Leul ne uimeşte şi când se-ntăreşte

Nici nu a zis Isarescu hopa-mitica bine zilele trecute si deja leul a muscat din euro ca dintr-o acadea si si-a revenit brusc la cote record pe termen scurt. Mai sa fie! Oare de ce s-au linistit atat de brusc investitorii care s-au speriat de tensiunile politice de la Bucuresti si care sa fie explicatia acestui ricoseu neasteptat? Inteleg ca a intervenit BNR, dar chiar si cu nucleara daca ar fi dat, daca investitorii de care se zvonea inainte chiar erau speriati ca de bombe, tot ar fi vandut lei, ca chiar le-ar fi convenit interventia lui Mugurel ca le mai oferea un discount suplimentar, adica BNR mai tinea putin pierderea in loc. Ba chiar aceasta “fereastra de oportunitate” i-ar fi atras si pe altii care nu au fost atat de speriati pana acum incat sa vanda si prinzand momentul interventiei BNR, avand in vedere ca focul inca arde, ar fi fugit. Sa explicam insa pe scurt ce inseamna interventia BNR asupra cursului caci multa lume banuiesc ca nu prea stie, altfel nu inteleg de ce inca mai exista “specialisti” care il lauda pe Isarescu ca tine lucrurile sub control. Interventia BNR nu inseamna altceva decat cumpararea sa vanzarea de lei sau de euro pe piata prin intermediul unor banci, astfel incat sa duca cursul in directia in care vor muschii lui Isarescu. Prin interventia sau lipsa de interventie, in momente cheie, BNR lasa sau tine cursul sub control. De fiecare data insa BNR castiga, caci de vreme ce poti sa manipulezi, poti sa si castigi destul de des. Deci in ultimele zile BNR a reusit sa mute cursul cu aproape un procent pe zi, ceea ce denota un control neasteptat asupra cursului daca ar fi de luat in considerare premizele anterioare care sunt: investitorii s-au speriat de tensiunile politice si au vandut leul si BNR nu a putut sa tina in frane situatia. Ori acum tocmai vedem ca de vreme ce tensiunile nu s-au dus, ba chiar s-au amplificat, BNR nu doar ca a putut sa tina leul ca sa nu mai pice in continuare, dar chiar l-a intors de capastru de nu s-a vazut. Ce nu intelegem este cum de acum a putut si inainte nu a putut. Oare nu cumva nu a vrut? Mânăreala asta nu ne demonstreaza decat inca o data daca mai aveam nevoie ca Isarescu face si desface cursul dupa cum vrea sa-si aranjeze el meandrele si nu ne vom chinui sa intelegem si nici nu ne pasa care sunt meandrele lui cata vreme cat timp capul lui Isarescu nu va cadea, Romania nu are nici o sansa de dezvoltare. Iata deci ca nu investitorii s-au speriat, nu pentru certurile politicienilor a picat cursul ci mai ales pentru ca asa au vrut muschii lui Isarescu din motive pe care doar el le stie (si poate si altii) dar care ne fac sa ne fie scarba si mai multa de acest personaj malefic care a inceput sa ne trateze ca pe un popor de oi

Read more

Primarul anti-criză

Tocmai cand imi pierdusem total speranta in orice sansa de supravietuire a Romaniei in actuala criza dar mai ales in viitoarea criza si cea adevarata care va urma uverturii prezente, iata ca dau peste o stire extrem de incurajatoare: un primar dintr-o comuna din Arad s-a coborat in strada cu subalternii sa puna pavele: Primarul comunei arădene Ghioroc lucrează de o săptămână la pavarea unor străzi din localitate, alături de subalterni, pentru că nu are bani în buget să plătească muncitori, în condiţiile în care datoriile comunei sunt mai mari decât bugetul anual, transmite corespondentul MEDIAFAX.  (via Ziarul Financiar) Va recomand sa cititi toata stirea, este extrem de importanta. Este un prim caz (sau macar primul relatat) al unui primar care a inteles situatia in care ne aflam si care a adoptat solutia cea mai directa si cea mai eficienta in lupta cu criza: munca. Spun ca primarul a inteles care e situatia cu criza nu pentru ca s-a apucat el sa faca munca pe care ar fi fost indreptatit sa ii plateasca pe altii din bugetul primariei, dar iata ce declara primarul: “Nu am vrut să facem datorii şi mai mari”. Este uimitor si cu totul strain de Romania, o tara in care fiecare primar cand vine trebuie sa traga si el cel putin un parc de distractii, cincizeci de giratorii, un pavaj si cateva sute de locuri de joaca, daca se poate in primul an caci “datoriile” din campanie sunt stringente si “clientii” bat la usa. Iata deci un primar care intelege ca problema principala sunt datoriile si numai primarii prosti si nepasatori se arunca la credite aiurea mai ales pentru proiecte inutile si cu minim impact asupra comunitatii ca sa nu mai zicem ca oricum preturile pentru primarii sunt duble sau triple din cauza comisioanelor care sunt un cancer inca netratabil al Romaniei bananiere. Oare sa fie vreo coincidenta ca un astfel de caz se remarca tocmai in vestul indepartat, intr-un sat care probabil este cu populatie romaneasca minoritara? Nu stiu ce culoare poarta primarul respectiv si nu cred ca are relevanta, probabil oricum sefii de partid il vor suna rapid sa nu se mai dea in spectacol cu astfel de exemple “negative” ca nu cumva sa se raspandeasca “moda” ca primarul sa faca munca de jos si sa inceapa cetatenii sa ceara de la alesii lor astfel de actiuni. Tot din articol mai aflam ca prin astfel de munca, primarul nu isi neglijeste nici responsabilitatile, totusi avand o comuna maricica de condus: la pavat lucreaza doar 2-3 ore pe zi, deci iata dreapta socoteala si intelepciunea acestui om. Trist este insa ca beneficiarii nu s-au entuziasmat si nu l-au ajutat pe domnul primar si avem aici un caz rarisim de localitate care nu isi merita conducatorul. Este binecunoscuta delasarea si nepasarea poporului roman, din care ni se trage si mizerabila clasa politica cu care ne-a pedepsit Dumnezeu.  Lipsa spiritului civic a fost multa vreme pusa pe seama regimului comunist, dar la atatia ani dupa prabusirea acestuia

Read more

“Aura” tehnocratului străluceşte incremental

  Ca tot sarbatorim astazi Schimbarea la Fata a Domnului, nu se putea ca dracii sa stea cu mainile in san si iata ca lucreaza si ei, schimband fata de tehnocrat a lui Isarescu intr-o fata de tehnocrat cu valente politice care incet-incet isi pregateste terenul, caci prin haos catre ordine, nu-i asa? Desi cu mai multe ocazii Isarescu a declarat ca nu mai este interesat sa intre in politica pentru ca atunci cand a fost pentru o scurta perioada prim-ministru a pierdut cativa ani din viata (autovictimizare idioata – parerea mea – daca a lucrat cu constinciozitate si jertfa, Dumnezeu i-a dat ani, nu i-a luat, nici o jertfa nu este in desert), vedem in ultimul timp iesiri la rampa din ce in ce mai accentuate ale lui Mugurel si nu exageram mult daca speculam ca probabil el este tehnocratul care o sa ne fie pus tatic de catre Goldman Sacs si compania, asa cum le-au plasat si italienilor si grecilor oamenii lor care sa “implementeze” austeritatea fara gargara si fara ezitari. Se jelesc analistii si papagalii din presa ca vai ce haos si ce tulburare in Romania. Si care e problema? Asta e democratie, certurile si dezbaterile, luptele mai pe fata sau mai pe ascuns fac parte din democratie, fereasca Dumnezeu sa avem din nou unanimitati sau majoritati totalitare. Uita specialistii in politica ca tot dupa cateva scandaluri s-au trezit si italienii cu un prim-ministru neales, fost director la banca de investitii (de fapt impropriu spus banca) Goldman Sacs. Nu m-ar mira ca si noi cat de curand sa vedem o “pace” rapida si sa ne trezim cu Isarescu prim-ministru, vrem, nu vrem. Si toti o sa aplaude atunci si o sa ridice osanale, “tehnocratului” si “specialistului” Isarescu, neintelegand o boaba din şmenurile facute de acesta pentru a ajuta finantele internationale si nebanuind o iota din minciunile si falsificarile crase pe care le propaga, cum ar fi de exemplu marea minciuna publicata chiar in Capitalul de azi: “Am facut profit din rambursarea catre FMI”. Cat de nespecialist si de naiv sa fii ca sa inghiti o asemenea gogomanie. Cine a facut pana acum profit din credite? Prostii de romani care platesc rate de ce se jelesc atunci si nu  fac si ei profit la cate credite au, daca BNR a reusit totusi ca sa se imprumute si sa faca profit. Este uimitoare si totodata imi da fiori pe sira spinarii ignoranta cu care asemenea aberatii pot sa apara chiar intr-un ziar economic. Oare oamenii aia chiar nu stiu nimic, nu au cap pe umeri, cum pot sa fie manipulati pana acolo in a publica o asemenea aberatie, cum ca o banca, fie ea chiar BNR, s-a imprumutat, a platit dobanda si a facut profit din asta? Ce justificari poate sa aduca Isarescu ca sa sustina o asemenea afirmatie, in esenta nu in cifre seci lipsite de semnificatie? Inteleg ca poate se refera la faptul ca ei au imprumutat mai departe banii la dobanzi mai mari decat au luat de

Read more

Prietenia americano-turcă

Se spune că o imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte. Şi cu adevărat poza care a făcut înconjurul lumii în care preşedintele Obama ţine în mâna o bâtă de baseball în timp ce vorbeşte cu preşedintele Turciei, spune mai mult decât o mie de cuvinte. Nu m-ar mira insa ca in realitate Obama sa vorbeasca la telefon cu Ponta, dar nici nu vreau sa imi imaginez ce a simtit poporul turc cand Casa Alba a publicat pe internet aceasta poza si a mai si specificat cu cine sta de vorba Obama. Cat de imbecili si cat de rautaciosi trebuie sa fie americanii care s-au decis sa introduca si aceasta mentiune. Oare nu puteau pur si simplu sa puna poza si sa o descrie “Presedintele la telefon cu un sef de stat”, ca sa arate cat de muncitor este Obama si cum rezolva el problemele lumii intre doua lovituri cu bata? Nu! Cei care au pus poza au vrut musai sa se stie cu cine sta de vorba Obama si au vrut clar sa umileasca poporul turc. Despre coliva turcilor am mai scris aici, cand inca turcii nu se bagasera pana peste gat in conflictul NATO-Siria. Azi, dupa ce s-au cam jucat cu focul, turcii au si ei o problema cu kurzii. Incet-incet coliva li se fierbe si bata lui Obama ne spune multe.

Read more

Semnele disperării

Ştiri negative cu privire la criză găsim în fiecare zi, dar unele se evidenţiază prin claritatea mesajului transmis şi prin evidenţierea stării deplorabile şi lipsei oricăror speranţe de ieşire din criză câtă vreme politicienii sunt fie vânduţi fie incapabili să găească soluţii deşi crize au mai fost în istoria umanităţii şi uneori s-au mai găsit oarece soluţii. Să trecem însă la o ştire mai veche legată de Franţa şi relatată într-un mod amuzant şi cancanesc în ziarele de specialitate româneşti: la începutul lunii, Franţa a vândut obligaţiuni pe termen scurt la dobânzi negative, “performanţă” egalată doar de SUA, Germania şi Elveţia (posibil şi Olanda, dar nu sunt sigur). Mai concret, asta înseamnă ca investitorii, pentru că le e frică să pună banii în banci sau să dea credite, platesc guvernul francez doar ca să le ţină banii pentru 6 luni, 1 an, 2 ani, etc. Francezii au reuşit deocamdată pentru 6 luni, dar nemţii au vândut chiar şi la 2 ani obligaţiuni cu dobânzi negative. Ce înseamnă asta oare pe lângă indicatorul unei tensiuni imense în sistemul financiar, de vreme de investitorii preferă să piardă bani decât să îi mai investească undeva? În primul rând, banii aştia vin de undeva, din alta parte. Bunăoară, putem presupune că vin de la greci şi de la spanioli, sau de la toţi porcuşorii. Să presupunem că investitorii nu mai vor sa împrumute porcuşorii, le e frică că-şi vor pierde banii şi preferă să plătească pe nemţi şi pe francezi doar ca să aibă o siguranţă mai mare că şi-i vor mai vedea. Plecând de aici, porcuşorii au probleme: nu mai găsesc bani sau îi găsesc la preţuri foarte mari. Dar nu doar porcuşorii au probleme, ci şi statele unde aterizează aceşti bani pentru că dacă se bucură francezii se bucură ca proştii căci este ca şi cum şi-ar fi trecut o piatră de pe un umăr pe celălalt, mai devreme sau mai târziu problemele vor ajunge şi la ei şi banii vor găsi alte locuri mai sigure unde să fugă. Nu s-a întâmplat asta prima dată, dar s-a întâmplat prima dată pentru francezi. Ceea ce este paradoxal de vreme ce guvernul francez s-a angajat să mărească cheltuielile şi nu vrea să mai audă de austeritate. Cum deci să considere investiorii Franţa o oază de stabilitate? Iată deci cât de gravă este situaţia de vreme ce investitorii se tem că, de exemplu peste 6 luni, Spania nu va mai putea să işi plătească datoriile. Căci dacă ar fi considerat, i-ar fi împrumutat pe spanioli, dar nu s-a întâmplat aşa, investitorii au preferat să plaseze banii în grija guvernului francez. Să ne mai mirăm noi oare cum de leul pică din te miri ce, în vremurile astea? Să mai sperăm că se poate ceva schimba în bine, văzând cât de mari sunt temerile şi cât de disperate par deciziile investitorilor? Un alt semn de întrebare este de ce nu se aruncă încă investitorii pe aur? Căci la urma urmei, este mult mai sigur chiar şi

Read more

Despre trăznăile lui Mircea Chelaru

Cresterea activitatii energetice, a radiatiei schuman, perturbatii neuronale, centre energetice dacice, zamolxism si alte aberatii. Este uimitor pentru mine cati oameni au fost inselati de draci cu aberatii dacofage zamolxiste si nu orice oameni ci unii care au minte, multa minte chiar si destula memorie. Chelaru face parte dintr-o grupa de debili mintali din care mai fac parte si Pavel Corut si Emil Strainu – cei mai cunoscuti “specialisti” OTV-isti care cand incep sa dea drumul la poezie, parca sunt niste scenaristi SF care povestesc despre filmele pe care le realizeaza si descriul universul in care se desfasoara aceste filme. Stai si te uiti la ei si te miri ce o sa urmeze si ce fantasmagorii mai scot pe gura. Iar statura ferma, convingerea profunda si seriozitatea tembela cu care sunt siguri ca ei stiu mai bine decat oamenii de stiinta, istorici, medici si “restul lumii” nu ii fac decat o specie mai speciala de “ghicitori in boabe”. Mare este gradina Domnului si astfel de personaje intr-o lume normala ar trebui sa fie cazati la spitalul 9, insa in Romania de azi, spitalul 9 s-a mutat la OTV. Dar nu doar la OTV, ci in toate televiziunile. Bunaoara, zappuind posturile TV aseara am dat peste Celaru si l-am auzit discutand despre politica. Nu stiam ce hram poarta si am zis sa las oleaca sa vad ce zice, in timp ce butonam cu alte treburi pe laptop. Vorbeste frumos omu’ la inceput, zice de Base zice si de USL-isti, ii critica pe toti, subliniaza niste aspecte interesante, dar evidente pentru toata lumea, cum ca s-a ales praful de tara si mafiotii jefuiesc tot ce pot. Corect pana aici, doar ca a durat vreo 3 ore. Apoi, din vorba in vorba, spre final, tocmai cand anuntase ca vrea sa termine, Danutz ii pune niste intrebari despre tot felul de energii, despre care pare-se stia dinainte ca Chelaru e “specialist”. Abia atat ii trebui lui Chelaru ca incepu fratele meu sa ii dea drumul la o mie si una de fantasmagorii, toate tintind catre o singura directie: noi dacii suntem mai breji, pamantul asta pe care traim noi este special, are tot felul de conexiuni astrale cu energii paranormale, problema este ca noi nu suntem “conectati” si prin urmare nu trebuie decat sa ne trezim ca sa “ne activam”. Ce usor ar fi sa fie asa … Asta nu inteleg debilii astia ca ar fi prea usor si fara nici un merit ca sa fim noi mai breji ca altii, sa avem noi “dotari” mai speciale ca altii si pentru a schimba lumea sa fie de ajuns sa mergem sa aprindem focuri sacre in 7 munti inalti. Adevarul este ca suntem de fapt niste urmasi nevrednici ai unui popor care s-a nascut crestin – dupa cum recunosc toti istoricii, – din daci si romani, care romani nu se trageau din traci – dupa cum bineinteles ca orice istoric stie si doar niste tampi s-au gasit sa demonstreze ei altfel. Realitatea este ca avem

Read more

Confesiunile unui asasin economic (adevărat)

Daca John Perkins este contestat de unii si cartea sa Confesiunile unui asasin economic este considerata o pura fictiune, exista unii asasini economici (care de fapt se considera antreprenori) care se lauda cu modul lor de operare si povestesc cu placere aventurile lor. Iata-l pe Ross Beaty, directorul Pan American Silver, o firma din Canada care se ocupa cu investitiile in mine de argint. NOTA: Orice asemanare cu situatia de la Rosia Montana este pura intamplare dar are puternica relevanta. Va invit sa ii urmariti “confesiunea” incepand de la minutul 19:53, cand incepe sa vorbeasca mai pe sleau: Iata si un scurt transcript: Bolivia are un guvern marxist. Acest guvern nu va rezista pentru totdeauna, pe cand mineralele rezista. Daca reusesti sa pui mana pe depozite de minerale si le securizezi si daca guvernele se vor schimba, vei face o avere. Daca as mai fii tanar m-as duce in Venezuela si in Bolivia. As incerca sa cumpar resurse care sunt ieftine apoi astept pana Chavez moare, Morales este impuscat sau isi da demisia si Christina explodeaza si cu siguranta va exploda pentru ca dezvoltarea tarii nu este sustenabila Concluzie: mentalitatea “investitorilor” in minereuri valoroase este evidenta: cumperi acolo unde riscul este mai mare si pretul mic si vinzi cand lucrurile se linistesc si preturile cresc. Este important sa iti asumi “riscurile”. Ce inseamna asta insa? Pot sa insemne o mie si una de lucruri, ca de exemplu, nationalizarea resurselor – ceea ce a facut Argentina recent cu o companie petroliera. Ross nu ne exlica prea clar de ce era sa moara de atatea ori in viata sa, insa putem sa presupunem ca afacerile pe care le-a facut nu erau tocmai curate si tocmai facute prin mijloace standard. Ross e clar ca nu a facut toate afacerile doar cu email, telefoane si intalniri de afaceri la un restaurant, intr-o sala de conferinte sau prin discutii cu parteneri care vorbesc aceeasi limba. Din pacate, in problema Rosia Montana nu doar Basescu ne-a tradat ci si USL-ul. (detalii)

Read more
1 283 284 285 286 287 346