidată și după ce au cucerit Cherson, se pregătesc pentru Mikolaev și Odessa. Dar nu au fost bătălii prea multe, deși o coloană rusească prea curoajoasă a fost eliminată pe o stradă la nord de Mikolaev. Din ce îmi dau eu seama, strategia inițială continuă – tancuri proaste, conduse de “recruți” nepregătiți din Donbas folosiți ca carne de tun sunt trimiși înainte ca să consume rachetele ucrainienilor în timp ce pozițiile sunt consolidate și din urmă vin întăriri. Deci pe scurt, liniște relativă. Nici Mikolaev și nici Odessa nu au fost luate cu asalt și nici rachete nu au mai fost lansate. De altfel, nu prea au mai fost rachete și alarme aeriene nicăieri. Rușii așteaptă. Și din nou o paranteză. Urăsc scenaritele

Read more

Morți la datorie

Mai întâi de toate – Dumnezeu să-i ierte pe eroii care și-au dat viața în această seară pentru noi. Moartea lor, fie din accident, fie din altele, nu este cu nimic mai prejos decât o jertfă pe câmpul de bătălie. Ei au murit, de facto, în război și se numără în rând cu eroii neamului. Pe scurt istoricul: 1 – pica MIG-ul 2 – pleacă un elicopter după el, raportează că vremea e proastă și primesc ordin să se întoarcă; pică pe drum înapoi Între timp: un avion NATO de realimentare era în zonă în vremea prăbușirii de câteva ore bune (poza aici); presa habar nu are, purtătorii de cuvânt nu zic nimic imediat după prăbușire (chestiune de ~10 minute), un stratotanker vine peste Carpații din curbură (poza aici) Mai înainte: Rusia ne-a certat că de ce rușii nu mai pot scoate bani de la bancile din România

Read more

Capetele hidrei

Prin hidra înțeleg forțele întunericului care se împotrivesc omului și din invidie luptă împotriva omului încercând mai întâi să îl despartă de Dumnezeu și mai apoi să îi facă rău, pur și simplu. Este greu de înțeles că diavolul pur și simplu nu știe să facă altceva decât rău. Jordan Peterson spunea că cea mai clară dovadă a existenței lui Dumnezeu este existența diavolului, care este evidentă – trebuie să fii cu totul orb să nu vezi că diavolul există. Ca putere căzută, e firesc să vedem și să percepem mai mult existența diavolului decât existența lui Dumnezeu, deoarece în starea noastră căzută, avem de a face în primul rând cu influența diavolului. Și orice inimă sinceră în căutarea unui răspuns, vede mai întâi lucrarea întunericului și se simte copleșit de mirosul urât al iadului care vine alături de prezența și lucrarea forțelor satanice. Trebuie însă ca cineva să aibă o inimă sinceră și o rațiune cât de cât funcțională pentru a nu se lăsa copleșit de nihilism și pentru a căuta o explicație a răului care repet – orbi să fim, să nu-l vedem. Majoritatea oamenilor supraviețuiesc vieții – reacționează la ce li se întâmplă. Puțini sunt care planifică, puțini care își decid o cale proprie și care au un plan și foarte rar găsim unul care să intre pe ușa cea strâmtă și să încerce să vâneze veșnicia alături de Dumnezeu, nu în foc. Prin capetele hidrei înțeleg diversitatea puterilor întunericului. Există mai mulți demoni și fiecare are o lucrare a lui. Dar omul, ca ființă superioară prin chipul și potențialitatea obținerii asemănării cu Dumnezeu, are puteri mult mai mari și în omenire poate face multe rele mai mari decât ar fi capabili chiar demonii. Aș aminti aici doar pilda cu acel călugăr care fierbea un ou la focul lumânării și când i s-a dat pe față păcatul (dacă nu mă înșel, era post), starețul l-a certat și el a dat vina pe diavol: “diavolul m-a învățat”. Atunci, deoarece starețul avea viață sfântă, și pentru îndreptarea călugărului mincinos, care la fel ca Adam, în loc să se pocăiască când răul a ieșit la suprafață, a dat vina pe șarpe, s-a arărat diavolul și a zis: “nici prin cap nu îmi trecea așa ceva, el singur s-a gândit să fiarbă oul la lumânare”. Iată deci că există o concurență între diavol și om în a face rău, fiecare din motive și din poziții diferite. Diavolul din invidie, omul din prostie și din răutate, care răutate se face din obișnuință, din educație, din căderea sub influența celor 3 mari legături cărora este supus omul (conform Sf. Ignatie Brieanceaninov în “Calea Mântuirii”): legătura păcatului strămoșesc, legătura duhului lumesc și legătura influenței demonilor. Să ne întoarcem acum la capetele hidrei. Există așadar mereu, în orice vreme, diverse lucrări ale forțelor întunericului care încearcă să distrugă omul. Distrugerea omului are mai multe “fronturi”: în primul rând, depărtarea omului de Dumnezeu, prin tot ce înseamnă asta: opoziția față de propovăduirea Bunei-vestiri, omorârea și constrângerea

Read more

Schimbă claxoanele ceva?

Pseudo-revoluția camionagiilor (truckers) din Canada este încă o dovadă cât de lame au ajuns canadienii. Nici de o revoluție nu sunt în stare! Nu că românii ar fi … Dar în timp ce ei stau ca proștii și claxonează, nu fac bani. Dacă nu fac bani, o să moară de foame. Între timp, Trudeau și alții din elita globală întunecată, fac ședințe, analizează și se gândesc ce rele să mai toarne peste omenire după plandemie și hiperinflație. Probabil dilema curentă a elitelor este dacă a venit timpul de război nuclear sau încă e suficient să ne mai frecăm între noi cu tancuri și puști? Totul e calculat inginerește – ce model, cât prezice că va reduce din populație în cât timp. Totul are scopul ca să omoare oameni și să facă loc miliardarilor și conducătorilor lumii pentru terenuri de golf și pentru vânători în păduri virgine, unde nu sunt melteni primprejur să îi amenințe cu furcile. Nimic nu e întâmplător din ce vedem că se întâmplă în lume, chiar dacă televiziunile au cam ocolit să transmită această manifestație/mișcare/pseudo-revoluție sau cum i-o zice. În primul rând, camionagii sunt una dintre cele mai vaste categorii sociale din SUA – cum nu se mai produce nimic, a rămas transportatul junkurilor produse de chinezi pe care lumea le comandă pe Amazon. Problema este că această categorie va fi eliminată complet în 5-10 ani de tirurile automate. Trecând peste vrăjala că convoaiele acelea o să aibă nevoie de operatori umani, că tranziția va dura, că nu se poate peste noapte blah, blah. Realitatea este că o mare felie din acestă categorie va zbura, așa cum agricultorii au cam fost rași când s-a introdus tractorul. Cum așa ar zice careva? Că iote, avem agricultori. Avem, poate avem 1-2%, dar înainte de tractoare erau 95% și avea puterea să facă praf fabricile de tractoare dacă gândeau și dacă li se aprindea beculețul. Evident, schimbarea era inevitabilă, dar una e să te trezește peste noapte fără meserie și alta e ca un tată agricultor să-și pună fiul să devină tractorist deoarece este clar că tractoarele vor fi viitorul … În al doilea rând, camionagii sunt puțin sălbatici. E o meserie pentru singuratici care se controlează, până nu se mai controlează cum au făcut cei 2 camionagii pe plaiuri mioritice, tată și fiu, care ofticați fiind de un alt conducător de autovehicul, l-au făcut acordeon, coordonându-se prin stație – cel din față a frânat și cel din spate nu a frânat. Este doar chestiune de timp până protestul se va transforma în măcel și vor trimite tunurile de apă peste ei. Vor renunța însă sau nu la mandate? E posibil să cedeze, deoarece oricum se renunță la vaccinare cam peste tot deoarece s-a văzut că nu ajută, ba chiar cei care sunt vaccinați fac sigur omicron și nu toți fac ușor. Prin urmare, politicienii oricum nu știu cum să o dea întoarsă și cum vedem la noi, se fac că plouă și reduc restricțiile treptat, suflând în iaurt că

Read more

Demistificarea unor mituri militare

Rachetele hypersonice Sunt multe fire care sunt măcănite aiurea în MSM legat de rachetele hypersonice. De departe, principalul fir este acela cum că ba rușii, ba chinezii au de-astea și că sunt “game changer” lăsându-i pe americani în fundul gol. Eu bănuiesc că mașinăria de propagandă rusească a cam pompat pe știri de astea, și analiștii “traducători” (cum sunt și unii doctori “experți”) au preluat narativul fără să știe despre ce e vorba. Iată doar câteva info pe scurt care să demonstreze că aceste rachete nu sunt deloc un “game changer” și cu atât mai mult împotriva SUA … În primul rând, SUA e singura țară care a testat o astfel de rachetă încă din 2011. Chiar dacă SUA nu e interesată de distanțe lungi, ci rachetele dezvoltate de ei sunt pentru distanțe mici și medii (max ~2000 km) aceasta nu pentru că americanii nu ar știi să facă rachete cu rază lungă, ci pentru că nu au nevoie – SUA are baze peste tot în lume și nu are nevoie ca chinezii de arme strategice puternice care să transporte cantități mari, cum ar fi focoase nucleare. Chinezii au nevoie de rachete puternice de distanță cât mai mare, dar americanii nu, deoarece cea mai apropiată bază americană se află la sute de kilometrii de China pe când cea mai apropiată bază chinezească se află la mii de km de SUA. În al doilea rând, vorbim aiurea de astfel de rachete deoarece până la un război în care să fie confirmate, nu știm ce pot și nu știm cât de utile sunt. Să zicem că chinezii au astfel de rachete, dar câte să aibă? 20, 30. OK, și ce fac cu ele? Le lansează pe toate o dată? Și după ce fac? Păi din 20, 30 de rachete, dacă o să ajungă 1-2 unde trebuie va fi maxim de performanță pentru că nu poți testa cu o lansare (din câte știm chinezii au avut maxim un test, deși nu l-au recunoscut ca test de racheta hipersonică). Rușii ce să mai zicem? Au prezentat niște animații … Evident că fiind un domeniu de vârf, informațiile sunt top secret. Dar SUA fiind cea mai transparentă țară, unde se mai scurg spre presă info, știm de acel test din 2011. Și poate mai știm ceva din acele înregistrări cu “OZN”-uri ale armatei. Pentru mine, acele filmări de pe radar, mă lasă relativ rece, adică dau din umeri, ce să zic. Dar poate unor experți chinezi care văd în filmări (în informațiile despre ele) data și ora și coroborează cu niște observații de-ale vreunui satelit de-al lor din data/ora/locația respectivă, e posibil să le spună mai multe. Înțelegeți? Adică, pote americanii au testat niște rachete care chiar dacă nu sfidează legile fizici cum pretind comentariile ufologilor și poate chiar ale piloților și au lăsat voit acele filme să se scurgă în afară ca să înțeleagă cine trebuie despre ce e vorba. Că poate din detecțiile radarelor nu era suficient info ca să înțeleagă chinezoii ce

Read more
1 2 3 4 24