M-am tot gandit cum s-ar putea face vanzarea si cum s-ar putea rezolva problema asta cu BofCRo, presupunand prin absurd ca cipriotii ar accepta orice pret, ceea ce conform zvonurilor nu e chiar asa [1]. Ca o mica paranteza sa nu uitam ca grecii nu s-au inteles nici macar intre ei ca sa se uneasca daramite sa se vanda in conditii de stare de coma – vezi merge-ul esuat intre Alpha Bank si Eurobank EFG.

Sa presupunem insa prin absurd ca se gaseste un cumparator si se semneaza vanzarea. Ce se intampla dupa? Avem doua variante de gestionare a crizei:

1) Ce s-ar astepta clientii: sa poata merge la banca si sa isi scoata depozitele. Sa poata lucra cu banca in conditii normale (transferuri nelimitate, extrageri de la card nelimitate, extrager de la ghiseu nelimitate etc).

2) Ce se va intampla in cel mai fericit caz: clientii vor putea in continuare sa extraga xxx de la bancomat si sa opereze transferuri de maxim yyy. Sa zicem de exemplu 200E la bancomat si 1000E la transferuri. Daca ai avut aici 100.000E, iti va lua 500 de zile ca sa iti retragi banii prin bancomat si 100 de zile ca sa ti-i transferi – asta fara a mai numara zilele de weekend (cand nu se pot opereaza transferuri).

In oricare dintre cazuri, foarte probabil cei cu depozite peste 100.000E vor pierde tot.

Sa enumeram in continuare cateva probleme posibile, in ordinea gravitatii lor:

A) cashflow-ul: de unde sa aiba banca cumparatoare atata cash incat sa faca fata cererilor de retragere, chiar si cu limitari? Nu stim portofoliul creditelor acestei banci, dar la cum stau lucrurile in Romania ma indoiesc ca este atat de frumos incat sa tenteze vreo alta banca. Sa nu uitam ca recent Piraeus a vandut din portofoliul de credite neperformante, tocmai pentru ca erau junk. A primit cam 10% din valoarea lor. Deci daca Piraeus avea junk si daca numarul de credite falimentare (zis si neperformante) inca nu a atins maximul (si nu se intrevede maximul) un cumparator potential nu poate pune baza pe inflow-urile din plata creditelor pentru a face fata retragerilor – chiar si cu limitari. O alta problema cu limitarile e ca daca sunt prea drastice, o sa cam sperie pe toata lumea si o sa dinamiteze intreg sistemul bancar romanesc;

B) minusul de incredere: ce client al unei banci care acum are un indice de incredere OK, va mai pastra acel indice de incredere dupa ce va auzi ca banca lui in care el avea incredere a cumparat filiala unei banci insolvente; psihologic, oricata comunicare si oricata grija s-ar avea la propaganda [2], pierderea in incredere nu va putea fi anulata; ori atunci cand mai multi oameni fug de urs, important nu e sa alergi cel mai repede ci sa nu alergi cel mai incet; nu vad ce banca s-ar risca sa piarta din incredere acum, indiferent de beneficiile financiare pe care le-ar avea din preluarea portofoliului de credite ale BofCRo – caci ma indoiesc ca din depozite a mai ramas ceva, poate rezervele de la BNR sa fie inca neatinse, desi nu stim cat de rigorista a fost BNR in aceste vremuri de criza cand probabil a dorit ca banca sa isi continue activitatea. De altfel, nici nu stiu daca banca asta are rezerve la BNR fiind doar o filiala.

C) mentinerea dobanzilor (atat la depozite cat si la credite); sa zicem ca BofCRO oferea la depozite in lei 6%; Banca care o preia ce va face? Va mentine sau nu depozitele? Daca nu le va mentine, din start se va lovi de problemele mentionate la A si B, indiferent de varianta pe care se va merge 1 sau 2. Daca le va mentine doar pana la scadenta, problemele vor fi doar amanate o perioada. Idem la credite, poate BofCRO avea DAE mai bun ca alte banci. Ce se va intampla daca va prelua? Va mari clientilor cu credite DAE-ul? Pai va imaginati ce scandal iese atunci? Va mentine DAE-ul? Asta inseamna pierderi (chiar daca compensate de pretul de cumparare), complicatii dar mai presus afectarea imaginii pentru clientii creditelor actuale care vor fi invidiosi ca lor nu li se aplica acelasi tratament ca clientii „importati” de la BofCRO.

Ar mai exista evident o varianta: banca cumparatoare sa pastreze brandingul BofCyRO si sa continue o activitate minimala cu varianta 2)

Principalele avantaje pentru posibilul cumparator ar fi ce a mai ramas „performant” din portofoliul de credite al bancii. Filiala din Romania evident probabil nu avea un portofoliul prea mare, foarte probabil avea mai mult rolul de a suge ceva depozite cu scopul de a le transfera in Cipru (de aia probabil au si intrat ca filiala si nu ca banca noua infiintata in Romania, cum sunt alte banci straine). Din acest motiv estimarea mea este ca BofCRO va fi vanduta unor recuperatori. Pentru deponenti nu am nici o estimare, chiar nu vad cum vor putea fi salvati de Fondul de Garantare de la noi daca banca e doar filiala, cat despre fondul de garantare din Cipru, intrebarea e care fond si care garantare? Dupa cum spunea Cinteza, Fondul de Garantare este viabil daca nu pica toate bancile, ori in Cipru tocmai asta s-a intamplat.

Ce spun oficialii?

Intr-un articol intitulat Cazul „Bank of Cyprus” pe înţelesul tuturor care ne-ar crea falsa idee ca vom gasi raspuns la unele intrebari, domnul Adrian Vasilescu – consilier al Guvernatorului BNR Mugur Isarescu, cunoscut si cu porecla de „panadolul anti-criza” incearca sa justifice de ce BNR e legata la maini cu privire la BofCyRO, atat cu privire la monitorizarea pe care ar fi trebuit sa o faca ca sa nu se ajunga aici, cat si cu privire la inchiderea bancii (propagandistic denumita „suspendare temporara” – ca si cum ar exista alternativa). Intelegem argumentatia adusa si nu cred ca erau dubii cu privire la starea lucrurilor. Ce am mai aflat cu ocazia asta, este ca BNR practic nu prea are nici o putere asupra filialelor bancilor straine, BNR avand doar rolul sa schimbe opinii cu banca si sa urmareasca indicatorii de lichiditate. Pai daca asa ar sta lucrurile ar fi bine, asta inseamna ca niscavai bani mai sunt pe-acolo, adica macar 10% cam cat era legea in Cipru (desi cipriotii dupa pierderea din Grecia se cam invarteau pe la 8-9%). Ce mai spune interesant Vasilescu este ca „Sperăm totuşi că sucursala din România a Bank of Cyprus va fi vândută şi că toate depozitele de aici vor intra sub incidenţa legii române. O nereuşită nefiind însă exclusă.” Cu privire la prima propozitie: nu stiu daca Vasilescu realizaza cat de ilegala este treaba asta! Parca era o lege cu subminarea economiei nationale, oare asta nu se refera si la finante? Cat de legal e sa arunci pe apa sambetei – adica pe banci cipriote falimentate – fondul de garantare al bancilor romanesti care sunt o garantie si-asa destul de subreda pentru sistemul bancar romanesc, care si-asa nu sta prea bine. Cu privire la a doua propozitie, era o data un banc ca daca o femeie zice da, inseamna ca „poate” si daca zice „poate” inseamna clar ca nu. Bunicuta nu prea aduce vesti bune …

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
NOTE:
[1] Capital ne informeaza ca: „Întrucât preţul cerut de ciprioţi a fost descurajant pentru Banca Transilvania, orice înţelegere a picat, au spus sursele” (Sursa)

[2] apropos de propaganda: vi l-ati imagina pe Ghetea cumparand BofCyRO dupa ce i-a ironizat pe prostii care cauta dobanzi mari in loc sa le tremure chilotii unde isi plaseaza banii?