De ce scade leul când dobânda crește?

Creșterea peste noapte a leului cu 0.5% într-o singură zi, la o zi după mărirea dobâzii de referință este un mare mister pentru mine, de vreme ce logic era ca leul să se întărească. Prin creșterea dobânzii de referință și prin angajamentul de a ține sub control inflația, BNR a transmis clar investitorilor că urmează măriri la dobânzi. De ce a picat însă leul? De departe, prima explicație ar fi comentariul lui Isărescu cu privire la marjă … cum că e mai bine o depreciere lentă decât una rapidă. Mă îndoiesc însă că peste noapte, piața reacționează la măcănelile lui Isărescu, chiar dacă pe biroul său stă butonul roșu care reglează  (chiar dacă temporar) cursul. Oricât de drastică declarația mă îndoiesc că pusă în balanță cu creșterea dobânzii să cântărească mult mai mult decât aceasta. O a doua explicație ar fi creșterea prea mică. Poate investitorii se așteptau de creșteri mai mari, deși BNR ne-a obișnuit cu mișcări timide de fiecare dată, mai ales în sus, căci în jos de obicei dă cu dobânda când nu mai are încotro … Nu neg însă că poate să existe o explicație legată de vreo evoluție importantă exogenă. Nu am auzit însă nimic legat de BCE și personal chiar am avut o poziție forex pe EURHUF pe care am închis-o marți dimineața. Având deci proaspătă în minte evoluția, într-adevăr a fost o mică depreciere a forintului, dar în niciun caz de 0.5%. Poate ar fi bine să fac o mică analiză și pe alte monede din zonă, dar nu are sens, deoarece zilele următoare vom vedea dacă există doar un spike sau e vorba de un trend. Caz în care dacă e trend, e nasol și înseamnă că o să fie nevoie de noi măriri de dobândă mai curând decât ne-am aștepta. Evident depinde și ce vrea Isărescu și ce a negociat cu Tudose, dar, ca să cităm un clasic în viață, ceva trebuie să crape, ori cursul, ori dobânzile. În apărarea leului ar fi doar investițiile străine care sunt singurul lucru bun care se poate întâmpla anul acesta. Accelerarea deficitului balanței de comerț este îngrijorătoare dar este greu de evaluat cât de îngijorătoare de vreme ce nu avem precedente cu privire la status-quo-ul actual – dobânzi zero la EUR, lichiditate abundentă, creștere economică în UE, apariția de anomalii în cadrul piețelor (bad news is good news, piețe turbate care reacționează doar psihologic și nu mai au niciun fundament, funny money etc). Rămâne așadar să așteptăm următoarele zile. Nu este exclus ca spike-ul să fie însă un simplu artefact al mașinuței de controlat cursul a BNR-ului și băieții să fi calculat aiurea efectul și să fi reglat butoanele aiurea pentru ziua anunțului, sau să le fi fost teamă de o apreciere prea mare și prin urmare să fi lasat cursul liber, de unde vedem totuși care sunt adevăratele tensiuni. Din orice parte am privi, un 0.5% depreciere într-o zi de mărit dobânda nu sună bine și este cel puțin un indiciu al fragilității

Read more

Limitarile blockchain-ului

Ca orice tehnologie aflata la inceput si blockchainul este intors pe toate partile si vazut prin prisma intregului spectru al atractivitatii de la negare si scepticism total, trecand prin ignorare si pana la entuziasm utopic. Ma voi referi la cateva aspecte mai ales aflate in directia optimista la extrema superioara. Orice tehnologie si orice progres promite initial marea cu sarea dar se uita un mic mare amanunt: tehnologia este folosita de oameni si prin urmare adeptia ei, beneficiile aduse si succesul mai mare sau mai mic sunt in cele din urma determinate de oameni, mai precis de atractia oamenilor fata de acea tehnologie, de viabilitatea ei, de golul pe care il umple, de contextul potrivit. Sunt nenumarati factori care determina succesul sau esecul unor promisiuni. Chiar daca o tehnologie nu are nevoie de o masa importanta de oameni pentru a fi adoptata si pentru a creste, oricat de frumoasa si promitatoare ar fi o tehnologie, in cele din urma beneficiile financiare sunt cele care ii vor decide soarta iar astea depind si de numarul mare de oameni care vor adopta acea tehnologie. Uneori un numar prea mare de adepti chiar face rau. Daca multi oamenii si-ar cumpara in ziua de astazi masini electrice, nu doar ca societatea s-ar bloca, pentru ca nu am avea indeajuns de multe peco-uri unde acestea sa se incarce, dar statul ar pierde imens din scaderea consumului de combustibil si industria auto intreaga ar avea de suferit din cauza reducerii cererii de produse (dupa cum poate stiti o masina electrica are cu mult mai putine piese decat una clasica si de asemenea este mult mai fiabila decat una clasica, de unde se intelege ca multi producatori de piese ar muri si multe service-uri s-ar inchide, pe langa peco-uri). In acest caz statele ar incepe sa taxeze masinile electrice si evident sa taie finantarile pentru producatorii de masini electrice, desi acum platim energie electrica dubla ca sa reducem emisiile de CO2. Iata deci ca o adoptie prea larga si prea dintr-o data, ar face chiar rau tehnologiei in sine, desi ea este una buna si cu perspective interesante. Cu privire la promisiunile si la candidatii pentru “make the world a better place”, nu intotdeauna primul care isi arata fata este si copilul minune al viitorului. As aminti de exemplu web-ul: la inceput a fost nici mai mult nici mai putin decat un fel de wikipedia pentru doctoranzi, o tehnologie interesanta, dar in niciun caz revolutionara, existand deja gopher-ul care in acel moment avea raspandire mai mare, avea deja ceva noduri, avea o acceptare mult mai mare decat web-ul si promitea sa domine. Si cu toate acestea, ceea ce a pornit ca un gadget facut de un profesor universitar pentru colegii de la Cern in 1989 a transformat total chiar tehnologia pe spinarea caruia a crescut (Internetul) si care era in acel moment de departe hype-ul principal, emailul facand furori si fiind considerat marele progres al retelei internet. Intr-un mod similar, si astazi, este la fel de posibil

Read more

Peter Schiff distruge Bitcoinul

Daca exista un messenger of doom pentru Bitcoin, acesta este Peter Schiff. Baiatul care a stricat lupul inainte de 2008 pana cand ditamai haita de lupi a venit cand nimeni nu se astepta, o face in continuare. Insa pe langa avertismentul ca vine lupul, de data asta mai umflat ca Nymeria din Game of Thrones, Peter Schiff nu rateaza ocazia sa zica cateva si despre Bitcoin Ascultandu-l pe Schiff nu iti vine sa zici: da, are dreptate. Cat de clar si cat de logic pare totul? Oare cum de atat de multi oameni sunt atat de prosti incat sa aiba incredere in Bitcoin? Cu greu putem gasi contra-argumente la toate cate zice Schiff. Nu de putine ori, si nu doar in privinta Bitcoin-ului, Schiff gaseste tot felul de argumente pe cat de solide si logice, pe atat de amuzante si cumva extraordinar de deschizatoare de noi perspective. Iata unul cu care m-a impresionat in acest podcast, indeajuns incat sa ii dedic un articol: cand Bitcoin a aparut si era singura criptomoneda disponibila, toata ideea despre Bitcoin era ca o sa fie o moneda si ideea era ca pot trimite moneda asta oricui in lume, anonim dar totodata cu costuri mici si foarte rapid, deoarece e greu de trimis dolari; daca trimit dolari, ma duc la banca, fac un op, imi ia comision, etc; Bitcoin era un mod mai ieftin de trimis bani decat banca sau Western Union; problema mea cu Bitcoinul nu era cu asta, partea asta mi-a placut; ideea ca pot trimite anonim, rapid si fara costuri bani oriunde in lume, mi-a placut; problema mea cu Bitcoinul era ca nu are nicio acoperire, nicio valoare reala, deci am stiut ca nu o sa fie bani; […] acum insa e foarte scump; se pare ca daca vrei sa faci o tranzactie poate sa dureze mai multe ore si poate costa pana la 50-100$ ca sa faci un transfer; este evident ca nu pot trimite cuiva 10$ daca ma costa 50$; Bitcoin este deci un mod foarte ineficient de a trimite bani; daca doresc sa vand o masina da, e o suma mai mare; dar nu acesta este modul general de folosire; ideea era ca aceasta moneda sa fie folosita de oameni in viata de zi cu zi; ideea e ca nu poate face ceea ce original a promis sa faca: sa fie folosita ca un mijloc de schimb; culmea e ca oamenii aia de la NBC recunosc asta dar zic ca nu conteaza; ei stiu asta, ei zic ca nu conteaza deoarece acum este “aur digital”; hei, ia stai putin; ideea originala a adeptilor initial ai Bitcoinului pentru care acesta le placea era ca cu aurul nu pot sa cumperi o ceasca de cafea; “nu poti sa folosesti aur ca sa cumperi o ceasca de cafea, dar poti cu Bitcoin”; acum insa, recunosc ca da, nu poti sa cumperi o ceasca de cafea cu Bitcoin, deci este la fel ca cu aurul, dar e mai bun ca aurul; de ce?

Read more

Speculații despre Bitcoin – Marea Trecere

Bitcoin tocmai a facut astazi cateva salturi spectaculoase, nemaintalnite. Pentru cei interesati, iata pe scurt cateva actualitati: mai multe burse vor sa lanseze futures pe Bitcoin; pai la ce dezastru este pe comoditati in ultimul timp, trebuiau deja sa o faca; aurul, argintul, chiar si petrolul se zbat pe linia de plutire; bancile pun piedici Bitcoinului trimitand scrisori si “recomandari” regulatorilor in care se plang ca sistemul financiar “nu este pregatit” pentru cripto-monede; gura pacatosului adevar graieste; sau le e necaz ca nu au intrat pana acum? Bitfinex, una dintre cele mai mari exchange-uri acuza atacuri DDOS; e ca si cum un magazin online ar acuza DDOS in ziua de Black Friday … Astazi a fost o zi cu adevarat istorica, cel putin privind in urma, caci privind in fata, nu putem sa bagam mana in foc ca maine nu va fi … si mai istorica ca astazi. Un fenomen minor evident cu ocazia bulei bitcoin este caderea celorlalte criptomonede desi capitalizarea lor, prin comparatie era (sau a devenit) nesemnificativa. Exista deci acest fenomen, bula atrage si suge din alte parti. Extrapoland, putem generaliza ca nu doar din alte criptomonede exista acest transfer cat si din alte instrumente cu rol de … “store of money” cum ar fi aurul (cel putin cel scriptic) sau argintul. Loc de crescut mai este cu siguranta si nu avem nicio garantie ca atractia bulei nu va suge toti speculantii si toti clientii de retail de pe actiuni, forex si alte instrumente. Atractia initiala este clara ca incepe cu acelasi nivel de risc dupa care se extinde la categoriile proxime. Ar veni in ordine: alte criptomonede, alte comoditati (aur), forex, stocuri si in cele din urma bonduri. Oare ce se va intampla cand toate trilioanele de dolari tipariti de toate bancile centrale vor fi aspirati in bitcoin? Pe langa explozia precum o super-nova a pretului, cu siguranta vor fi efecte in intreaga societate si nu doar in privinta reglementarii, in privinta schimbarii de paradigma in privinta acceptarii sau a razboiului cu bitcoinul al guvernelor si al reglementatorilor. Efectele pot merge pana acolo la implozia pietei bondurilor a carei curba inversata este deja o anomalie contra naturii inexplicabila rational din orice unghi am aborda-o. Precum celulele canceroase sunt in esenta mutanti si anomalii ale celulei sanatoase, tot asa tiparirea de bani a distrus pietele si economiile in asemenea masura incat realitatea s-a transformat, fiind un fel de desen animat sau mai bine zis un matrix unde cativa “agenti” sunt capabili sa deformeze realitatea in favoarea lor avand fiecare scopuri diverse. Desi am batut destul campii cu amanuntele de mai sus, speculatia pe care doream sa o fac este cu privire la un posibil scenariu cu privire la geneza si scopul bitcoinului. As dori sa subliniez cuvantul scenariu: speculatia mea este una pur … speculativa, fictionala, fara o baza prea mare in realitate. M-am gandit la ea de ceva saptamani si nu are o sursa palpabila, nu pot sa arat inspre un indiciu anume si nici sa

Read more

Supraviețuirea în iad

Cu siguranta orice rau pe acest pamant este probabil cu mult sub iad, dar ce este altceva iadul decat departarea de Dumnezeu si viata in frica si in durere continua? Ori, astea se pot intampla deja, desi mai exista speranta. Si chiar daca subiectul acestui articol este iad-ul la figurat, trebuie totusi sa stim ca si iadul are mai multe “camari” asa cum raiul are mai multe “camari”. Exista o gradatie a raului ca si o gradatie a binelui, deci e firesc sa ne asteptam si la nivele diferite de rasplata si pedeapsa. In cazul iadului, de exemplu, una este sa arzi pana la genunchi si alta e sa arzi pana la gat, desi cand aceasta se face in vesnicie este imposibil sa spui cat de diferite cu adevarat sunt cele doua chinuri. Se intelege ca prin ars in iad, crestinismul nu foloseste decat o expresie familiara noua pentru a ne descrie realitati dincolo de capacitatea umana de intelegere. Multora ne place sa credem ca focul iadului nu exista in realitate, ci este doar o formula figurativa. Da, este la figurat, dar asta pentru ca o expresie mai potrivita care sa descrie cat mai apropiat de intelegerea noastra chinurile iadului nu exista. Asa cum “locul de verdeata” unde se odinesc dreptii nu este decat o expersie care sa denote pacea si linistea, focul iadului nu sugereaza altceva decat arderea interna a constiintei noastre care este una reala. Si daca multi oameni pot avea reactii fiziologice cauzate de unele dureri si dezechilibre psihice, cat de deplasata poate fi formula “focul iadului” de a descrie starea de remuscare infinita pe care cei care refuza iubirea lui Dumnezeu o vor experimenta? Ca realitate supra-fireasca (dincolo de lumea noastra), chinurile iadului ca si vesnicia sunt greu de inteles cu mintea. Matematicienii au bagat infinitul intr-un 8 intors si se joaca cu el toata ziua. Cosmologii de asemenea opereaza cu concepte apropiate de ceea ce ne invata crestinismul, in sensul de existenta unei lumi “dincolo”. Ei le numesc insa singularitati si sunt acele “obiecte” sau “entitati” in care legile fuzice nu se mai aplica, sau se aplica doar la granita cu universul nostru sau sunt dominate de alte legi pe care nu le cunoastem deocamdata. Sa ne intoarcem insa la iadul razboiului din fosta Yugoslavie, caci acesta este subiectul acestui articol si mai concret, experienta unui supravietuitor dintr-un oras din Bosnia intre anii 1992-1995, relatata intr-un articol care in engleza suna asa: “One Year In Hell…Surviving a Full SHTF Collapse in Bosnia” pe care initial aveam de gand sa il traduc, insa ulterior m-am gandit ca mai bine pierd timpul comentandu-l putin, decat cu traducerea care probabil nu este necesara, iar daca este necesara, exista Google Translate. Experienta relatata de supravietuitor m-a miscat putin, mai ales ca in aceasta perioada citesc Viata si aventurile unui cioban roman in Bulgaria in vremuri de razboi. 1908-1918, o carte atat de interesanta incat s-a epuizat deja prima editie. Istoria nu se repeta dar rimeaza. Singura constanta a istoriei umane

Read more

O nouă criză se coace în UE

In ciuda perceptiei de la noi cum ca criza politica din Germania se invarte in jurul acceptarii sau nu a politici lui Merkel cu privinta la imigratie, principalul motiv pentru care coalitia a esuat este de fapt cu privire la politica monetara dusa de BCE contestata din ce in ce mai mult de nemti, austrieci, olandezi si in general toti europenii care au inca in raport datorie/PIB rezonabil si care sunt nevoiti sa ii duca in spate pe ceilalti cum ar fi greci, spanioli, francezi, italieni, portughezi etc. Sa nu ne imaginam BCE prin comparatie cu BNR ca un fel de feuda a unei singure persoane. Draghi nu are deloc puteri similare cu Isarescu, ci este doar presedintele “guvernului” care contine 6 membri executivi la care se adauga guvernatorii bancilor nationale a celor 19 tari din zona euro. Nu toti membrii au aceeasi viziune, ba chiar sunt pareri total opuse si la ultima sedinta la care s-a decis pastrarea neschimbata a dobanzii, au fost daca nu ma insel 5 voturi care s-au opus. Sistemul de pondere a voturilor este destul de complicat si nu detaliez aici, pe scurt Germania are greutate mare, mult mai mare decat Grecia, de exemplu, lucru destul de evident. Lipsa omogenitatii si viziunii comune cu privire la politica monetara se reflecta evident si in alte capitole, de unde si problema cu guvernarea UE: cand fiecare trage intr-o parte, lucrurile nu au cum sa mearga bine. De aceea, ca si la formarea UE si ca si in toate etapele in care s-au facut schimbari importante, acestea s-au facut in mod “oportun” ca un raspuns la o criza. Prin haos la ordine, altfel spus. Principalul pas inainte care “trebuie” facut in UE este emiterea de obligatiuni care desi pare ca ar pune caruta inaintea calului, ar rezolva unificarea politicii fiscale deoarece o data emise eurobonduri, se va stabili si un algoritm sau un criteriu de acordare care va avea cu siguranta cateva “asteriscuri” care vor submina de facto independenta politica fiscala care inca mai exista la nivelul tarilor in ghiveciul europenist. Paradoxal, desi ar fi cea mai castigata, pana in prezent Germania a fost principala oponenta a emiterii euroobligatiunilor, tocmai pentru ca germanii inca mai spera ca nu vor munci pentru greci si inca nu accepta ca deja muncesc si au muncit pentru greci. E o poveste lunga, dar pe scurt cam asta inseamna. Pentru a sparge pentru totdeauna rezistenta germana (evident minoritara) la euroobligatiuni, este asadar nevoie de o noua criza care sa nu mai dea alternativa. Doar pusi in fata riscului ca intreg esafodajul UE sa se sparga si ca Germania sa intre in recesiune, vor accepta nemtii schimbarea. Se intelege ca nemtii nu sunt ultimii fraieri in UE si deocamdata au reusit cumva sa propteasca sistemul bancar astfel incat acesta sa nu se prabuseasca fara ajutorul euro-obligatiunilor. Nici aici nu vom intra in detalii, unul dintre mecanisme au fost fondurile speciale de salvare a bancilor al caror rezultat s-a vazut: randamentele bondurilor diverselor tari sunt

Read more

Isărescu și bătălia cu fundamentele (continuare)

continuare la articolul anterior Revin cu cateva comentarii la articolul anterior terminat brusc din cauza orei tarzii si a oboselii. Timpul este scurt si din pacate nu imi permite sa detaliez cat de grave au fost afirmatiile lui Isarescu din conferinta de presa despre inflatie si de ce. In nenumarate articole l-am criticat pe Isarescu si cititorii fideli cred ca au o idee. Acum am insa si justificarea, care vine chiar … de la sursa. Asadar, dupa cum ziceam, Isarescu a recunoscut ca BNR manipuleaza cursul valutar in functie de “fundamente”. Evident ca nimeni nu l-a intrebat ce este alea fundamente. Parerea mea este ca “fundamentele” lipsesc cu desavarsire si sunt de fapt ideile si viziunea lui Isarescu, ceea ce nu este deloc bine. Cursul valutar al monedei nationale este extrem de important atat pentru cetateni cat mai ales pentru politica economica si fiscala a tarii, asa cum o fi ea. Cursul poate da jos sau poate frana dezvoltarea unei economii si ca acesta sa fie captiv fanteziilor unui pensionar senil care refuza sa iese la pensie, este strigator la cer. Lipsa educatiei si a experientei pietei libere de la noi face ca putini sa sezizeze importanta ca cursul sa fie lasat liber de orice interventie si sa fie pur si simplu expresia dinamicii economiei noastre: cresc exporturile? Ne creditam mai putin? Mai consumam si intern? Cursul reflecta totul. Vine primavara si incep importurile de rosii? Cursul reflecta si preturile la importuri cresc. Astfel, producatorul intern are o minima protectie si o competitie corecta cu importatorii. Astfel, producatorul roman va produce si el rosii si va vinde si banii vor ramane in tara, deci deficitul extern se va micsora. Am dat un mic exemplu, poate irelevant. In schimb, Isarescu, daca i se pune lui pata ca trebuie sa avem o mega-rezerva valutara in caz ca vine Soros si vrea sa dea jos cu leul, primavara cand cresc importurile de rosii, va manipula cursul si va deztorsiona astfel piata libera, afectand dezvoltarea interna in numele unei “misiuni” pe care el o vede superioara: “riscurile macro” sau alte expresii care suna similar de pompos si nu inseamna nimic. Si perversiunea nu se limiteaza la curs: intreaga politica monetara si reglementarea bancara se fac dupa aceleasi “fundamente”. Sa zicem ca acolo pacatul e mai mic, caci asta e treaba BNR-ului, sa regleze dobanzile, sa asigure lichiditatea, sa creeze conditii propice creditarii sanatoase etc. In alea nu intru prea mult acum, mai ales ca sunt chiar profesori de finante care o fac periodic si o fac bine, desi  munca lor nu prea da rezultate, daca ne luam dupa calitatea intrebarilor puse de “reporteri” care au participat la conferinta BNR-ului. Se intelege ca BNR trebuie sa actioneze in tandem cu guvernul pentru o sincronizare a politicii monetare cu cea fiscala si cu cea economica. Daca guvernul are un program de dezvoltare a infrastructurii si are de gand sa se imprumute pe un anumit termen, e firesc sa se coordoneze cu BNR-ul pentru ca acesta sa

Read more
1 9 10 11 12 13 114