Valurile inflaţiei şi furtuna hiperinflaţiei
Tocmai după ce tot românul, a strâns din puţinul pe care i l-a dat statul, a mai tăiat din upgrade-urile la telefoane, televizoare sau maşini (în funcţie de ceata de beneficiari ai sistemului din care există) şi s-a grămădit ca sardeaua fie la greci în staţiunile ieftine pentru români, fie în all inclusive-urile bulgaro-turceşti unde adaugă un strat de şuncă pentru viitoarea iarnă glaciară, fie pe litoralul nostru scârbos, fie prin staţiunile de munte murdare, zgomotoase şi dezolante, tocmai acum zic, încep şi preţurile la benzină să facă poc. Nu mai zic şi de tocmai acum după ce Ciolacu reuşise să pună capacul la preţurile alimentelor “de bază” deoarece la şcoala socialistă de economie alte lecţii la capitolul inflaţiei decât controlul preţurilor nu există. Poate naţionalizarea, dar aia abia mai târziu când toată economia va da pe faţă gunoiul aruncat sub preş încă din perioada plandemică când a început distrugerea sistematică a ecosistemului economic pe plan mondial, noi fiind doar victimă tembelă colaterală, care prin imitaţia de maimuţă facem tot ce vedem la alţii sau ni se transmite prin unde “gravitaţionale” transmise prin zborurile lunare pe care le face Mugurel la The Bank of International Settlements din Geneva de unde se dau “sfaturi” pentru politica monetară şi bancară care trebuiesc implementate de băncile centrale din ţările subordonate Imperiului. Am scris nenumărate articole despre inflaţie şi cred că am dedicat prea mult timp explicării fenomenului în detrimentul propunerii de soluţii. Am făcut asta deoarece nu cred că poate fi cineva interesat de soluţiile mele şi deoarece sunt frustrat de situaţie deoarece simt ceea ce simte un doctor care priveşte un bolnav de cancer de plămâni care fumează de rupe şi este optimist că trebuie doar să ia o gură de aur (o mică plafonare) ca să treacă peste abcestul de tuse (inflaţie galopantă) ca să se întoarcă acasă şi să îşi reia viaţa normal. El nu ştie deoarece nu înţelege că are cancer şi va muri (haos social, stat poliţienesc, întoarcerea la epoca de aur) şi singura lui speranţă ar fi o operaţie de extirpare a tumorii (ieşirea din UE, redobândirea independenţei), citostatice puternice (muncă multă, reforme structurale rapide şi dure, foamete pe alocuri, lipsuri o bună perioadă) şi evident renunţarea la tutun (economia pe bază de credit). Iată câteva subiecte despre inflaţie atinse în articolul anterior pe această temă, scris pe 4 august 2023 şi intitulat NOUA RECESIUNE: MAI SEVERĂ + INFLAŢIA DIN TOAMNĂ: MAI NASOALĂ Singura speranţă pe care o am este legată de intensitatea acestei severităţi şi eventuala creştere economică care ar putea cumva atenua din această severitate, făcând inflaţia majoră din toamnă doar mult mai grea şi nu înfricoşător de grea. Orice speranţe legate de atenuarea inflaţiei, terminarea acesteia, un boom economic care să “călărească” pe inflaţie sunt fără sens, nu au nicio legătură cu realitatea înconjurătoare. Valurile inflaţiei Ce nu mai reţin unde am detaliat este explicaţia legată de valurile inflaţiei. Reîncerc aici. Aşadar inflaţia nu este ca un curent continuu ci este ca zăpada care
Read more