Nea Gogu și îngerii

Nea Gogu era un batranel cu care m-am imprietenit la biserica cam acum vreo 10 ani. Desi locuiam aproape de biserica, pentru ca ma trezeam si pe atunci foarte greu dimineata, veneam deseori la biserica duminica cu masina si cum ne-a Gogu era slab ca o umbra care parea ancorata in bastonul nelipsit, m-am oferit sa il duc acasa si asa ne-am imprietenit. Nea Gogu avea o personalitate foarte puternica, o combinatie de gandire oarecum haotica, fermitate in actiune, blandete calda in momentele bune si mai presus de toate un spirit critic nestavuit la toate lucrurile rele pe care le vedea si la toate cele bune pe care nu le vedea facute cum trebuie. Vorbea tot timpul, acapara dialogul, avea solutii la toate problemele si mai presus de toate avea planuri. Era extrem de respectuos si smerit sincer. Mereu avea planuri de cum s-ar putea face anumite lucruri mai bine. Imi aduc aminte unul dintre acestea: ne-a Gogu vroia ca biserica unde mergeam sa ii puna lui la dispozitie un fel de garaj unde cu material de la Mitropolie, cu 2-3 angajati, nea Gogu sa faca cosciuge grauit pentru oamenii saraci care nu au bani sa isi cumpere. Evident planul era aiuristic, nea Gogu fiind un biet batran neputincios, bolnav de inima, operat de mai multe ori, ultima data de ocluzie intestinala si evident incapabil sa se ocupe de asemenea actiuni grandioase chiar daca el urma sa fie doar “seful” in toata treaba. Insa precum Don Quijote nea Gogu calarea pe ideea asta pana spre sfarsitul vietii lui si ajunsese chiar si in audienta la IPS Teofan (pe-atunci Mitropolit al Olteniei) cu propunerea. Nu stiu daca doar cu propunerea asta sau si cu altele il tot cercetase nea Gogu pe mitropolit, cert este ca acesta il cunostea bine si ii cunostea ideile si personalitatea. Mi-am dat seama cand fiind o data la Manastirea Frasinei impreuna cu nea Gogu, pe nepusa masa a venit pe-acolo si IPS Teofan si cand ne-a vazut a zis: “Voi sunteti craioveni! Ce faceti, ma urmariti si pe-aici?” – se uita evident la nea Gogu si zambea binecuvantandu-l in timp ce nea Gogu, confirma mustacind: “da, da, eu va urmaresc peste tot!”. Nu l-am descotorisit prea mult cu ce fusese la viata lui si oricum multe le-am uitat, fiind multi ani decand nea Gogu ne-a parasit. Stiu insa ca fusese mare meserias, castigase destul de bine la viata lui, avusese oameni in subordine. Locuia intr-un apartament frumos intr-un cartier bun, impreuna cu a doua nevasta (prima decedase cu multi ani in urma). Nu prea se intelegea cu copiii care il cam jegmaneau si abia asteptau ca nea Gogu sa dea ortul popii ca sa ii ia apartamentul, mai ales nora – dupa cum spunea nea Gogu. Pe semne ca a doua sotie constituia o problema, pentru ca acestora le era teama ca nu vor mosteni intreg apartamentul desi nea Gogu mai avea o garsoniera inchiriata – cu probleme mari si acolo – care urma sa i-o lase

Read more

Vești pozitive în ciuda fundamentelor negative

Probabil ati auzit deja: a crecut PIB-ul pe primul trimestu cu 2,1% comparativ cu primul trimestru al anului anterior!!! Uimitor, spectaculos, neasteptat! Nici cei mai specialisti analisti nu au prevazut o asemenea evolutie a Romaniei, bravo tovarasi politiceni, bravo politici social-liberale, bravo si guvernelor PDL-iste care “au facut ce trebuia” cand au facut, etc, etc. Pe langa faptul ca anul trecut am avut cea mai grea iarna si 2 luni din primul trimestru si evident multe fabrici au fost blocate si comertul blocat si pe langa faptul ca T1 are o pondere de doar aproximativ 20% la PIB-ul general,  ar mai fi cateva … amanunte care ne determina sa ramanem totusi cu picioarele pe pamant. Asadar, sa vedem cam ce crestere ar fi buna pentru noi ca sa avem sperante si ce alte cifre mai exista pe langa cresterea PIB-ului pentru ca pe langa faptul ca PIB-ul nu ne tine de foame, asa pentru ca o pasare sa poata zbura trebuie ca piatra care i-o agatam de gat sa nu fie prea grea pentru puterea ei, DATORIA EXERNA trebuie sa fie tinuta sub control si cresterea ei, precum si evolutia costului dobanzii trebuie sa evolueze intr-un anume fel astfel incat cresterea PIB-ului sa aiba vreo relevanta si lucrurile sa se indrepte cu adevarat inspre bine. Si pentru ca e vorba de matematica, voi explica pe scurt si voi arata mai bine cateva scenarii. Asdar, daca avem PIB-ul 100, avem o rata de indatorare de 37%. Asta inseamna ca trebuie sa platim dobanda la 37 lei si daca avem o rata de dobanda de 5% (in cel mai fericit caz), asta inseamna 1,8 lei pe care trebuie sa ii platim pe costul datoriei. Iata deci de ce o crestere de 2,1% nu inseamna mare lucru daca avem de platit anual 1,8% ca sa nu mai luam in calcul si inflatia (una e ce fac acum cu 1 leu si alta e ce faceam acum un an). Pe baza acestei formule, am facut cateva scenarii:   Iata ce inseamna cele 3 scenarii: I – situatia actuala; avem cam 37% procent de indatorare din PIB si rata dobanzii de MINIM 5% desi media pe ultimii ani la bondurile de 10 ani este cam 8%. Dar sa zicem 5, ca sa fim … optimisti. Azi avem un cost al dobanzii de 1,85% din PIB. Asadar, de ce ne bucuram pentru o crestere amarata de 2,1% care probabil oricum va fi si asta revizuita pe viitor si care evident e realizata dupa o mare incordare a statisticienilor sa includa in esantioanele de calcul cele mai performante companii. Pun pariu ca nu stiati ca PIB-ul e de fapt o estimare, nu e o cifra exacta. II – scenariu probabil de evolutie peste un an: in cel ma fericit caz datoria va ajunge doar la 41% si daca nu se mai incing lucrurile pe undeva foarte probabil dobanda va scadea (nu se lauda Basescu ca Romania are acces la creditare ieftina; asa vad lucrurile multi imbecili carora

Read more

Forbes despre tiparnița FED-ului / dar nu numai

Steve Forbes a dat un interviu site-ului Financial Sense in care explica simplu si clar fenomenul tiparirii de bani cu nemiluita si de ce aceasta politica nu reporneste motoarele economiei si nu le va reporni in veci, ba din contra, mai mult franeaza lucrurile. Pacat ca interviul nu a aparut inainte ca Isarescu sa o ia si el pe urmele lui Bernanke. Iata cateva idei preluate cu aproximatie si explicate pe scurt: 1) despre pretul aurului Forbes e de parere ca pretul aurului a explodat in 2011 ca anticipare a inflatiei. Toti se asteptau ca prin tiparirea majora de bani, sa creasca preturile si de aceea au investit in aur. Inflatia nu a aparut insa deoarece FED-ul a “sterilizat” mai apoi banii. FED-ul dadea bani sistemului bancar si apoi ii lua inapoi fub forma de rezerve, platind bancilor o rata de dobanda frumusica. Astfel bancile fac profit gratuit, fara nici un stres. – cam asta zice Forbes. Nu stiu cum a functionat sterilizarea la americani, dar pe la noi fenomenul similar s-a numit operatiuni repo, despre care am mai vorbit. Ca o mica paranteza, pretul aurului a crescut mai degraba de teama de HIPERinflatie ceea ce e putin diferit de inflatie care este un fenomen actual si discret. Este discret mai ales deoarece guvernele incearca sa ascunda acest sarpe sub pres si nu ne lasa sa ii vedem decat coada – statisticile oficiale. Nu stim insa cat este de lung cu adevarat si mai ales nu stim cat de periculos. 2) despre efectul pe care QE-ul si politica regulatorie o are asupra economiei reale “Fed-ul ne-a dat cea mai urata dintre lumile posibile. A subminat integritatea dolarului si in acelasi timp nu a permis banilor sa curga in economie. Ce se intampla este ca regulatorii (FED-ul – n.r.) pun presiune pe banci cu privire la creditele pentru afaceri. Bancile stiu ca daca ofera un credit unei spalatorii de rufe locale, trebuie sa il asigure prin toate partile si sa analizeze toata afacerea in amanunt pentru a fi sigure ca nu exista nici un risc. Prin urmare ce se intampla cu pretul banilor, desi teoretic este apropiat de zero este similar cu ce se intampla in Uniunea Sovietica unde asistenta medicala era gratuita dar nu puteai avea parte de ea practic nicaieri. Deci pentru afaceri si persoane, creditele sunt inca foarte incerte” Va suna cunoscut? Si pe la noi Isarescu “da semnale” bancherilor sa dea drumul la credite de cativa ani, dar pe de alta parte regulile sunt de asa natura incat numarul firmelor si persoanelor eligibile la creditare a scazut imens. 3) despre cum ar trebuie sa se numeasca Quantititive Easing (QE) Instead of calling these Fed maneuvers QE’s, call them Titanics: Titanic 1, Titanic 2, which I think is a much better description of what they’re doing—they’re sinking the economy. The Fed really doesn’t know what it’s doing. Titanic 1, Titanic 2, ar fi o descriere mai buna a ceea ce fac, de vreme ce scufunda economia. Va reamintesc

Read more

De ce a venit Soros in Romania?

Un babac care maine-poimaine da ortul popii. Ce il mai motiveaza pe Soros la 82 de ani si ce il face sa se suie in avion si sa zboare o jumatate de zi doar ca sa vorbeasca cu cativa tigani, dintre care unul are 9 copii? Chiar le doreste el binele tiganilor si e framantat de lipsurile lor? Cu 100 de milioane din zecile de miliarde pe care le are, ar face fericiti toti romii din Europa de Est daca i-ar pasa de ei. Daca spun ca Soros nu le vrea binele tiganilor, multi papagali vor zice “blasfemie”! Soros, marele finantist, marele donator care ajuta oamenii saraci si finanteaza sute de asociatii ateiste anti-crestine in toata Europa de Est dar nu numai. Cand citim limbajul de lemn al activismului europenist cu spoiala de activitati de filantropie si actiune civica trebuie sa citim printre randuri. Sa luam de exemplu: educatia romilor. Il doare in fund pe Soros de educatia romilor, tot ce vrea el este ca tigancile sa ia anticonceptionale si tiganii sa nu mai faca atat de multi copii. Si asta fie direct, fie facandu-i pe romi sa gandeasca ca ceilalti si sa ajunga “integrati” in puscaria “omului modern” care e sclavul multinationalelor si munceste 10 ore pe zi, merge apoi la mall, ia credit de la banca si nu mai face copii ca asteapta “sa se realizeze”. Iar dupa ce face unul maxim doi, le plateste o bona si ii trimite la gradinita cu program prelungit. Asta e singurul motiv pentru care pompeaza Soros si UE bani in “educatie” si in “integrare sociala” in Europa de Est. Soros nu a mers la niste amarati de tarani romani carora le-au plecat copiii in strainatate la munca si ei se patimesc sa aiba grija de copii. Soros a mers intr-o comunitate de romi si a vizitat un tigan care are 9 copii. El vrea sa inteleaga cum gandesc oamenii astia si cum poate sparge incapatanarea asta a romilor de a face multi copii si de a ignora total “ofertele” societatii moderne. Romii sunt o problema pentru europeni: au natalitatea cea mai mare din Europa si dupa niste estimari (sumare si alea, ca cine poate sa recenzeze tiganii cum trebuie?) vor domina peste 50 de ani nu doar Romania ci intreaga Europa. Ca sa nu mai zicem ca pana ajung sa fie majoritari vor seca bugetele sociale ale tarilor unde aterizeaza (vezi problema in Germania). Pe langa asta, au o afinitate la traditie iesita din comun. Inginerii astia sociali efectiv nu pot sa ii citeasca, nu stiu la ce metode reactioneaza. Lui Soros nu ii vine sa creada ca la cati bani a pompat el in Romania (si in toata Europa de Est) in anticonceptionale si societati “deschise”, “problema” inca nu s-a rezolvat. Nu vorbesc prostii, ci de la fata locului. Am fost acum vreo 6-7 ani la o intalnire la Prefectura cu mai multe ONG-uri si oficialitati la o intalnire de asta in care se punea la cale un program de

Read more

Peter Schiff îl ironizează pe Mugur Isărescu

Despre Peter Schiff am mai povestit aici. Pentru ca slabirea monezilor nationale a devenit o moda in toata lumea si pentru ca aceasta strategie este total absurda si de neinteles mai ales pentru tarile in care exporturile o duc bine si care nu au o rata mare de indatorare care sa necesite iminenta unei devaluari externe, Schiff vine cu o noua teorie: bancherii centrali ai tarilor mici se ia dupa cei ai tarilor mari in urma modei pe care acestia din urma o lanseaza la conferintele internationale ale bancherilor centrali. Il si vad pe Isarescu stand in gloata care il admira pe Bernanke cum le explica la ceilalti bancheri ca nu e de ajuns sa tiparesti doar cu o imprimanta ci iti trebuie o intreaga tipografie ca sa faci fata. Iata traducerea (aproximativa) a fragmentului in care Schiff explica toata treaba cu mentiunea ca de data asta, video-ul bate textul. Toata treaba incepe pe la mijlocul filmului, cititi traducerea mea doar daca nu stiti engleza … Cum se face ca in nici o tara o moneda nationala puternica nu este in interestul acestei tari? Raspunsul este ca da, doar ca policitienii si bancherii centrali nu inteleg. Cum se face ca chiar si in tarile in care economia merge bine bancherii centrali totusi slabesc puterea de cumparare a monedei (prin tiparirea de moneda). Poate ca toti bancherii cand se intalnesc la conferinte, reducerea dobanzilor e un fel de “moda contagioasa”. Toti bancherii “cool”, cei din SUA si Marea Britanie sunt si ei pe-acolo, cu gagicile cele mai tari pe langa ei, band Martini si distrandu-se si incearca sa-i vrajeasca si pe ceilalti bancheri centrali (din tarile mai mici si proaste). – Hei, ce se mai intampla? Ati auzit de “drogul” asta cu dobanzile mici? Trebuie sa il incercati neaparat, e tare misto. De ce nu incercati si voi? Ce, va e fie frica de inflatie? Sunteti niste pampalai daca va e frica de inflatie, ce nu stiti sa manariti statisticile? Voi nu vreti sa va distrati putin? Asa ca toti bancherii ca sa nu fie in afara gastii, fac si ei ca ceilalti, nu vrei sa te critice tipii “cool” ca nu incerci noul drog cu care se distreaza ei. Nici unul nu vrea sa se gandeasca ca poate totusi o moneda puternica e de utila. La urma urmei ce produce o moneda puternica? Limitarea cheltuielilor guvernului, bugete echlibrate, rata mare de economisire, inovatie, investitii – nu sunt toate astea lucruri bune si de dorit pentru orice tara? In schimb, ce produce o moneda slaba? Cheltuieli iesite de sub control, deficite, guverne in expansiune, crestere economica anemica – asta iti aduce o moneda slaba. Care e mai de dorit atunci? Sa privim lucrurile si din alta perspectiva: care e mai usor de obtinut? Pentru a avea o moneda puternica, e destul de greu, e ca si cum ai incerca sa iei nota 10 la scoala: trebuie sa studiezi, sa iti faci temele, sa fii prezent etc. Rasplata e nota 10! E

Read more

Apartheidul dobanzilor mici

M-am inspirat in titlul acestui articol din articolul lui Max Keiser intitulat ‘Epithets’ and interest rate apartheid. Nici nu se putea gasi o metafora mai buna pentru a intelege lumea in care ne aflam. O sa incerc sa explic ce inseamna apartheidul dobanzilor de referinta aplicat in zilele noastre la nivel mondial. Sistemul bancar mondial functioneaza pe scurt ca o retea de apeducte in care banii curg de la sursa (Bancile Centrale) inspre jos, prin diverse bazine mai mari conectate direct la sursa (marile banci comerciale) pentru ca apoi sa se verse in si mai multe bazine si bazinute unde apa este distribuita pentru toti prin conducte mai mari sau mai mici, care conducte au dotate diverse robinete din care este controlat volumul apei (fluxul creditelor). Evident, la fiecare treapta se pune un pret, apa costa. Adica banii costa. Efectiv, banii costa. Costul banilor se numeste dobanda. Cu cat ne apropiem de sursa, cu atat apa costa mai putin (adica dobanzile sunt mai mici). Se mai intampla insa un fenomen interesant. Procesul de economisere se intampla astfel: muritorii de rand (oamenii si firmele) castiga apa prin munca. Pentru serviciile lor, primesc apa. Daca nu o consuma pe toata, se duc cu ulciorul inapoi la un bazin si imprumuta bazinului apa cu promisiunea ca peste o perioada, va primi cu cateva picaturi mai multa inapoi. Bazinele au insa o masina magica (numita tiparnita mai demult si mai nou calculator) care le permite ca pentru fiecare ulcior de apa pe care il primesc de la muritori, acea masinarie il transforma intr-o galeata de apa din apasarea a doua-trei taste de cifre urmata de tasta ENTER. Fenomenul se numeste “reserve banking” si permite bancilor ca sa nu aiba toti banii deponentilor pastrati, ci doar o mica parte din ei, restul bancile ofera credite. Pentru fiecare leu depus, daca ratio-ul cerut este de 1:10, banca poate sa ofere credit de 10 lei. Insa ratio-ul in sistemul bancar romanesc actual este de aproximativ 7%, adica bancile au efectiv 7 lei din 100 depusi de clienti. Dupa cum am spus, cu cat te afli mai sus, mai aproape de izvor cu atat apa te costa mai putin. S-a ajuns insa in ziua de azi ca apa sa coste chiar mai nimic daca esti direct conectat la izvor. Nu doar ca apa costa mai nimic, dar izvorul poate sa reverse oricata apa, caci daca bazinele mai mici au o mica masinarie magica care transforma un ulcior intr-o galeata, izvorul are un robinet si mai magic care poate fi rotit oricat de larg pentru a da drumul la apa oricat de multa. De ce atunci nu se da drumul la cat mai multa apa incat sa aiba toti oamenii parte? Raspunsul e simplu: pentru ca exista o lege imuabila a naturii ca daca se va da drumul la apa prea multa, vom avea parte de inundatie si apa nu doar ca nu va mai ajuta la cresterea plantelor si alimentarea populatiei dar chiar va putea provoca daune si

Read more

De ce l-a vandut Iuda pe Hristos – Pr. Savatie

De ce l-a vandut Iuda pe Hristos? Lui Iuda ii placeau banii. Sf. Ioan Gura de Aur talcuieste asa: Iuda L-a vandut pe Hristos pentru ca era convins ca Hristos va face o minune si va disparea. Adica nu-L vor prinde pentru ca Iuda stia ca Hristos a mai disparut o data de pe munte cand au venit sa-L prinda. Si ce si-a zis? Si eu raman cu banul, si Iisus scapa ca e Atotputernic. A facut el (Iuda) o smecherie in capul lui.

Read more
1 261 262 263 264 265 347