Search Results for: prima casa

Iohannis a fost întrebat de parlamentarii europeni despre cazul Euroins, chestiune foarte surprinzătoare pentru Ziarul Financiar, cum de nişte parlamentari europeni probabil cu afinităţi faţă de firmele mamă ale Euroins îl ia la întrebări pe cel dintâi liberal al ţării. Evident că tot ce a fost în stare să răspundă cel dintâi liberal al ţării a fost “mac-mac”. Fosta conducere a ASF a fost acuzată de o gestionare defectuoasă a situaţiei Euroins, şi toţi se întreabă cum a putut o companie să ajungă în poziţia de lider al pieţei, dar în acelaşi timp să aibă probleme financiare. Supravegherea defectuoasă a ASF în ultimii 8 ani a dus la patru falimente mari în piaţa asigurărilor, respectiv Astra, Carpatica, City Insurance şi Euroins. 8 FEB 2024 – Ziarul Financiar – Cum a ajuns Iohannis să fie implicat în cazul falimentului Euroins Am comentat pe larg despre RCA de mult timp: Multe firme vechi vor pica, chiar si dintre cele cu profituri si altele noi vor veni. Iar cele care vor veni, vor pune ce pret doresc, pentru ca avand in vedere situatia din piata, isi vor permite sa puna orice pret, oricat de mult ar da din coate ASF-ul si guvernul. 6 SEP 2016 – Chianza.ro – RCA-ul: o simptomă benignă a unui cancer terminal – CHIAZNA.RO Iată deci că acest cancer încă ne roade şi cred că ne va tot roade până probabil statul va primi derogare de la Uniune să naţionalizeze RCA-urile, adică să le facă practic nefuncţionale din motive evidente. Am explicat pe larg în acel articol deoarece asigurările sunt precum hormonii în organism, reglează diversele sectoare economice, stimlează pe unele, semnalează anumite probleme în altele. De atunci lucrurile s-au înrăutăţit în sensul că cancerul a fost extins şi la alte organe, adică din RCA se trece în altele şi nu m-ar mira să avem chiar procese şi penalizări ale statului, restructurări ale ASF, eventual noi şi noi organisme şi comisii de “rezolvare” a acestei probleme. Lucrurile sunt însă simple: doar piaţa liberă poate rezolva această problemă, constrângerile guvernului prin ASF şi alte organisme nu fac decât să distrugă piaţa, aşa cum se întâmplă în piaţa creditelor unde Prima Casă a proptit aiurea preţurile la imobiliare menţinându-le la niveluri stratosferice unde vor face poc nasol de tot cât de curând. Oricâte patlamale ar avea tovarăşii de la ASF, deşi oricum nu au, adevărul este că sunt nişte habarnişti incompetenţi şi în afară de a trage ţepe fraierilor care muşcă zăhărelul nu se pricep la nimic. Ideal pentru ASF e o companie care să folosească ditamai CASH-ul pentru speculaţii de unde să livreze randamente imense, căci pe asigurări, nefiind piaţă liberă, preţurile reale vor fi mereu ineficiente, adică exorbitante pentru clienţi şi prea mici pentru asiguratori. Însă speculaţii nu prea mai se pot face în ziua de azi, mai ales cu răzbelul la uşă deoarece nimeni nu e atât de inconştient să joace barbut în priximitatea unui incendiu.

Dacă românii ar mai citii ca pe vremea lui Ceauşescu, orice prim-ministru ar tremura la vestea că ditamai distribuitorul de carte intră în faliment. Ştirea că Elefant a intrat în faliment nu prea a făcut valvă în presa noastră, cu excepţia pe ici pe colo: Evident că nu sunt pentru intervenţionism cum sugerează unii. Nu are statul ce să intervină pe piaţa cărţii aşa cum nu ar avea nici pe piaţa imobiliară sau pe piaţa RCA unde vedem că a făcut varză totul. Intervenţionismul statului prin PRIMA CASĂ este ca o propteală a preţurilor la apartamente deoarece nu permite aterizarea acestora la un nivel tangibil pentru veniturile din Românika. Programul PRIMA CASĂ este un exemplu ideal de exemplificare a subjugării ţării către finanţele internaţionale care nu au agreat un crash al preţurilor după 2008 deoarece evident ar fi dinamitat sistemul bancar şi multe “investiţii” ale cămătarilor rămâneau fără nicio perspectivă. Aşa, cu prima casă, preţurile au fost menţinute şi meltenii nu au renunţat la plata ratelor speriaţi de creşteri şi mai mari, deşi un crash al preţurilor la 20% din nivelul din 2008 putea să permită oricărui om cu orice salariu mediu un apartament normal, cel puţin. Narativul cămătarilor propagat prin fabrica de produs consens din presă, susţinea că dacă preţurile pică, va avea de suferit şi industria construcţiilor, nu doar băncile care mereu sunt prea mari ca să pice şi trebuie să luăm de la educaţie să dăm la Prima Casă. Vai, domne, ce pierdere! Samsarii care realizau randamente de 700% în ditamai bulă, trebuiau să se mulţumească cu mai puţin. Culmea e că construcţiile au mers atât de prost, că au trebuit ulterior să fie stimulate şi ele prin acel giumbuşluc cu salariul minim. Ca fapt divers, vedeţi că pentru construcţii au avut imaginaţie să găsească soluţii targetate pe ce îi doar pe ei, pe stimularea salariilor ca să nu mai fugă doreii afară. La bănci însă, prioritatea era a cămătarilor, de aceea sub pretextul “ajutării” omului de rând care nu are bani să dea avans, s-a inventat “un program” care evident că nu avea în cap accesul facil al oamenilor, ci menţinerea preţurilor mari, care altfel ar fi afectat profiturile băncilor şi chiar solvabilitatea acestora. Personal sunt sigur că cu puţină imaginaţie de inginerie contabilă, balanţele erau rezolvate şi crash-ul putea fi evitat, însă aceste programe sunt specifice politicii economice deloc capitaliste din Imperiu, în care statul ia măsuri cu dedicaţie pentru anumite centre de putere, de la bănci, la big pharma şi acum la complexul militar industrial. Ori această politică se propagă pe plaiuri mioritice, trecând prin Bruxelles care culmea, deşi este împotriva stimulării de stat a unor segmente – UE arde dacă aude că statul stimulează agricultura sau vreo industrie anume – când e vorba de bănci, bagă nene cât mai mult. Sau de fonduri pentru panouri electrice, pentru maşini electrice şi alte direcţii economice conforme cu Marele Reset. Nu vreau să reiau aici toate comentariile anterioare legate de PRIMA CASĂ despre acest subiect pe

Prin seculară nu se înţelege că criza aceasta va dura un secol, ci că va dura până când tot mormanul de gunoi actual va arde şi va consuma uscăturile pentru a permite noilor lăstari să crească. Care lăstari vor avea nevoie de ceva timp până să se facă mari şi să dea roade, până când vom putea spune “am ieşit din criză”. Cititorii chiazna.ro ştiu că poziţia mea a fost mereu că 2008 a fost doar un semnal al unei crize mai mari deoarece în loc să se rezolve problemele, acestea au fost pasate la un nivel mai înalt unde un cutremur va declanşa un prăpăd mult mai mare. Ca la o casă unde în loc să rezolvi structura de rezistenţă, te apuci să peteceşti crăpăturile din perete. Iată din nou câteva citate, cu aceleaşi idei, de ani de zile, legate de băgatul gunoiului sub preş şi scamatoriile financiare de la vârful Imperiului care produc sărăcie, haos şi în cele din urmă război: Problema este aceeasi: economia nu creste in ritmul in care ar trebui, butoanele apasate de bancheri nu au ajutat cu nimic pe omul de jos, banii raman sus si nu se scurg in jos, in jos se scurge doar inflatia care in cifrele oficiale este coafata si niciodata nu vor accepta sa spuna realitatea. […] Balaurul acesta cu multe capete care este generic numit sistem financiar a ajuns invicibil si singura sansa a omului de jos este ruperea cat mai profunda si independenta totala prin renuntarea la orice are a face cu banul. Sfat util, mai ales pentru vremurile cand implozia programata va avea in sfarsit loc. 13 noiembrie 2010 De-a lungul anilor am tot vorbit despre fiecare reministență socialistă rămasă în economia românească și le-am detaliat efectul pervers prin care frânează dezvoltarea capitalistă și prosperitatea fie prin alterarea unor piețe libere (cum ar fi programul Prima Casă și impactul masiv asupra prețurilor în imobiliare și asupra costului banilor, etc), fie prin stimularea unui mediu corupt în detrimentul unui mediu competitiv în rândul agenților economici care ar putea crea o economie prospera (cum ar fi camarila politica a partidelor și corupția din achizițiile publice, etc) până la probleme mai profunde și grave, care nu vor avea o șansă prea curând să fie rezolvate pe meleaguri mioritice (cum ar fi administrarea teritorială total ineficientă și lipsită de sens, sistemul de pensii și povara seculară pe care acesta o pune pe bugetul țării, etc. 12 FEB 2021 Cine insa sa observe ca astfel se sapa groapa statelor si suveranitatea statelor nationale este pusa in pericol, in prezent toate marile state avand datorii imense nu doar unele catre altele ci mai ales catre banci, practic viitorul umanitatii fiind amanetat catre aceste noi institutii supra-nationale sau mai bine zis globale care nu au casa si care pot opera oriunde un lume si pot determina alegerea unor presedinti, numirea unor ministrii si prim-ministrii sau chiar pe alocuri pot determina razboaie, crize economice, devalorizarea unor monede etc? Economistii – acestia trebuiau sa observe

Uneori este bine să clarificăm lucrurile. De aceea voi trata subiectul pentru cei care nu s-au preocupat şi nu au habar de ce se discută şi se întâmplă în jurul lor. Mă voi apleca mai ales la problemele fermierilor români deşi voi face unele referiri şi la cei din vest. Grâul ucrainean Este cea mai repetată problemă şi cumva cea mai preferată şi de guvernanţi în a fi pusă în faţă deoarece este cea mai simplă şi cea mai uşor de rezolvat, sau mai bine zis de mătrăşit. Mai concret problema grânelor ucrainienilor constă în 2-3 aspecte. Primul ar fi competiţia ilegală prin aceea că grâul ucrainienilor este desfăcut pe piaţa noastră şi evident afectează preţul în sensul că îl dă jos. Zic că este ilegală această competiţie deoarece UE acceptă doar alimente “care respectă normele”, ori grâul ucrainienilor nu respectă normele. Nu ştiu ce sunt normele şi cât de mult sunt ele aplicate, cert este că de exemplu agricultorii români trebuie să folosească doar anumite tratamente pentru a nu face grânele prea cancerigene pentru consum. Cum nimeni nu testează grânele ucrainienilor şi cum acestea sunt oricum provenite din terenuri unde se duc bătălii şi unde probabil sunt nenumărate deşeuri militare, evident că grânele ucrainiene, pe lângă competiţia ilegală sunt şi un risc medical real. Dar iată că guvernul nu se preocupă de faptul că românii sunt la risc să consume făină şi alte produse alimentare produse cu un grâu care poate e cancerigen. Culmea e că pe Covid a pompat miliarde de euro ca să ne salveze cu acele măşti non-conforme şi alte idioţenii, dar de cancerul adus de grâul ucrainean nu se preocupă. Cei care vor să o întoarcă ca la Ploieşti, dintre politicieni, când vine vorba de faptul că grânele ucrainiene nu respectă normele sanitare ale UE, aduc vorba că acestea sunt folosite doar pentru animale, ca şi cum nu tot aia e, că doar nu ajung toxinele, prin animale, în cele din urmă la om. Omit intenţionat faptul că şi pentru animale, UE are norme cu privire la grânele produse, care trebuie respectate. Cu privire la aspectul competiţiei ilegale, avem deci două aspecte: unul cel al normelor europene care evident nu sunt respectate de producătorii din Ucraina şi al doilea cel al taxelor zero la import. Chiar dacă grânele ucrainienilor ar fi un produs 100% conform cu normele UE, importul de grâne se face cu taxare vamală, care acum este zero. Dacă acum eu îmi cumpăr o carte pe Amazon SUA, la vamă sunt taxat şi plătesc pe lângă preţul cărţii, taxe vamale, deoarece UE nu are acord de anulat taxare vamală pentru cărţi cu SUA. Nu contează nici măcar că acea carte nu mai există în UE şi nu face competiţie altor edituri din UE. Cu atât mai mult, având în vedere că în UE avem produs excedentar agricol şi UE finanţează agricultura tocmai pentru a menţine o siguranţă a hranei, în sensul reglementării, cu atât mai mult pe domeniul agro-alimentar taxarea are rolul de

“Isărescu, dezlănţuit: Suntem ultimii din Europa” – Gazeda de Sud, Craiova Ca țară cu inflație de top în UE, ce concluzie să tragem în privința lui Isărescu? Că ne duce la dezastru! BNR are principala misiune de control a prețurilor, conform statulului ei: Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Sursa: statutul BNR Deoarece BNR a eșuat în stabilitatea prețurilor, firesc ar fi ca să cadă capete. Dar capul lui Isărescu nu va pica deoarece BNR este stat în stat și are putere mai mare decât guvernul României, care nici măcar ăsta nu mai pică. Democrația europeană a depășit cumva democrația comunistă în sensul că dacă Ceaușescu a dictat 25 de ani de zile până poporul l-a dat jos, în UE Isărescu dictează de 34 de ani și nimeni nu se atinge de el. Acum începe ca și “coaliția” să devină noua formă de vasalitate oficializată prin care baronii din vest dictează politicile la iobagii din colonii, lăsând presa “liberă” să măcăne cât dorește pentru a simula o democrație de formă în timp ce partidul unic de coaliție implementează ordinele din afară fără să dezbată, fără să se certe, fără să urmărească interesul poporului ci doar fac orbește, automat și fără scrupule ceea ce li se cere. Am scris nenumărate articole despre Isărescu, despre manipularea cursului în defavoarea producției autohtone despre impactul negativ asupra nivelului de trai al românilor prin programul Prima Casă care a menținut prețurile ridicate în imobiliare doar pentru a nu afecta profiturile “investitorilor” străini și în general despre ipocrizia lui Isărescu în sensul că de nenumărate ori Isărescu dă dovadă că politica BNR este una dictatorială, aberantă, fără baze scholastice, fără aderență la o anumită teorie macroeconomică și fără nicio legătură cu fundamentele. Deoarece am explicat de nenumărate ori de ce politica monetară de la noi (câți bani se tipăresc, ce dobânzi se practică, ce condiții de creditare există la bănci) ar trebui să urmărească dezvoltarea producției autohtone deoarece aceasta este singura cale de dezvoltare economică și creștere a nivelului de trai, nu voi mai relua vechile idei, ci doar dau referințe pentru cei interesați să vadă de ce cancerul Isărescu nu poate produce decât metastaze și nu este deloc un mister de ce România este coada Europei după 34 de ani de eliberare de sub jugul comunist. Asadar, dupa cum ziceam, Isarescu a recunoscut ca BNR manipuleaza cursul valutar in functie de “fundamente”. Evident ca nimeni nu l-a intrebat ce este alea fundamente. Parerea mea este ca “fundamentele” lipsesc cu desavarsire si sunt de fapt ideile si viziunea lui Isarescu, ceea ce nu este deloc bine. Cursul valutar al monedei nationale este extrem de important atat pentru cetateni cat mai ales pentru politica economica si fiscala a tarii, asa cum o fi ea. Cursul poate da jos sau poate frana dezvoltarea unei economii si ca acesta sa fie captiv fanteziilor unui pensionar senil care refuza sa iese la pensie, este strigator la cer. Lipsa educatiei si a experientei pietei libere de la

România este în imposibilitatea de a ieși din sărăcie, așa cum un asistat social de 50 de ani nu are nicio șansă să devina bogat, pentru că nu are nicio șansă să poată să se angajeze undeva, deoarece nu are nicio experiență de muncă, nu știe să facă nimic, nu a muncit într-un colectiv și nu e capabil să se integreze etc. Sunt deci un lanț al slăbiciunilor care face imposibilă “revenirea” României din groapa în care se află, indiferent de încotro merg lucrurile la nivel european. Problemele sunt structurale și țin de toate componentele statului, tot sistemul de taxare și administrare și are cauze profunde care țin de mentalitatea populației care locuiește pe aceste meleaguri, care mentalitate se trage din Epoca de Aur, iar mari progrese nu s-au realizat de atunci. Singurele progrese realizate s-au făcut prin tendințele mimetiste ale “sistemului european”, adică prin importul greoi și întârziat al unor forme fără fond minimale, mai mult împinse de afară decât adoptate din convingere. Nu știu câți își mai amintesc de perioada de tranziție când sistemul neo-bolșevic al FSN-ului iliescian bazat pe conducerea prin baroni locali, mituirea claselor dominante și vânzarea la fier vechi a industriei moștenite de la comuniști, la pachet cu îndatorarea țării era pus în paralel cu așa-zisa “teorie de șoc” a Poloniei care a adoptat reforme capitaliste reale care au dus la schimbarea profundă și recuperarea decalajului secular față de vest și în anii recenți, această recuperare poate fi dovedită prin ocuparea unui loc fruntaș al Poloniei în topul țărilor dacă ne uităm la PIB (~20 în lume). De-a lungul anilor am tot vorbit despre fiecare reministență socialistă rămasă în economia românească și le-am detaliat efectul pervers prin care frânează dezvoltarea capitalistă și prosperitatea fie prin alterarea unor piețe libere (cum ar fi programul Prima Casă și impactul masiv asupra prețurilor în imobiliare și asupra costului banilor, etc), fie prin stimularea unui mediu corupt în detrimentul unui mediu competitiv în rândul agenților economici care ar putea crea o economie prospera (cum ar fi camarila politica a partidelor și corupția din achizițiile publice, etc) până la probleme mai profunde și grave, care nu vor avea o șansă prea curând să fie rezolvate pe meleaguri mioritice (cum ar fi administrarea teritorială total ineficientă și lipsită de sens, sistemul de pensii și povara seculară pe care acesta o pune pe bugetul țării, etc. Rareori am vorbit însă despre TVA și acum nu aș fi făcut-o dacă Dinesh D’Souza nu ar fi explicat foarte clar într-un interviu recent cum TVA-ul este de fapt o taxă pentru săraci. Pe scurt, ideea este că TVA-ul este o taxă pe consum și cum săracii consumă (ca procent) mult mai mult din veniturile lor decât cei bogați, ca procent din total venituri, săracii plătesc de fapt mai mult și sunt furați de stat mai mult prin acest TVA decât cei bogați. Dar cum e posibil ca bogații să consume mai puțin decât săracii? Că doar bogații mănâncă chestii mai scumpe, cumpără mașini mai scumpe,