1 Mai nemuncitoresc

Ca orice cârcotaş de serviciu nu puteam să nu mi se facă greaţă deja de cătă lume sărbătoreşte 1 mai muncitoresc. Nu că nu m-aş bucura că lumea se distrează: e cald, a căzut guvernul şi vin alegerile, deci probabil măriri de salarii la bugetari, vine vara, deci tineretul trebuie să facă “încălzirea” pentru chefuri etc. Pe de o parte mă bucur: străzile sunt mai goale, chefangiii sunt plecaţi, până şi supermarketurile sunt mai goale, după spike-ul de plecare. Recunosc că şi eu ma simt special oarecum 1 mai în fiecare an, prin bucuria liniştii şi păcii care cuprinde oraşul prin plecarea a tot românul la grătarul corespunzător sau la ieşirea “în natură” la bere. Nu putem nega că românii ştiu să petreacă şi să se simtă bine, indiferent de condiţiile societății și starea economiei. Chiar şi în dictatura comunistă când foametea era problema zilei, micii nu erau lipsiţi cu prilejul “praznicului” muncitorilor, chiar daca nu totdeauna carnea era din oaie și/sau vacă și/sau porc. Sunt însă câteva întrebări pe care le-aş supune atenţiei şi care mă mir că nimeni nu si le pune desi mie mi se par foart importante si deloc prea ascunse sau prea complexe: sunt lucruri minime, de minim bun simt zic eu care ar trebui sa faca ceva valva in societatea civila si sa nasca oarece dezbateri, dar iata ca nu se intampla asa. Bunaoara, mai intai, mi se pare paradoxal ca se sarbatoreste o zi a muncii prin doua zile de odihna. Pe langa faptul ca este absurd ca sa sarbatoresti o zi a muncii chiar si printr-o singura zi de odihna, sa sarbatoresti prin doua zile este chiar culmea ironiei. De cand ne-am trezit in democratie si satui de atata munca parca, incet-incet s-a incetatenit in Romania un obicei foarte pacatos si foarte pagubos totodata: lipirea zilelor de odihna. Deci, se nimereste sa fie 1 mai martea sau anul nou miercurea. Pai s-a cam zis cu saptamana de munca la romani: daca tot avem liber marti, de ce sa nu luam si luni si daca tot e miercuri revelionul, ce sa ne mai chinuim, hai sa incepem munca tocmai luni ca tot s-a nimerit asa. Pai se cam nimereste asa destul de des, asta e problema, ca asa e calendarul. Iar daca o zi anume s-a ajuns sa se dea libera, e de la sine inteles ca nu are legatura cu cand anume cade: martea, joia sau duminica. Cand cade, atunci sa se sarbatoreasca, iar ce e inainte sau dupa, ce legatura are? Daca nu am ajuns la concluzia ca si 30 aprilie trebuie sa fie liber, asa cum din pacate la noi romanii s-a incetatenit ca si 2 ianuarie trebuie sa fie liber, ca sa ne trezim din mahmureala, inseamna ca ar fi bine totusi pe 30 de aprilie sa muncim, ca la urma urmei noi chiar iubim munca, ba chiar o sarbatorim, ba chiar in ziua urmatoare. Cu siguranta la inceput, cu ideea asta de a ne lua liber mai multe

Read more

Aspectele pozitive ale crizei / Charles Eisenstein

Charles Eisenstein / Economie sacra – criza asta consta in dezintegrarea miturilor societatii moderne – cresterea PIB-ului este strans legata de expansiunea produselor si a serviciilor – lucruri care alta data erau gratuite, azi sunt pe bani (de exemplu joaca copiilor: acum au nevoie de console care sunt pe bani) – masa de bani poate creste cat timp expansiunea mai poate tine pasul cu bulgarele creditului care cade peste noi din urma – vestea buna este ca o data cu prabusirea sistemului, comunitatea oamenilor se poate reface

Read more

Adrian Vasilescu are nevoie de o pensie

Adrian Vasilescu, zis si panadolul anti-criza [1], oficial prezentat ca consilier al guvernatorului BNR, dar in realitate un junior in echipa de marketing propagandistic a BNR-ului a mai dat din nou cu nuca in perete. Pe aceeasi linie de sloganuri macro-economice subtiri si prefabricate in scolile de gandire al monetarismului keynesian, Vasilescu a declarat (conform Bursa): Ţara noastră are nevoie de ceva consum ca să-şi poată relua creşterea economică. Ideea (geniala, nu?) nu este noua desi e proasta. Dar mai ales in contextul actual in care se afla Romania este tragic ca un personaj cu o asemenea functie si cu un asemenea rol, dar mai ales un personaj caruia ziarele dintr-un motiv cu totul necunoscut ii preia orice vorba, asadar mai ales acum aceasta idee este sinucigasa. Cum sa crestem consumul cand oricum consumam cu mult peste ceea ce producem, suntem inglobati in datorii si cutitul nemilos al saraciei incepe sa taie din necesitatile de baza pentru trai, cum ar fi hrana si sanatatea. Oare nu este la mintea cocosului ca daca nu ai bani, chiar nu trebuie sa consumi, ci sa economisesti. Daca ai datorii, nu e logic ca trebuie sa le platesti decat sa faci altele si mai mari pana cand iti ia banca casa sau te taie camatarii? Daca tu nu produci nimic, nu e logic ca mai bine ai face foamea ca sa te trezesti din lancezeala decat sa consumi? Ce vrea sa spuna dl. Vasilescu? In limbaj ne-economic, indemnul lui Vasilescu de a spori consumul, suna ca un indemn de a porni impreuna, cat mai urgent catre mall ca sa consumam si prin urmare sa … reluam cresterea economica. Chiar daca ar fi sa analizam la nivelul macroeconomiei, numai un ignorant al situatiei Romaniei ar putea sa faca o asemenea recomandare. In paranteza fiind spus, macroeconomia este oricum o utopie, singurul fapt pentru care aceasta “stiinta” exista este ignoranta celorlalti oameni de stiinta care ocupandu-se cu lucruri serioase, nu au rabdarea sa puna cateva intrebari macroeconomistilor, cum ar fi de exemplu: “voi ati prezis vreodata ceva cum trebuie” sau “voi ati avut vreodata vreun rezultat in politicile voastre” sau “voi de ce va ziceti stiinta daca nici un experiment de-al vostru nu da aceleasi rezultate”? As intelege sa recomande Vasilescu consumul chinezilor, care au bani foarte multi si nu stiu ce sa mai faca cu ei, dar chinezii oricum consuma din ce in ce mai mult pentru ca au de unde. As intelege sa recomande mai ales japonezilor care prefera sa moara de foame singuri in casa decat sa acceada la programele sociale ale guvernului. Cum deci sa crestem consumul intr-o tara care traieste deja pe datorie, produce foarte putin si are acces la credit foarte limitat si la costuri foarte mari? Este usor sa dai declaratii bombastice, dar trebuie sa le si acoperi cu rationamente, mai ales daca tu esti cel care il consiliaza pe Isarescu. Pai ne mai miram de ce este activitatea BNR-ului atat de fatidica pentru economia romaneasca, Banca Nationala nefiind decat

Read more

Magda Isanos

Flori Vijelioase flori, din pământ aburind, ca nişte strigăte cresc, saltă zâmbind. Care e vrerea lor gingaşă-n vreme? Noaptea-n grădinile mari nu se vor teme? Însă-n mijlocul lor, bolnav de vis, ochiul lui Dumnezeu şade deschis … Haina lui mirosind a ierburi şi cer – fără să ştie oraşul de piatră şi fer. Mânile micilor flori intră-n pământ. Morţii când le sărută ştiu dacă-i vânt, şi de pe dânsele sorb ploaia şi veştile. Astfel, în flori îşi deschid morţii fereştile… Sursa: www.isanos.ro unde puteti gasi o scurta biografie, bibliografie si chiar carti in format pdf. Iata un motto-ul acestui site care prezinta viziunea poetei: “Trebuie să tindem mereu spre realizarea ideii de bine, generozitate şi frumuseţe, nici-o operă literară nu poate trăi fără ele. Cu cât timpurile sunt mai barbare, mai înveninate de ură şi mai iraţionale cu atât intelectualul este dator să cultive sufletul lui într-un sens moral şi să se opună curentului. Iartă-mă că predic, dar spectacolul degradării umane mă îngrozeşte şi mă face să mă tem pentru tine, cum te temi totdeuna pentru cei iubiţi într-o vreme de molimă.”‘ (Scrisoare cãtre Eusebiu Camilar, 27 august 1939, Costiujeni) Copil fiind, am descoperit-o intamplator printre cartile parintilor – mare parte culegeri de fizica si matematica, caci nicidecum nu erau ei preocupati de altfel de carti. Am ramas marcat de tristetea si durerea ce razbate din poezia ei. De cand cu Internetul, din cand in cand ii reciteam poeziile de pe Romanian Voice, caci nu mai stiu unde a ajuns cartea prin care am descoperit-o. Azi am dat de un site dedicat cu o multime de informatii si poezii: www.isanos.ro Un suflet curat, frumos, cautator si doritor de bine care a incercat sa spuna ceva celor ce vor veni dupa, adica noua. Ar fi bine sa nu fim indiferenti. Asa cum vedem in acel frgment din scrisoarea catre sotul ei, mai ales in timpurile barbare trebuie sa ne cultivam sufeltul cu lucruri morale iar poeziile ei ne vor “sili sa vedem frumosul”, cum spunea Cella Serghi intr-un cuvant de comemorare. Pentru a va face pofta, iata inca o poezie care mie imi place foarte mult: Daruri Tu esti în inima mea ca un dar neasteptat si mult prea scump, pe care il cercetez mirata iar si iar, cu-aceeasi nesecata desfatare. Esti tainica-mi putere si mandrie, de când te stiu mi-i cerul mai aproape si nu mai pot durerile să vie, să-mi tulbure-ale sufletului ape. Tu mi-ai facut tarana mai usoara si inima asa de dulce, grea, ca ramura ce toamna se-mpovara de greutatea roadei de pe ea. Asemeni unui mare cer cu stele, mi te-ai rasfrant în suflet ca-ntr-un lac, si-adanci de-atuncea-s gandurile mele, de aur glodul inimii, sarac. Acestea toate să ti le platesc nu voi putea, ci lasa-mă macar, risipitorul meu, să te iubesc, din darurile tale dandu-ti dar.

Read more

Cum se bâlbâie directorul FMI pentru Europa când este întrebat despre dezastrul umanitar produs de FMI

London School of Economics a tinut o conferinta cu tema “Poate Grecia sa iese din criza?”. La conferinta a participat si Poul Thomsen, director al FMI pentru programele din Europa. Iata-l cum se balbaie cand este intrebat despre efectul dezastruos asupra sistemului medical din Grecia si al sinuciderilor: MODERATOR: “Desi spuneti ca aratati sensibilitate, totusi rapoartele arata ca impactul asupra sanatatii si ratei sinuciderilor este alarmant. Cum comentati?” POUL THOMSEN: “A …ma alarmez … de … de … problemele sociale … din … a …. din Grecia si de asemenea cred ca este absolut esential sa pastram servicii sociale adecvate. Sa va dau un exemplu din domeniul farmaceutic. Grecia a cheltuit pe medicamente dramatic mai mult decat orice alta tara europeana. Deci ce face programul nostru: se duce si de exemplu introduce retetele electronice … aaa … aaa … aaa … introduce liste de medicamente … aaa … maim ulta folosire medicamentelor generice … aaa … si asa costul sanatatii scade …” LINK LA MOMENTUL CU INTREBAREA: http://www.youtube.com/watch?v=U6m5Qm6IiRM&feature=youtu.be&t=1h8m50s Mai jos avem expresia sictirita a lui Paulson cand un reporter l-a intrebat daca vor mai avea loc masuri de austeritate in Grecia cand va fi instalat noul guvern, dupa alegeri. De-a lungul intregii conferinte, Thomsen s-a aratat obsedat de taieri si de reforme, toate opiniile lui nu au tintit decat taierea costurilor, “eficientizarea” cheltuielilor publice, “restructurarea” sectorului public, “privatizarea” companiilor de stat, “dereglementarea” unor industrii.

Read more

Dilema spaniola a zonei Euro

– nivelul de datorie al Spaniei este prea mare; sistemul bancar este ireparabil si o buna parte din datoria privata de asemenea; – Spania are probleme insumortabile: desi nivelul de indatorare este doar 70%, economia ei are valoarea adaugata mica; nu putem in nici un caz compara Spania cu Japonia, care are nivelul de indatorare 200% dar nici o problema, poate sa obtina finantare; nici macar cu Italia care desi are 110% indatorare, are o economie mult mai avansata ca a Spaniei – autonomia spaniola mai adauga inca un factor de dificultate in controlul cheltuielilor de vreme ce guvernul federal nu prea are ce sa faca guvernelor locale; – din cauza sporului negativ (nenasterii de copii) spaniolii au incercat sa “importe” latino din America de Sud; dar ca sa aiba si ei o casa, le-a cam dat credite cu nemiluita, de unde au explodat imobiliarele; si cum orice balon are o limita la care se poate umfla, acum s-a cam dezumflat si la o populatie de 40 de milioane, in Spania sunt 1 milion de apartamente nevandute; – spre deosebire de Grecia de care UE se poate descotorosi, caderea Spaniei va insemna caderea Europei; – s-au gasit inca solutii, caci de ce sunt europenii destepti daca nu ca sa gaseasca solutii la imposibil: Long Term Refinancing Operation; adica Banca Centrala Europana tipareste euro si il da cu imprumut ieftin la bancile spaniole pentru ca sa nu pice deoarece sunt insolvabile (adica falimentare); cat timp BCE va tipari bani, sistemul bancar spaniol va supravietui precum un muribund conectat la aparatul de stimularea a ritmului cardiac;

Read more
1 293 294 295 296 297 347