Search Results for: ungaria

Cred că cine mai are îndoieli că Al 3-lea Război Mondial a început este tembel. După cum vedem, rușii și-au consolidat puternic pozițiile în vest și cuceresc sat cu sat cele două provincii care sunt deocamdată – prezentate ca – target al războiului, după care Rusia se va potoli și Ucraina va fi nevoită să accepte situația și să facă pacea. Vestul de altfel visează la pace, de unde l-au băgat pe Kissinger în față ca să sugereze ucrainienilor că trebuie să se calmeze cu pretențiile și să accepte pacea. Dar ce bine ar fi – nu-i așa – pentru întreaga lume ca Ucraina și Rusia să se înțeleagă și după frecușurile care au mai rămas și după ocuparea Lugansk-ului și Donbasului, totul “să revină la normal”? Acum, alunecarea spre WW3 e complexă și poate să sară de unde nu te-aștepți. Sunt atât de multe focuri mocnite care pot să se transforme în ditamai explozii. De exemplu, Israelul acum este presat de SUA ca să lase pe nemți să le dea niște arme cool ucrainienilor la care evreii au licența dar sunt produse în Germania. Dar după ce că nu participă la sancțiuni, deși primește miliarde ajutor anual de la SUA, Israelul-ui îi e frică de ruși că în Siria oricând rușii pot să îndemne pe Assad să pedepsească Israelul pentru raidurile periodice asupra Damasului și asupra bazelor militare siriene – un atac abuziv despre care nu auzim la TV. Prin urmare Israel a refuzat cererea SUA de a contribui la ajutorarea Ucrainei, măcar prin eliberarea constrângerilor acestor contracte. Dar iluzia că Putin se va opri la Lugansk și Donbas este trivială. Să nu uităm că rușii au eșuat în ocuparea Kievului, deci intenția o au avut. E normal ca Putin să zică că nu vrea decât “neutralizarea naziștilor” dar nicio putere nu cedează un teritoriu după ce l-a câștigat cu atâta sânge (poate doar românii au renunțat la Ungaria deși mai mult pentru că eram sub bocancul rușilor). Belarus se pregătește așadar pentru atacarea Ucrainei și după ce vor termina cu cele două provincii și vor distruge grosul armatei ucrainiene care este acum în vest, rușii vor avansa puternic înspre vest și nu se știe unde se vor opri. Există speranța ca acest an măcar să nu aibă timp să se ocupe de altă țară decât Ucraina, căci vedem că mai au până își intră în mână. Pe cât au râs proștii de eșecurile rușilor, pe atât de repede și-au reglat lipsurile și pe lângă numărul mare de soldați și trupe angajate în luptă, rușii învață din mers și să lupte cum trebuie. În premieră rușii au dus în vest un atac coordonat cu mai multe arme (aerian, infanterie, tancur). Pare hazliu pentru o “mare putere” că la începutul războiului, batalioanele rușilor din nord atacau pe rând chiar aceleași arme deoarece nu erau în stare să se coordoneze între ei. Dar acum, nu mai e cazul. Una peste alta, economia vine din urmă și banul va dicta câștigătorul. Rusia

Asistăm la o tembelă celebrare a “succesului” ucrainienilor. Și dacă pe lângă tembeli mai există și tembeli rezervați, aceștia sunt cel mult rezervați nu în sensul că Rusia a pierdut războiul ci în sensul că într-adevăr Ucraina a dat niște lovituri puternice Rusiei. Viziunea mea este că Ucraina a dat unele lovituri Rusiei, dar în niciun caz pierderi spectaculoase care să merite a fi celebrate. Tabloul conflictului este unul extrem de complicat prin aceea că Rusia din start nu a putut băga în bătălie ce are mai bun, fiind obligată să încerce un joc de min-max la care se pare că nu se pricep, dar ce nu înțeleg tembelii care celebrează este că min-max-ul uneori presupune multiple încercări. Cei doi parametrii de min-max pe care jonglează Rusia sunt: 1) armamentul afișat și 2) calitatea/cantitatea trupelor. Cu privire la armamentul cu care a intrat în luptă, ne așteptăm poate ca Rusia să nu își etaleze chiar toate armele noi și puternice. Deși orice război prezintă o ocazie ideală de reclamă a unor arme, scopul actualului război este cu totul altul decât etalarea armelor rusești, acesta fiind probabil ultimul dintre obiective. Faptul că soldații ruși nu foloseau nici măcar GPS-ul arată cât de jos au început rușii războiul și cum de fapt au testat pur și simplu reacția ucrainienilor ca să vadă ce se întâmplă. Faptul că mulți soldați ruși încă se credeau în exerciții de asemenea denotă un aspect important – Rusia a încercat să obțină maxim de rezultat cu minim de resurse. Discuția cauzelor acestei strategii este lungă și nu voi atrage atenția decât asupra mentalului conducerii rusești. Bunăoară, discursul extrem de consistent al rușilor este că acesta este pentru ei un război de apărate împotriva NATO. Ori dacă toți cred (sau măcar trebuie să creadă, sau presupunem că cred) că acesta este război cu NATO, nu este logic că se așteaptă la un război cu NATO și nu este logic că trebuie să ia în considerare că mai trebuie să păstreze ceva asset-uri și pentru ce va urma războiului cu Ucraina? Dar în acest scenariu propus de mine că Rusia (conștient sau forțată de context) joacă min-max, de ce totuși nu ne-am bucura de pierderile Rusiei? Deoarece nu sunt reale! Există un întreg ecosistem pe Youtube de canale care prezintă succesele ucrainienilor pe câmpul de bătălie, de exemplu Bayraktar și care salută succesele acestei drone ieftine turcești împotriva unor echipamente rusești puternice cum ar fi tancuri noi sau chiar lansatoare multiple de rachete. Cum de nu au rușii arme anti-dronă ca să le folosească? – se pune întrebarea. Toată lumea aplaudă aceste drone, deși după cum am văzut în alte videoclipuri – mult mai puține – chiar și rușii au unele drone ieftine echipate în loc de camere cu infraroșu avansate, cu focus puternic, cu diverse filtre, o banală cameră foto canon care e folosită pentru zoom-ul foarte mare (nu știu să exemplific modelul). Pe lângă aspectul conservării resurselor, aș mai atrage atenția asupra unui aspect. Războiul real nu

Deoarece simt că nu am conturat prea bine poziția Germaniei în lupta cu Rusia în articolele anterioare (în special aici) țin să vin cu o continuare în explicarea unor aspecte – noi și vechi, căci între timp, deși sunt doar 2 zile, avem noutăți (care din păcate confirmă teoria mea). Dar care era teoria mea (și rămâne, deși voi veni cu noi explicații)? Teoria mea este că fiecare țară (România mai ales, căci aici avem durerea noastră) trebuie să-și urmeze interesul propriu nu doar să măcăne “ja,ja, mein Fuhrer” cum face neamțul nostru românizat cel puțin prin elasticitatea cu care pleacă capul de la înălțimea pe care o are. Dar de ce trebuie fiecare țară să își apere interesul propriu – în cazul războiului cu Rusia – și nu interesul “comunitar”? Că doar suntem uniți – mai întâi în UE, apoi în NATO! Pe scurt, deoarece aceste alianțe nu garantează deloc că la vreme de ananghie, partenerii noști ne vor ajuta – pe de o parte. Și deoarece nu există interes “comunitar”, UE nu este un bloc, ci un joc de interese – pe de altă parte. Războiul cu Rusia nu ne-a unit (este doar un slogan fără bază) ba din contră a scos în evidență faliile (Franța vs Germania, Austro-Ungaria etc). Dar de ce sunt eu atât de alertat și de ce cred că România a luat-o deja pe o pantă din punct de vedere geopolitic, prin slugărnicia penibilă și încorsetarea imaginației care ne plasează deja într-o poziție de sitting duck? Deoarece, cele mai sumbre temeri și spaime ale mele, menționate la începutul conflictului s-au derulat pas cu pas din cauza acestui tembelism mioritic și în continuare nu văd decât dezastrul fatal al unui conflict direct cu Rusia în care noi vom fi făcuți carne de tun, oi de manevră, momeală pentru rusnaci care să fie folosită de marile puteri (SUA & Germania) fiecare pe felia ei, pentru interestul ei. Riscurile de sitting duck sau mai bine zis de carne de tun au fost nu de ieri de azi, ci de mai mult timp, după cum am detaliat încă din 2017, intuind bine că România se dorește a fi folosită de SUA ca băț prin care să fie zgândărit ursul. Nu era ceva greu de prevăzut, între timp Ucraina vedem clar fă a fost folosită și teoria mea nu mai este doar speculație și conspirație, ci declarațiile oficialilor americani o confirmă: Șeful Pentagonului: SUA vor să vadă Rusia slăbită până la punctul în care să nu mai poată face lucrurile pe care le-a făcut în Ucraina Sursa: Digi24 Vedem deci că marile puteri au planuri mari, de lungă durată, pe care și le urmăresc și le implementează metodic, cu fermitate. Planurile lor rezistă peste diverși președinți și diverse partide și în cele din urmă sunt implementate. Micile puteri – ca România – nu trebuie decât să aibă grijă ca planurile marilor puteri lor să nu fie realizate pe spinarea lor și să fie folosite doar ca carne de tun

Nu prea sunt fan MSM dar pentru Ucraina, am ascultat zilnic podcastul The Telegraph. Măcar britanicii mint mai altfel și sunt puțin … diferiți de minciuna europenistă. Dar cel puțin pentru starea lucrurilor, recomand podcastul – cine se pricepe îl găsește … Acum 2-3 zile în acest podcast, britanicii discutau și se întrebau: oare ar fi bine să sancționam Germania? Se referea dacă SUA-Marea Britanie să sancționeze Germania pentru nerespectarea sancțiunilor impuse Rusiei. Evident că sancțiunile sunt făcute de fiecare după interesele proprii, încercând să lovească în Rusia dar nu în propriile interese, sau cel puțin nu prea mult. De exemplu, lui Biden îi convine să dea vina pe Putin pentru creșterea prețului la benzină și motorină deși mare parte din creșteri erau dinainte de invadarea Ucrainei și aveau ca sursa politica “verde”. Cu toate acestea, realitatea este că Rusia primește (cf Telegraph) 800 de milioane de dolari zilnic de la nemți pentru gazele tranzitate. Prin urmare, dacă totalul comerțului exterior al Rusiei este 1.2 miliarde pe zi (să zicem) și sancțiunile au tăiat doar 400, deoarece nemții nu pot renunța la cele 800, e firesc să ne întrebăm – ce sens au sancțiunile dacă afectează doar un mic procent din comerțul exterior al Rusiei – mai mult ne afectează pe noi, muritorii de rând, decât pe Putin. Deci britanicii se întrebau dacă ar fi o idee bună să sancționeze Germania deoarece încă importă gaze de la ruși. Și unul a răspuns: nu ar fi o idee bună, deoarece deocamdată reacția UE a arătat unitate … și ar fi păcat să afectăm unitatea. Evident că britanicii prin sancțiuni nu se gândeau ca celelalte state membre UE să impună sancțiuni Germaniei – așa ceva nu pote fi posibil de vreme ce Germania este principalul contributor la UE și este membră în toate organizațiile UE. Sancțiuni sunt aproape imposibil de impus chiar și minionilor din UE, darămite Germaniei! Deci britanicii se refereau la SUA-Marea Britanie (și probabil cu sateliții), altfel spus 90% din Imperiul Anglo-American, dacă ar fi ok să bage sancțiuni nemților. Și apoi, tot ei au răspuns că nu, nu e ok, deorece ar fi păcat de unitatea pe care a produs-o Putin în sânul vestului. Unitatea despre care se măcăne este măcănită deoarece starea de fapt (reală) a UE este una dezastruoasă. Adică nu este nicio unitate, cei puternici îi sug pe cei slabi și cei slabi și mici încep să dea din coate și să se prindă cu ce se mănâncă această UE. În ciuda mituirii reprezentanților la UE prin salarii mari și beneficii imense (comparativ cu nivelul de trai al meltenilor de unde vin ei), faptul că UE este lovită de un puternic curent anti-unionist și de reafirmare a identității naționale, este o realitate. Nu intrăm aici în cauze, pe scurt evident sunt motive economice. Aduc aici doar exemplul Greciei care a trecut printr-o scădere a PIB-ului mai mare de 50% de-a lungul a 10 ani de criză indusă (2009-prezent). Comparativ, Ucraina care este acum în război