Terorismul – principalul topic în România anului 2016

4 comments

Serviciile de securitate romanesti abia au prins gustul banului cu noile mariri de buget. O arestare pe ici pe colo, un ungur fraier care glumea ca prostul ca face bombe cu petarde si boom – o crestere spectaculoasa a bugetelor cu “securitatea” atat interna (SRI) cat si externa (armata). Trenul maririlor bugetare parea pierdut cu ocazia “invaziei musulmane”. Stirea cu cei doi sirieni care au plans cand au aflat ca au ajuns la granita Romaniei, a fost singura influenta asupra Romaniei a “invaziei”, tara noastra nefiind atragatoare nici macar pentru cei care fug de razboi. Bineinteles a mai fost razboiul declaratiilor care de care mai spectaculoase cu privire la cota de refugiati – inca un topic de zavistie fara sens intre politruci, in realitate, Romania fiind doar un executor al hotararilor de la Bruxelles. Cu aceasta ocazie s-a dovedit ca pana si cei care incearca sa capete capital politic pe seama populismului (Ponta, Klaus, etc) cand merg la stapan pleaca capul fara remuscare. Si cum anul nu se putea termina aiurea, fara nici o realizare in lupta antiterorista, dupa cateva incidente ocazionale mai mult sau mai putin reale (sincer, cred ca si tanarul “jihadist” din Craiova este tot o facatura) a venit mana cereasca cu ungurul. Dar nu doar serviciile si armata viseaza la o tara ca in SUA unde tot cetateanul face in pantaloni daca aude un “poc”. Apropos de SUA, in anul 2015 au fost arestati 60 de jihadisti dintre care 23% planuiau atentate in interiorul SUA. La o populatie de 300 de milioane si mii de sinucideri anuale din cauza lipsei de sens, la un numar de zeci de mii de accidente, va dati seama cate de hilara este cifra de 60 de jihadisti. Nu vreau sa fiu inteles gresit, terorismul exista si A EXISTAT totdeauna. Nu este insa nimic nou, poate doar setea nesabuita a securistilor din toata lumea de bani si tendinta politicienilor de a se folosi de baubaul terorismului pentru castigarea de capital politic si pentru ignorarea problemelor reale legate de mega-criza economica in desfasurare. Nu sunt putini cei care spun: “cand nimic nu mai merge (adica economia pica), ne vor duce la razboi”. Nu ar fi nimic nou, doar ca nu as vrea sa fiu in generatia care are ghinionul sa vada cum arata un razboi nuclear, sau nici macar unul conventional, si cu atat mai putin unul civil, cum se intampla in Ucraina sau in Siria. Trecand la lucruri serioase, SRI are oameni specializati in propaganda fear-mongering-ului – mentinerea spaimei publice cu privire la riscul terorismului. Periodic, “analisti in securitate” sunt invitati la TV sau publica articole in ziare pentru a face analize locale si altoiri ale atentiei mioriticilor pe energiile produse de evenimente externe, gen atentatele de la Paris. Scopul nu este doar mentinerea bugetelor si a trezviei publice ca da, se justica sa avem mai multi securisti pe cap de locuitor decat Germania, de exemplu, pentru ca uite ce se poate intampla. Scopul este mai ales, eliminarea “pericolului rus” – baubaul de imprumut in lipsa altor probleme locale. Trebuie sa recunoastem ca totusi Romania este o tara sigura,

Read more

Previziuni 2016

2 comments

Anul 2016 va fi un an al pacii si intelegerii intre popoare. Uniunea Europeana va spori in democratie si multiculturalism, iar criza economica va fi istorie. Unitatea in diversitate va deveni finalizata si noi valente ale europenismului vor atinge culmi nesperate prin prisma dezamagirilor din 2015. Prosperitatea va salta nivelul de trai al tuturor membrilor UE si pana si Grecia va redeveni un Tigru al Balcanilor, bineinteles dupa Romania care va fi Dragonul Balcanilor. Pacea va domni si in zonele in care in 2015 au fost unele mici probleme si neintelegeri cum ar fi Ucraina sau Siria. Aici, armele vor fi transformate in tractoare si cele rele se vor spala, Imperiul Anglo-American facand in sfarsit pace cu Rusia si aliatii sai din BRICS, desi bineinteles mici neimpliniri vor ramane. Scutul de la Deveselu va asigura protectie deplina pentru Romania si prietenii ei americani, chiar si impotriva extraterestrilor, nu doar impotriva iranienilor care oricum nu au atacat in ultimii 200 de ani nici o tara vecina dara-mite la mii de kilometri. Economia Romaniei va dudui, salariul minim, salariul mediu si salariul maxim vor creste periodic si pensiile de asemenea. Noi si noi autostrazi vor aduce investitii neasteptate, pe langa intrarile de capital de la romanii plecati in strainatate care vor creste, desi romanii vor incepe sa se intoarca in tara mama in numar accelerat. In plan politic, reforma sistemului va fi completa si chiar un nou sistem mult mai eficient si mai curat va renaste, in urma framantarilor din anul trecut, vrednic de a fi uitat. Politicienii nu vor mai fi corupti, DNA-ul va termina cazurile din anii anteriori dupa care din lipsa de activitate va intra incet in auto-dizolvare. Presedintele va mai face inca un pas inspre Romania normala, in care oamenii vor fi fericiti si vor zambi toata ziua, uitand de necazurile din trecut. Pana si certurile la talk-show-uri se vor termina, televiziunile plusand pe emisiuni culturale si educationale. In concluzie, totul va fi bine in 2016, atat de bine incat traficul la blogul chiazna.ro va fi aproape de zero, nemaifiind subiecte fierbinti si oamenii preferand oricum sa se informeze din presa mainstream care va face un salt neasteptat si va fi cap-coada profesionista, de incredere, onesta respectand calitatea, civilitatea si creativitatea. La multi ani!

Read more

Citate, citate

3 comments

“Un nebun arunca o piatra in apa si o suta de intelepti se chinuie sa o scoata”. Oricat de mult m-am abtinut sa nu intru in lantul propagarii “pietrei” citatelor lui Dan Puric, nu ma pot abtine sa nu intru si eu un acest “sirag” al reactiilor care mai de care mai confuze, mai sterpe sau mai fara sens. Sper sa nu fie lipsita de sens interventia mea, sa aiba macar un minim, infim sens, pentru a nu fi doar inca o scremuiala de a scoate o piatra inutila oricum din apa. Nu cred ca domnul Plesu este nebunul din proverb. Nu sunt sigur nici ca nu e. Am citit si am recitit articolul cu pricina si parca totusi, pe alocuri are dreptate. Parca si mie mi s-a parut ca Puric scoate citatele din buzunar cum scot daciile fum. Si Plesu parca ii zice bine acolo, ca mai trebuie sa si citeasca nu doar sa citeze. Am citit si am recitit si m-am tot gandit: dar daca Puric chiar a citit ce citeaza? Daca omul chiar are memorie si a trecut prin cartile alea? Si chiar daca nu le-a citit pe toate, totusi citeaza frumos, nu sunt citate proaste. De mai multe ori m-am mirat cum de are Puric un citat pentru orice situatie si de cum nu exista propozitie fara citat in discursul sau… Acum, citind articolul lui Plesu, m-am tot gandit: dar parca nu le zice rau totusi Puric, citatele nu sunt chiar aiurea plasate, exista o oarecare coerenta cel putin pe termen scurt, caci oricum, daca incercam sa catalogam cinci minute din discursul lui Puric, nu cred ca il putem lega de o tema, Puric ţopăind dintr-una in alta mai ceva ca la Balsoi Teatr. Si ca si cum confuzia nu ar fi fost indeajunsa – face sau nu face bine Puric folosind atatea citate, are sa nu are dreptate Plesu sa-l taxeze, etc – colac peste pupaza, mai aflu si ca articolul este vechi de vreo 6 ani, noua fiind propagarea sa pe Facebook. Am avut o mica mare mirare gasind aceasta informatie (bineinteles neverificata) intr-un articol, mai ales pentru ca l-am vazut pe Puric la ultima emisiune, subliniind de mai multe ori ca nu da citate doar ca sa vada lumea ca a citit mult ci pentru ca citatele explica mai bine cum stau lucrurile, semn ca probabil stia de articol sau era constient de valva recenta. Avem deci inca un personaj care poate fi numit nebunul care a aruncat piatra in apa, cu siguranta fara sa aiba habar ce dispute va propaga – autorul paginii neoficiale a lui Andrei Plesu de pe Facebook care a sharuit articolul cu pricina. Inflatie de citate, inflatie de reactii ale unor personaje mai mult sau mai putin importante si inevitabilele comentarii libertine ale ocupantilor celulelor de reeducare de pe Facebook care cred ca daca dau un share sau un like sau arunca un “Puric, securistul, blah, blah” la comentarii” fac socializare sau participa la un dialog. Chestiunea in sine este insa importanta. Mai bine zis, chestiunile. Le-as enumera: este sau nu este bine sa folosim

Read more

Un gand si o intrebare de Craciun pentru anul viitor

6 comments

Azi la Realitatea TV, domnul Ceachir si ceilalti 2 invitati ale caror nume nu le-am retinut, in final au primit intrebarea: intr-un minut, spuneti un gand pentru anul viitor. Instant mi-am raspuns singur, in minte, pentru mine: sa nu fie razboi (si daca e macar sa nu fie nuclear). Gandul a venit singur, nu l-am stors prea mult. Evident raspunsurile invitatilor mi s-au parut hilare: “un an bun, un an mai bun, un an foarte bun” a raspuns o doamna etonolog. O alta invitata pe care nu o cunosc a raspuns şugubeţ: “un an magic”. Ceachir am uitat ce a raspuns, semn ca nu a fost foarte miscator. Acum vin si eu si pun intrebarea, nu ce gand aveti pentru anul viitor (desi nu ma supar daca raspundeti si la asta) ci: sunt eu singurul speriat de razboi, chiar nu e pericol, chiar nu e nimic nou fata de acum un an, chiar sunt eu prea obsedat de razboi?

Read more

Despre “mitul Eminescu” diavolul este in detalii

Leave a comment

CONTINUARE la DESPRE EMINESCU Probabil ar fi mai bine sa citesc cartea domnului Boia inainte de a ma pronunta, dar mai bine pronunt acum o singura idee, pentru ca nu o pierde, alaturi de promisiunea ca voi reveni cu comentarii si dupa ce voi citi cartea. Asadar, avem dialogul “intors” despre “mitul Eminescu” (apropos de intoarcere, nevasta-mea a cam incruntat din sprancene vanzad gestica si costumatia domnului Patapievici in cadrul emisiunii si ea nu are habar de scandalul porno-ICR, dar eu nu sunt de aceeasi parere). Asadar, facem fast-forward la minutul 7:30 si aflam de la domnul Boia: “cuvantul mit are multe sensuri; in ce ma priveste, vad in mit o constructie imaginara si cand spun constructie imaginara nu vreau sa spun neadevarata, sigur nici adevarata, poate fie o impletire de adevar si neadevar (observati cum arunca semintele otravite), in orice caz o constructie imaginara care poate fi vorba de un personaj, poate fi vorba de un eveniment, in care o comunitate isi proiecteaza valorile, valorile esentiale: visele, proiectele, tot ce e mai  … tot ce se afla in inima comunitatii, in sufletul comunitatii respective. Un mit inseamna ridicarea foarte sus a unei personalitati […] Eminescu este intr-adevar, mitologic vorbind romanul absolut. Notati sugestia de profesionalism – prin “mitologic vorbind” Boia vrea sa para specialistul care pune lupa pe fenomen, observa ce se intampla; dracul tine ferm sa se disocieze de bine: nu cumva sa intelegem ca el l-ar considera pe Eminescu romanul absolut, sau nu cumva nici macar sa zica aceasta, chiar ocazional, cine stie in ce context. De aceea, sublinierea nu avea cum sa lipseasca: Eminescu este romanul aboslut, mitologic vorbind, dupa ce terenul a fost deja minat, prin anterioara mentiune ca “mitul este o constructie imaginara, neadevarata, impletire de adevar si neadevar, este o proiectie, etc Nimic nu este intamplator din discursul domnului Boia. Nici macar ceata … Asadar, eu om cinstit, iubitor de poezie ocazional, de formare inginer, fara prea multe carti citite, fara o cultura prea mare, ma uit la emisiunea domnului Patapievici cu buna credinta, dorind sa aflu despre ce e vorba: CUM ADICA EMINESCU ESTE MIT? In toata emisiunea, desi am ascultat-o de mai multe ori, desi nu am pierdut un cuvant, desi am dat inapoi cand nu am inteles ceva, nu am alfat raspuns la urmatoarele intrebari (avand in vedere definitia, corect plasata la inceputul discutiei a mitului) in ce sens este Eminescu mit? care parte nu este adevarata din ce stiam eu despre Eminescu? care sunt neadevarurile cu privire la Eminescu? in ce sens este ridicat Eminescu prea sus? care parte este imaginar in constiinta romanului de azi cu privire la Eminescu? adica … ce imi imaginez eu aiurea despre Eminescu? Mi-am calcat propriile convingeri, am sarit peste antipatiile personale, mi-am eliberat mintea de prejudecati si am ignorat semnalele de alarma ale “conspirationistilor” si am zis: sa vedem ce are omul de spus, de ce sa nu ma uit la o astfel de emisiune cu un indemn vrednnic de urmat: sa ne intoarcem la argumente. Domnul Patapievici a ales un

Read more

Despre Eminescu

One comment

Initial am vrut sa intitulez acest articol “Despre mitul lui Eminescu”, virusat fiind de recenta vizionare a dialogului domnului Patapievici cu Lucian Boia despre “mitul Eminescu”, discutie motivata de recenta (relativ – 2015) aparitie a cartii domnului Boia “Mihai Eminescu, romanul absolut. Facerea si desfacerea unui mit“. Recomand vizionarea acestui dialog, cel putin pentru informatiile foarte interesante care completeaza mai ales cunostintele celor care nu sunt initiati in Eminescu, nu i-au studiat prea mult viata si opera si cu atat mai putin perceptia de-a lungul anilor in randul contemporanilor a lui Eminescu. Celor care il iubesc pe Eminescu, orice informatie le va hrani curiozitatea si vor trece peste celealte lucruri. Ar fi multe de zis, am nenumarate opinii, dar nu doresc sa ma prostesc cum au facut-o cei doi, vorbind despre Eminescu. Pare intr-adevar ceva normal: sa ai o opinie, pare intr-adevar ceva firesc sa faci o analiza istorica, o critica literara, in ziua de azi, pare chiar normal si sa incerci sa il demitizezi pe Eminescu. Eu insa nu inteleg cum poti sa vorbesti despre Eminescu dupa ce ai citit o poezie a lui Eminescu, cum sa ai curajul sa emiti opinii, fara a parea absurd. Unul ca mine intr-adevar e normal sa nu aiba curajul, dar nu as fi indraznit sa semnalez penibilitatea situatiei in care se afla cei doi – pe care totusi ii apreciez si stimez – daca domnul Boia nu ar fi amintit ca nenumarati carcotasi pe care i-a mai avut cultura romaneasca (termenul făţarnic folosit de dansii ar fi “detractor”) l-au evitat pe Eminescu in vomitarile lor, din respect si teama. Si din putina minte pe care totusi au mai avut-o, as adauga eu. Pe care minte, domnul Boia, cu tot respectul fata de varsta lui, nu o mai are, cel putin in ceea ce priveste tentativa acestei carti. Bineinteles, preocuparile domnului Boia sunt variate si opera prolifica in varii domenii de eseistica nu ar ridica semne de intrebare cu privire la tentativa de demitizare a lui Eminescu a domniei sale. Nu ne riscam sa lansam teorii conspirationiste cu privire la programa domnului Boia, cu atat mai putin la presupusa programa a editurii Humanitas (avand in vedere si cazul Djuvara sau alte cazuri). Chiar ne opunem acestor teorii. Sa revin insa la imposibilitatea analizarii lui Eminescu. Cum poti sa vorbesti despre Eminescu, cu pretentia ca il poti cataloga influenta sau ca poti “desface mitul”? Pentru toata lumea cred ca este extrem de clar ca Eminescu este “out of this world”, un geniu nu poate fi explicat, nu doar opera sa, dar si impactul operei si vietii sale in timp. Incercarile arogante de acest gen care pretind sa observe fenomene, sa explice procese, ba chiar sa “etapizeze evolutia mitului” sunt fara indoiala niste glume proaste. Nu am nici cea mai mica indoiala ca in istoria literaturii cartea domnului Boia, pe care nu am citit-o dar probabil o sa o citesc, va fi irelevanta in istoria fenomenului Eminescu. Pentru ca fenomenul Eminescu (nu stiu daca e bine sa zic fenomen, dar oricum este un termen mai putin mincinos zic eu decat “mit”) inca

Read more

Ce am pierdut si ce n-am avut in acesti 26 de ani

2 comments

La vremuri de comemorare, se cuvine un bilant. Il facem bilantul asta, atat personal cat mai ales national, pentru ca 22 a fost un eveniment in primul rand istoric, chiar daca a afectat inevitabil si viata personala a oamenilor care l-au apucat. Sa notam in primul rand ca cu fiecare an, cu atat mai putini sunt cei care au prins, au trait si au amintiri in privinta acelui moment. Tinerii, cei care vin dupa, sunt mai mult obsedati de Facebook si de 50 Shades of Grey decat de istorie. Nu analizam de ce, doar mentionam ca invitat la o emisiune la Digi 24, Marian Munteanu a fost intrebat: si ati participat si dumneavoastra la protestele din Piata Universitatii? Dar nu doar in randul tinerilor Marian Munteanu este necunoscut, chiar si pentru multi “batrani” revolutia a fost “degeaba”. Este un fenomen specific plaiului mioritic, tanguiala exagerata si admirarea partii goale a paharului. Nu sunt specialist, dar la o natie la care proverbul national este “Sa moara capra vecinului”, nu ar fi de mirare daca mare parte din factorul care contribuie la depresia colectiva este mai ales partea goala a paharului, desi poate in partea plina este un vin foarte bun, pe care daca am avea curajul sa il degustam, ignorand ca jumatate din pahar este gol ne-am mai inveseli nitzel. Inevitabil, cei mai batrani, care au prins comunismul in tinerete, cred ca a fost mai bine, ca se traia mai bine. Psihologic exista nenumarate explicatii: in primul rand erau ei tineri si in putere si amintirile placulte s-au pastrat in timp ce cele urate s-au sters de patina timpului. Mai sunt apoi categoria celor care erau tineri la revolutie si sperau iar astazi dupa ce au tras cateva plimbari prin vest, regreta ca “nu e si la noi ca in afara”. Nu mai zic de categoria celor care dau vina pe securisti si pe comunisti, ca “astia ne-au furat revolutia”. Cred ca m-am facut inteles ca nu sunt deloc de partea celor care considera ca “a fost degeaba”, ca sa nu mai zic ca pe cei care declara ca “a fost mai bine inainte” eu i-as baga la puscarie, pentru ca inainte cine se declara nemultumit fata de conducator si de guvern era tradator de tara si era bagat la puscarie. Cand analizam “trenurile” pierdute sau neimplinirile, este greu de declarat cat la suta se datoreaza comunismului mult mai malefic de care am avut parte si cat la suta felului de a fi al romanilor. De altfel, nici nu cred ca este umbra de indoiala intre istoricii romani ca noi am avut cel mai nasol comunism dintre toate statele comuniste. Sincer, eu unul ma indoiesc. Nu pot sa imi sustin un punct de vedere, nu am o argumentare rationala de ce totusi nu cred ca la noi a fost mai rau ca in alte parti. Doar intuitiv simt asta, la nivelul perceptiei. Pentru ca nu putem delimita sistemul de materia prima pe care s-a implantat. Este deci sub semnul intrebarii daca nu cumva noi romanii chiar suntem altfel decat cei de pe langa noi si de

Read more
1 … 185 186 187 188 189 … 347