Search Results for: ungaria

După cum vedem pe meleaguri sălăjene, antrenamentul cu arme reale poate fi periculos. Sper că soldaţii de pe lângă Caracal care au plecat azi la antrenamente vor avea mai multă atenţie. Şi mai nasol este însă pentru ruşi. Aşa ţară însă, aşa ambiţii, aşa pregătire. Eu nu credă că atacarea Ucrainei este doar un act de descurajare a avântului europenist al ucrainienilor, un act imperialist, o invazie unică care are un scop unic care dacă va fi realizat, totul va fi bine şi pace. Ruşii nu se vor opri, dacă au început, vor continua. Deşi nu au ambiţiile imperialiste ale Imperiului Anglo-American, şi nici capacitatea şi resursele, Rusia este totuşi un Imperiu de temut pentru vecinii minioni. Cum slăbeşte, frecuşurile interioare sunt rezolvate şi vedem că nu există nicio speranţă de implozie sau destrămare şi cum prinde vlagă, măreşte “aria de acoperire” până se termină banii sau armele. Sunt amuzante teoriile care profeţesc dezintegrarea Rusiei, riscurile interne, faptul că multe republici vor să devină independente, faptul că nu există înlocuitor pentru Putin şi alte prostii de astea. Oricine are o minimă cultură istorică înţelege Rusia de o mie de ori mai bine ca analiştii TV care emit asemenea aberaţii. A trecut Rusia şocul destrămării ideologice din perioada URSS, aşa cum mai înainte a suportat şi trecerea de la ţarism la comunism. Expansionismul a funcţionat în toate perioadele şi singura oprelişte a fost puterea economică şi umană de a lupta. Să revenim însă la Ucraina, care deşi a trecut în plan secund, pentru noi românii ar trebui să fie în prim-plan deoarece ne pasc riscuri existenţiale, cum ar fi ca după picarea Ucrainei, să fim noi aruncaţi la tocat în faţa ursului. Am profeţit asta şi menţin în continuare, aduc ca referinţă articole scrise chiar acum ani de zile. Este la mintea cocoşului că fiind o ţară NATO supusă total şi fără o conducere cu coloana vertebrală, vom fi folosiţi ca masă de manevră pentru interesele Imperiului. Iar interesul declarat de toţi liderii americani cu privire la Rusia este “slăbirea capacităţii de luptă a Rusiei”. De ce, nu are rost să discutăm, ci ce trebuie să ne frământe pe noi este cum putem noi supravieţui într-o astfel de situaţie în care americanii declară pe faţă că vor să “slăbească capacitatea de luptă a Rusiei” şi de asemenea adaugă repetat “fără a folosi trupe şi fără a pune în pericol vieţile soldaţilor americani”. Vreţi citate şi referinţe directe? Băgaţi comentariu cu ce instituţie a guvernului SUA vă interesează şi vă pot aduce referinţe la declaraţii de la preşedenţie, congres, partide până la think-tankuri, analişti militar, youtuberi etc. Această poziţie declarată a SUA evident că este coafată şi în discursul propagandistic pentru mase capătă alte valenţe, mergând pe filonul virtuţiilor: dorim să distrugem Rusia ca să apărăm democraţia. Nici vorbă! Israel este un stat etnocrat în care guvernarea are ideologie etnică, adică dacă nu eşti etnia potrivită, suferi restricţii şi interdicţii specifice celor mai barbare forme de organizare cunoscute de omenire de-a lungul

Marea ofensivă s-a cam ofilit Încă nu e trecut timpul dar ucainienii au arătat tot ce pot. Linia frontului a rămas aproape neschimbată, cu excepţia penetrării primei linii pe frontul de sud, lângă Robotinie care penetrare însă nu i-a ajutat prea mult (deocamdată). Nu dorim să intrăm în detaliile frontului de la Robotinie dar la fel ca şi în Bahmut acesta a devenit un cimitir pentru ucrainieni, rata de morţi ruşi-ucrainieni fiind extrem de mare în defavoarea ucrainienilor deoarece evident a te apăra e mult mai uşor şi în particular în această locaţie, ruşii au artileria pe locaţii la înălţime unde văd bine şi lovesc departe. Ucrainienii au ajuns să pătrundă terestru efectiv deoarece orice tab este văzut şi lovit de departe. După ce au trimis câteva taburi kamikadze (efectiv), ucrainienii au determinat locaţia maximă până unde pot înainta. Vin până acolo, debarcă infanteriştii, abandonează tabul, infanteria fuge rapid, racheta distruge tabul şi astfel avansează. În acest tip de manevră au tot murit mulţi, ca să nu mai zicem că uneori ruşii dau cu artileria şi în infanterişti. În alte locuri e mai nasol, chiar invers, adică ruşii avansează. Nu chiar la fel de mult cât au avansat ucrainienii, dar per total front, situaţia e egală. Leopardurile sunt nule Deocamdată nu vedem nicio acţiune a leopardurilor nemţeşti. Ruşii se laudă că au distrus deja o grămată, ucrainienii pretind că au fost machete, nu tancurile reale, însă din filme vedem foc şi fum şi explozii semn că nu sunt doar machete. Ce nu vedem este leoparduri care să avanseze pe front şi să tragă măcar spre ruşi. Ruşii doar încasează, nu arată nimic Din partea ruşilor, în afară de câteva atacuri asupra silozurilor ucrainienilor nu vedem nimic. Oare cum de pot să dea în silozuri dar nu pot să dea în alte obiective militare? Sau poate nu vor? De asemenea, nu prea mai vedem atacuri asupra obiectivelor de infrastructură energetică, cum era anul trecut. Poate aşteaptă să înceapă iarna pentru că acum este încă vreme frumoasă şi dacă le distrug acum, e posibil ca ucrainienii să apuce să le repare până la iarnă. Ruşii rezistă însă pe front şi linia nu s-a mişcat mai deloc. Are ceva probleme pe apărarea de drone, mai ales în Crimeea, dar asta e doar din lipsa capacităţilor. Manevrele ucrainienilor s-au bazat pe un atac în masă care a bulversat apărarea anti-aeriană. A fost o manevră inteligentă, dar previzibilă, însă ruşii sunt leneşi, nu lucrează pe scenarii şi nu sunt prevăzători. Atât de neprevăzători şi toleranţi la lovituri sunt încă nici măcar nu au închis peninsula turiştilor. Blocaj la arme Ucraina are nenumărate probleme la aprovizionarea cu arme. Şi dacă livrările de până acum pot garanta rezistarea în faţa ruşilor pe perioada iernii, dacă se taie macaroana şi la bani, e nasol de tot. SUA intră guvernul în blocaj. De regulă durează 2-3 săptămâni închiderea tradiţională în aşteptarea creşterii limitei maxime de împrumut care este legală. Chiar dacă această limită este oricum ridicată şi în cele

Tucă nu prea ştie cum să dea pe faţă narative greşite logic, deşi la nivel intuitiv are instincte bune şi simte că e ceva putred. Chiar pe subiectele pe care le cunoaşte bune, cum ar fi cel al cerealelor şi al raportării Poloniei, Tucă este un mieluşel. Ungaria de exemplu nu a fost amintită deloc deşi este “partener” NATO al SUA, similar României. Dar principalul lucru care trebuie combătut este ideea că ucrainienii luptă pentru noi. NU! Ucrainienii nu luptă pentru noi. Este ilogic pe mai multe niveluri de argumentare. Unul ar fi că Ucraina şi-a săpat singură groapa prin încercarea de a intra în NATO. E firesc dacă stai lângă un stat puternic, care a fost 50 de ani în război rece cu NATO, dacă îi ameninţi că îi vei pune rachete nucleare în coastă, să ţi-o furi, mai ales dacă eşti o ţară mult mai slabă militar. Geopolitica Ucrainei s-a tot analizat şi nu o lungim, Rusia a declarat clar motivele atacării şi condiţiile de pace ale Rusiei sunt clare – neutralitate, fără admitere în NATO, fără armament NATO. Evident pacea de acum e cu totul alta de pacea din 2008 când Ucraina nu pierduse nimic şi relaţiile NATO-Rusia erau cordiale. Vă reamintesc că Putin participa la summit-urile NATO şi a fost chiar un moment în care a propus ca Rusia să intre în NATO, poate chiar pe vremea când marele expert general activa. MICI MARI AMĂNUNTE! Deci Rusia chiar a dorit să intre în NATO dar a fost rejectată şi în schimb SUA au dorit aderarea Ucrainei deoarece dominaţia economică a Rusiei s-a terminat o dată cu venirea la putere a lui Putin şi jaful economic imperialist nu a mai putut fi desfăşurat, aşa cum s-a întâmplat în România unde toate resursele au fost împărţite, oferite pe tavă, toate capacităţile de producţie distruse, capitalul autohton fiind imposibil de dezvoltat într-o economie de subzistenţă care doar produce resurse ieftine de bază, exploatate de companiile străine. Înţelegem că generalul nu are cum să ştie că mare parte din industrua agroalimentară românească este deţinută de companiile americane sau străine, idem în toate industriile, practic patronii români au zero şanse de competiţie din cauza politicii monetare duse de BNR care favorizează un leu tare care inhibă exporturile şi facilitează transferurile de profituri înspre afară, România fiind un rai financiar din punct de vedere al randamentelor. Ceea ce nu s-a putut în Rusia, unde monopolurile şi oligopolurile străine au fost anihilate când Putin a venit la putere şi chiar dacă în locul oligarhilor americani au venit oligarhi ruşi, revenirea economică a fost spectaculoasă, nivelul de trai al rusului din ziua de astăzi fiind la fel sau chiar superiod în regiunea Moscova al cetăţeanului european pro-NATO din ţările foste satelite ale Rusiei din Europa de Est. Un al doilea argument că ucrainienii nu luptă pentru noi este la mintea cocoşului: de ce ar vrea ruşii să ne ocupe pe noi? Mac-macul oficial evident că nu concepe că ruşii nu ar fi interesaţi să

Orban i-a sărăcit de tot pe maghiari. Vin să cumpere mâncare din România titrează “ziarele”. Ce nu titrează este salariul mediu din Ungaria şi faptul că şi românii din Moldova trec Prutul ca să îşi facă cumpărăturile în Republica Moldova unde preţurile sunt mai mici. De asemenea, oltenii de la Calafat trec podul la bulgari ca să facă plinul deoarece bulgarii au benzina mai ieftină. Dar ce se întâmplă la unguri este rezulatul controlului preţurilor. Mai nasol decât inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare este controlul preţurilor deoarece acesta produce penurie. Controlul preţurilor este reacţia turbată a politicienilor comunişti care nu înţeleg principiile de bază ale economiei, cum că eu fac o muncă dacă primesc bani şi dacă nu primesc, mă duc în altă parte. De asemenea, eu vând un produs dacă îmi convine preţul. Dacă statul îmi impune preţul la care să vând, prefer să nu mai vând şi dacă mă obligă totuşi să vând ce am în stoc, vând ce am în stoc (ca să nu mă aresteze), dar apoi nu mai produc nimic. Românii teoretic trebuiau să înţeleagă bine lecţia comunismului, deşi timpul a cam şters amintirile nasoale. Era pe vremea aceea proverbul “ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim”. Realitatea este că salariile erau suficient de mari, problema era însă că nu prea găseai de mâncare din cauza controlului preţului. Statul impunea magazinelor un anume preţ, magazinele impuneau mai departe abatoarelor un anume preţ, abatoarele impuneau apoi CAP-urilor un anume preţ, iar CAP-urile plăteau ţăranii cu sume atât de irelevante încât ţăranii preferau să fure produsul muncii lor deoarece cu banii de primeau de la CAP nu puteau să îşi procure minumul necesar supravieţuirii. Şi la fel era pe toate categoriile de produse. Aşa va fi şi acum. Vor începe să impună hypermarketurilor (deja au impus pe anumite produse). Hypermarketurile vor impune mai departe producătorilor, adică vor căuta să facă profituri similare de la acei producători, pe alte categorii de produse. Să presupunem că Ciolanu vrea să câştige alegerile şi covinge meltenii că poate să ţină preţurile sub control din pix. Impune astfel ca pâinea să coste 1 leu/kg. Pentru început, nu îl interesează pâinea din seminţe, de calitate, ci cea mai ieftină pâine, cumpărată de votanţii Ciolanului. Hypermarketurile vor implementa legea însă vor începe să scoată profituri din alte produse ale furnizorului respectiv, pentru a justifica expunerea la raft. Astfel, pentru început hypermarketurile vor mări preţul la produsele mai scumpe, de specialitate, pentru a putea duce în spate profiturile scăzute pe “produsele de bază”. Câtă vreme va fi suficientă putere de cumpărare şi clientela partidului angajată la buget va cumpăra produsele scumpe, mecanismul va funcţiona. Când însă directoraşii se vor zgârci şi vor cumpăra şi ei pâinea “de bază”, hypermarketurile vor fi nevoite să renunţe la pâinea scumpă de specialitate, deoarece nu prea se mai vinde şi prin urmare nu mai fac profit. Astfel, profitul pe furnizorul pâinii va scădea şi de asemenea produsul pe categoria respectivă. Dacă povestea s-ar reduce