Ce va câştiga România din ieşirea Greciei din UE?

Grecia va iesi din UE si va renunta la Euro. Totodata, va declara oficial faliment si va renunta la plata datoriilor. Nu pentru ca are curaj si pentru ca nu are de unde. Daca se intampla saptamana asta sau nu, ramane de vazut. Cert este insa ca am inceput probabil cea mai fierbinte saptamana a anului. Iata doar cele mai fierbinti topicuri: – iesirea Greciei din UE: socialistii anti-europeni sunt de departe marii castigatori ai alegerilor si vor merge pana la instaurarea Republicii Comuniste Grecesti, “libera” de stapanirea germana si de gheara bancilor anglo-americane. Este aproape sigur ca in privinta situatiei politice nu prea exista solutie la greci, s-a ajuns la limita, este 100% cert ca grecii vor renegocierea tratatului altfel nu il mai accepta sau daca o vor face, o vor face doar pe hartie ca si pana acum. Oare de ce ajunsesera europenii sa monitorizeze toate raportarile grecilor si sa se adanceasca cat mai mult in cifre? Tocmai pentru ca grecii i-au dus de nas, au zi da si au facut ba, adica au primit banii pentru plata creditelor dar nu au restructurat economia, au taiat, bineinteles, dar ce cer europenii este imposibil, nu se poate asa ceva si nu s-a facut niciodata in lume o taiere care sa aduca scadere de deficit si cresterea productivitatii peste noapte; – caderea sistemului bancar din Spania: bancile au investit in imobiliare atat de mult incat sunt insolvente de mult timp; au rezistat insa doar pentru ca in balanta contabila nu au trecut cifre reale ci le-au masluit in speranta ca va trece criza si preturile vor reveni la cele mai dinainte de criza; bineinteles, absurd; piata bursiera spaniola pica azi si bancile sunt in pragul sa fie mare parte nationalizate; – caderea JP Morgan: ca si Lehman Brothers, si astia au inceput sa raporteze o mica pierdere de 2 miliarde de dolari din speculatii cu bonduri europene; nu stim daca default-ul pe care l-au avut grecii la o parte din bonduri a fost cauza acestei pierderi sau alte pariuri; insa unele voci spun ca asta ar fi doar varful icebergului atat in ceea ce priveste valoarea pierderii in cauza cat si numarul bancilor care se afla in aceeasi situatie; actiunile au cazut vineri cu 10% si luni la ora 12 la bursa din Stuttgart au pierdut doar 1,29%; insa este posibil ca in SUA caderea sa continue vertiginos, mai ales datorita “catalizatorilor” din Europa; Sa revenim insa la problema noastra: ce se va intampla cu noi? Nu pe termen scurt ma intereseaza pe mine si nu evenimente punctuale. Pentru inceput asistam evident la fuga banilor: investitorii se sperie si isi retrag banii din zona, deci evident, cursul va exploda deocamdata, preturile vor creste, insa pe termen mediu-lung productivitatea va avea de castigat. Vrem, nu vrem, trebuie sa recunoastem ca avem productivitate scazuta pe plan mondial si doar printr-un curs la euro ridicat vom ajunge la punctul de echilibru din care orice afacere care va avea ca tinta exportul, oricat de

Read more

Haosul care se coace precum mămăliga

“Blestemat fie omul care se încrede în om şi îşi face sprijin din trup omenesc şi a cărui inimă se depărtează de Domnul.” (Ieremia 17, 5) Am mai vazut inca un film despre criza: “Too Big to Fail“. Destul de bun filmul, pare putin cam prea documentar si pedagogic, ca sa nu mai spun propagandistic. Hank Paulson si cu gasca sunt prezentati precum o ceata de eroi care nu stiu ce sa mai faca ca sa salveze omenirea. Intr-adevar omenirea s-a aflat pe marginea prapastiei, dar niciodata nu vom stii ce s-ar fi intamplat daca americanii lasau bancile mari sa pice si in loc sa toarne trilioane de dolari in conturile bancilor “too big to fail” mai bine le-ar fi inchis si incercau sa construiasca un nou sistem de la zero, mai bine ajutau bancile mici sau nationalizau Fed-ul si de aici incepeau reconstructia. Insa desi filmul desi aminteste ca Paulson a fost la Goldman Sacs in nici un caz nu merge mai departe. Noi suntem insa siguri ca nu s-a mers pe aceasta varianta tocmai pentru ca Paulson (si cam toti ceilalti) au trecut pe la Goldman Sacs. Si cum puteau sa ii lasa sa cada tocmai pe prietenii lor? Zicem noi ca stim, dar nu putem stii toate itele si toate umbrele care se ascund in spatele evenimentelor care au dus la acumularea unei atmosfere atat de incarcate de gaz exploziv incat cea mai mica scanteie poate sa dea acum foc la toti banii din lume instant. Nu din alt motiv banuiesc eu ca stau chinezii si cu rusii cuminti si nu fac nimic desi daca s-ar intelege si cu taiwanezii si ar pune-o de o vanzare a bondurilor americane, in cateva luni ar da jos cu economia SUA si prin urmare tot imperiul ar imploda instant. Dar desi exista anumite piedici tehnice pe care le au (nu pot sa faca dump la toate bondurile o data pentru ca ar putea fi anulate) solutii ar exista: ar fi de ajuns sa numai cumpere, sa le lase sa expire. Insa, desi in ultimele 6 luni detinerile lor au scazut cu 12%, daca ne uitam la un an chinezii chiar cumpara mai mult, din ce in ce mai multe bonduri pentru chinezi. Este ciudata strategia chinezilor, sunt fie prosti fie fricosi. Ori evident vor sa cumpere SUA bucata cu bucata. Este de mirare insa ca nu acelasi lucru se intampla cu Europa: in timp ce in SUA baga cateva zeci de miliarde lunar, de Europa se feresc. Sa stie ei oare ca batranul continent va cadea inaintea Noului Babilon? Sa il lasam insa pe chinezi … Lucrurile nu sunt deloc linistitoare, linistea cu care mergem in fiecare zi la munca si habar n-avem ca in orice zi se poate alege praful de toata societatea moderna este sinucigasa si cu totul uimitoare. Mai ales ca nu este deloc greu sa intelegem realitatea lucrurilor, dupa cum am aratat exemplul dat de acea fetita de 12 ani. Si realitatea este ca prabusirea sistemului

Read more

Ungaria – miracolul euroestic?

Dincolo de gargara din presa mainstream legata de “dictatorul” Orban si de bascalia ieftina la adresa Ungariei cum ca aceasta nu prea se “aliniaza” la politicile UE, incet-incet Ungaria isi vede de treaba si merge inainte. Principalul motiv pentru care il urasc politicienii europenii pe Orban si se sperie de el nu este din cauza pornirilor sale autoritariste. Mai degraba, europenii se tem de unguri sa nu stabileasca cumva un trend in Europa si sa dea idei si la altii. Nu de alta, dar daca mai rezista 2-3 ani pe trendul actual, Ungaria ar fi a doua tara din Europa – dupa Islanda – care iese din criza flituind bancherii si refuzand sa cedeze suveranitatea nationala, ba chiar intarindu-o. Nu doresc sa comentez situatia politica si economica a Ungariei. Evident ca lucrurile nu sunt roze pentru ca o asa criza nu se rezolva peste noapte, oricat de multe “medicamente” am lua. O gripa crunta are nevoie de timp ca sa se vindece. Diferenta intre noi si unguri este ca in timp ce ei au trecut pe antibiotice noi luam ceai de musetel. Sa ma explic. Spre deosebire de Romania care s-a imprumutat la FMI pentru a pompa fonduri in sistemul bancar, Ungaria a ales sa le mareasca taxele la bancheri, ba chiar a introdus o mica taxa de 0.1% pe tranzactiile financiare aplicabila doar institutiilor financiare, asa-zisa taxa “Robin Hood” pe care europenii se codesc inca de la inceputul crizei daca sa o bage sau nu si care ar fi rezolvat pana acum problema taierilor si a austeritatii. La trilioanele de tranzactii financiare care au loc zilnic si care stimuleaza speculatiile si maresc volatilitatea, o taxa de 1% nu doar ca ar fi adus niste sume frumusele la buget si ar fi facut inutile mare parte din masurile de austeritate, dar ar fi taiat mai ales din elanul marilor speculatori, “the big 6”, cele 6 mari banci americane care detin peste 80% din piata si care au acces nelimitat la creditare de la Fed la dobanzi aproape de 0%. Cu banii imprumutati de la Fed, bancile pot sa speculeze pe piata forex si sa castige astfel fara stres sume imense [1]. O taxa de 1% ar aduce macar o parte din acest profituri la stat. Dar nu doar asupra sistemului financiar si-au indreptat atentia ungurii ci si asupra bogatasilor. Astfel, principala directie de taxare spre care s-au indreptat guvernantii ungari au fost sectoarele profitabile: retail-ul, energia si telecomunicatiile. Asadar, in timp ce la noi furnizorii de energie electrica, gaze si marile companii din telecom fac profituri uriase nestingheriti si in timp ce Petrom plateste redevente infime si raporteaza profituri record, medicii fug in strainatate, bugetarii fac foamea iar pensionarii sufera aiurea pentru ca nu au bani de medicamente. E criza, ni se spunem, asta e. Nu si la unguri. Cu toate problemele mari, in ciuda dificultatilor, inca ungurii traiesc mai bine ca noi si taxarea cade mai ales pe umarul celor puternici si celor care au de unde. Dar cel

Read more

Buturuga mică: cum a început o fetiţă de 12 ani lupta cu mafia bancherilor

Cam aceeasi treaba se intampla si pe la noi: guvernul are nevoie de bani, deci ce sa faca? Suna pe Isarescu: ba, mai micsoreaza si tu dobanda de referinta ca tre’ sa marim salariile. Isarescu micsoreaza dobanda, imprumuta bancile cu 5% si bancile imprumuta statul cu 7-8%, castigand 2% pe sume imense fara sa faca nimic. De unde vin banii astia? De unde are BNR-ul bani sa imprumute bancile? Pai de la FMI, de unde sa aiba? Dar guvernul de unde are bani sa plateasca impozitele? Pai de la noi, din impozite, de unde sa aiba? Si de la FMI, ca FMI nu da bani pentru plata salariilor, da bani doar pentru plata dobanzilor catre banci. Apoi FMI vine si spune ca trebuie sa privatizam cutare si cutare companie de stat care face profit, ca pe alea pe pierdere oricum nu le cumpara nimeni daca nu au drepturi de exploatare. Iata deci ca pana si o fetita de 12 ani a inteles cum ne fura astia, dar cati mai gandesdc in zilele noastre, toti au devneit niste cartofi de canapea, o populatie cu inteligenta in deriva. Si ca sa vedeti ca fata asta nu doar recita o poezie, iata si un interviu live in care se vede ca ea a inteles conceptele, si stie mult mai mult decat ce a spus in acel discurs.

Read more

Sfântul Gheorghe şi dreapta socoteală

Sfântul Gheorghe este numit biruitor şi este cinstit pentru mărturisirea credinţei până la moarte. Rezistând la chinuri cumplite şi pierzând toată faima de mare demnitar în cadrul unei puteri mondiale a vremurilor acelora, Sfântul Gheorghe a avut în primul rând un mare echilibru, multă înţelepciune şi atenţie precum şi o tărie de caracter uimitoare. Cu greu ne putem imagina, cum de a ajuns sfântul să fie de meserie tocmai … soldat. Citim în vieţile sfinţilor de multe ori atenţi mai ales la faptele de credinţă care ne sunt puse în faţă, fără a ne gândi prea mult la unele realităţi pe care uşor le putem deduce şi care ne relevă cu adevarat lucruri interesante şi pe care puţini le putem înţelege în deplinatatea înţelesurilor lor. Bunăoara, Sfântul Gheorghe a fost soldat. Meserie riscantă pentru un creştin. Asta înseamnă că el se lupta şi că poate chiar a fost nevoit să ucidă şi să pedepsească “teroriştii” vremurilor acelora. Căci fiecare stăpânire are teroriştii ei … Mulţi când şi-l imaginează pe Sf. Gheorghe soldat se gândesc la parade militare şi la disciplina soldăţească, la antrenamente sau cel mult la păstrarea ordinii publice. Puţini cunoaştem contextul istoric şi pătrundem prin negura vremurilor în contextul realităţilor în care a trăit şi s-a sfinţit Sfântul Gheorghe. Putem însă să speculăm că pe vremea împăratului Diocleţian, care nu era tocmai un iubitor al drepturilor omului, se făceau multe nedreptăţi şi erau multe ispite pentru un creştin, fie el doar unul ascuns. Cu câtă dibăcie şi măestrie duhovnicească trebuie să fi trecut Sfântul Gheorghe prin toate! Căci dacă nu trecea, nu era prăznuit acum. Cu siguranţă, dacă sfântul ar fi fost pus să facă o nedreptate, ar fi plecat capul mai înainte de momentul în care ştim că a făcut-o şi ar fi mărturisit ca este creştin şi că nu poate să facă nimic care să se abată de la poruncile lui Dumnezeu. Faptul că a făcut-o în cele din urmă, ne este o garanţie că ar fi fost în stare să o facă şi mai înainte. Putem accepta că sfinţenia nu s-a născut cu ea, căci a lucrat cărămidă cu cărămidă, treaptă cu treaptă a urcat Gheorghe scara sfinţeniei. Însa putem şi presupune că dacă s-ar fi ivit prilejuri, sfântul şi-ar fi mărturisit credinţa şi mai devreme, dar nu a făcut-o, ceea ce înseamnă că a lucrat meseria ostăşească cu multă pricepere, pentru a nu greşi cu nimic. Căci orice greşeală în aceasta meserie, cel mai probabil în acele vremuri însemna viaţa unui om, sau poate chiar a unei cetăţi sau naţii, el fiind general nu în orice armata, ci în armata Imperiului Roman – puterea predominantă a acelor vremuri! Avea deci sfântul nu doar curaj, curăţenie sufletească şi răbdare, ci şi multă dreaptă socoteală. Mintea noastră cu greu împacă o meserie violentă precum “mânuirea armelor” cu viaţa de creştin. Mulţi facem apel când vine vorba de violenţa la întoarcerea obrazului şi nu înţelegem că Mântuitorul ne-a îndemnat să facem aceasta dacă noi vom fi loviţi,

Read more

Rusia: ameninţări sau doar vorbe în vânt?

Scutul asta este un pericol pentru noi chiar daca voi predindeti altfel si nu vom da inapoi sa il atacam preemtiv, adica nu vom astepta sa ne atacati voi. Cam asta ar fi pe romaneste declaratia sefului de stat major, generalul Nikolai Makarov. Iata insa textul in engleza, varianta cea mai apropiata pe care am gasit-o a declaratiei originala: Russia could use a pre-emptive strike against missile defense systems in Europe but only as a final solution, the Chief of General Staff Nikolai Makarov said on Thursday. “The placement of new strike weapons in the south and northwest of Russia against [NATO] missile defense components, including the deployment of Iskander missile systems in Kaliningrad region is one possible way of incapacitating the European missile defense infrastructure,” RIA Novosti quoted Chief of the General Staff Nikolai Makarov as saying on Thursday. (Sursa: The Moscow News) Stirea desi a aparut pe prima pagina pe la noi, dupa prima zi, s-a cam fumat. Luata cu noul guvern, cu maririle de salarii si cu alegerile francezilor si ale grecilor, presa romaneasca a cam uitat si a lasat balta subiectul. Intre timp, anglo-americanii isi trimit si ei preemtiv propagandistii in Romania ca sa ne asigure ca rusii doar bolborosesc aiurea, nici vorba sa ne atace. Doar doua lucruri vreau sa subliniez referitor la subiectul scutului: 1. Rusia cere garantii semnate NATO ca scutul nu va fi folosit impotriva lor. Este de bun simt ceea ce cer rusii, nu conteaza ce zice NATO, vorba volent, scripta manent. Sa nu uitam ca secretarul general al NATO a declarat ca NATO nu va ataca niciodata Libia si peste doua saptamani avioanele NATO bombardau Tripoli. Ce incredere sa mai aiba rusii in astfel de declaratii? De ce tin cu tot dinadinsul americanii sa nu le dea rusilor scris ceea ce pretind in vorbe: ca nu vor folosi scutul impotriva rusilor? Nu cumva au alte ganduri? Americanii se fac ca nu aud ingrijorarile rusilor si se fac ca nu le inteleg.  Ei le zambesc rusilor si le zic: stati linistiti fratilor, calmati-va, nu avem nimic cu voi, va suntem prieteni, nu vom folosi niciodata scutul impotriva voastra, ce v-a venit? Motivul real insa pentru care americanii nu vor sa dea in scris aceste garantii este pentru ca la americani mai sunt oarece republicani care ii urasc de moarte pe comunisti si ar fi gata sa porneasca oricand un razboi mondial. Scutul tocmai rostul asta il are, sa garanteze avantajul primei lovituri americanilor pentru ca apoi, cand vor reactiona rusii, sa le anihileze raspunsul. Bineinteles, o prima lovitura cu arma nucleara, altfel nu are sens. Este greu de crezut, dar se pare ca americanii au o dorinta nestapanita de razboi, exista o mana de americani care ar fi gata oricand sa porneasca un nou razboi mondial nuclear, nu au liniste pana cand nu anihileaza toata rasa umana. Cum altfel explicam ca “printul pacii” Obama a marit exponential razboaiele pe timpul guvernarii lui depasindu-l pana si pe razboinicul Bush, iar daca in armata americana nu

Read more
1 291 292 293 294 295 346