Pe langa razboiul pe care Romania l-a declarat Isis de care am aflat abia de la ambasadorul SUA, un alt razboi intern se duce in interior: razboiul asupra bugetului. Bugetul tarisoarei noastre mici este mereu atacat de politicieni, prin diversele metode binecunoscute. Exista un ciclu si o dinamica a acestui atac, pentru ca daca nu ar exista si perioade mai domoale in care mana nu se mai baga doar pana la umar in sac ci doar pana la cot, am intra cu siguranta in colaps, devenind un stat ratat (failed state) similar Mozambicului sau Greciei (mai pe-aproape).

Asadar, in perioadele „fierbinti” ale acestui razboi, politicienii maresc salariile bugetarilor, maresc numarul de angajati la stat, umfla la maxim ministerele, administratia si organigramele pentru a da un loc de munca bine platit la stat la toata camarila de partid si bineinteles maresc „investitiile” cum au fost de exemplu salile de sport, stadioanele si autostrazile la suprsapret [1].

In perioadele „reci”, cand vine FMI-ul si pune pistolul la cap, pentru a nu baga tara in faliment, stransi cu usa, politicienii taie din salarii pe ici pe colo, blocheaza posturile (fara cap, de obicei) si reduc investitiile (pastreaza clientii „vitali”).

Dupa perioada „rece” a lui Basescu / Boc, a venit in sfarsit o perioada extrem de calda in care bugetul nu mai e sub stres deloc si inevitabil, apropiindu-se alegerile, politicienii aflati la conducere incep dezmatul. Acest dezmat are si el grade diferite, a carui intensitate se va vedea abia in perioada urmatoare, cand urmeaza sa vina FMI-ul. Ce mi se pare amuzant din punct de vedere istoric este ca Tariceanu care era prim-ministru in pe sfaristul perioadei calde si care declara ca „economia duduie”, a ajuns din nou la putere si este al doilea om in stat, presedintele Senatului, al coalitiei aflate la putere. De unde deducem clar, ca poporul nu gandeste si nu face socoteli economice prea complicate. Daca in criza a fost nevoie de acele taieri, vinovati in ochii oamenilor au fost politicienii aflati la putere atunci, adica PDL-ul. Nimeni nu s-a gandit ca poate cei dinainte au dus tara in situatia atat de grava in care PDL-istii nu au avut incotro si prin urmare Tariceanu nu a fost penalizat la alegeri, ba din contra, a adus atat de multe voturi incat PSD-istii l-a pus sef la Senat.

Asadar, dupa maririle explozive ale salariilor parlamentarilor si guvernantilor (cine-mparte, parte-si face) si dupa maririle aiuristice ale salariilor bugetarilor (oare ce patron intreg la minte mareste salariul cu 20% peste noapte in economia reala?) ne asteptam ca setea de pomeni electorale a lui Ponta sa se termine si sa mai pastreze niscavai malai si pentru proximitatea alegerilor. De fapt, dupa ce a marit salariile la mai toata lumea, si dupa ce in anul trecut fusesera deja marite pensiile, oare ce ar mai fi ramas de marit? Ei bine, ei au gasit: pentru ca Isarescu nu i-a lasat sa reduca impozitele, ei s-au gandit sa le anuleze de tot. Adica, sa ierte pe rau-platinici. Amnistia fiscala este o bomba nucleara aruncata peste economia Romaniei si consecintele inca nu se vad in totalitate.

Nici nu stiu de unde sa incep sa explic cat de idioata poate fi o astfel de masura, dar o sa incerc. In primul rand, prin iertarea rau-platinicilor, guvernul ii scuipa in fata pe cei care si-au platit la timp impozitele. Toti cei care s-au straduit sa stranga ban cu ban sa dea Cezarului ce e al Cezarului si-au luat o mare tzeapa. Amnistirea rau-platinicilor este ca si cum la scoala, profesorul ar da nota 10 la toti, si la cei care au invatat si la cei care nu au invatat. Puterea notei este anulata, puterea constrangerii dispare. Deci o prima idee ar fi ca bun-platnicii sunt cel putin desconsiderati si inselati prin acesta masura.

In al doilea rand, eu as pune intrebarea: qui bono? De unde le-a venit traznaia asta si ce sens are? Nu au existat mitinguri, nu au existat semnale sau discutii despre situatia dificila a celor care nu si-au platit darile, nu ne-a cerut FMI, nu ne-a cerut UE (ba chiar UE o sa se opuna), de unde vine aceasta idee si pe baza a caror studii si analize s-a luat? Am urmarit Biziday astazi/ieri si Moise Guran lansa ideea ca Ponta ar fi dat ordonanta asta ca sa scape de judecata. Daca a facut frauda fiscala si pentru asta va fi condamnat, daca va dispare datoria (prin aceasta amnistie) Ponta nu va mai putea fi acuzat – dispare obiectul acuzatiei. Nu mai mentionez ca Moise a facut niscavai investigatie si se pare ca toti au fost luati pe nepregatite, nu stiau nimic. Nici cei de la Ministerul Economiei nici cei de la Ministerul Justitiei, nu doar ca nu aveau habar, dar la inceput nu l-au crezut pe Moise cand le-a zis de aceasta lege. In plus, legea nu mentioneaza daca e vorba doar de companii si/sau persoane fizice.

Bineinteles ca exista si aspectele neclaritatilor traditionale si a modului de impunere a legii (prin ordonanta) ca sa nu mai subliniem hotararea in pripa, fara dezbatere – chestiuni cu care psd-istii ne-au obisnuit.

In final as face o speculatie. Banuieala mea este ca Ponta, in pragul unei acuzari care l-ar baga la zdup si pe o pozitie mai mult decat subreda in partid, a cam turbat nitel si incepe sa o ia pe aratura. Nu doar ca arunca cu mariri si scutiri in dreapta si stanga, dar incepe sa pregateasca terenul pentru politia politica – punerea pumnului in gura tuturor celor care il critica (vezi Legea Dragnea – o alta idiotenie)..

Stiu ca probabil multi romani sunt ingrijorati de aceste masuri si vad dincolo de iluziile unei false reveniri economice care s-a dovedit ca nu e deloc revenire. De altfel, riscurile unui nou 2008 sunt din ce in ce mai mari, ca sa nu mai mentionam si riscul unui razboi mondial. Deci momentul nu e tocmai favorabil unui dezmat, ba din contra, Romania ar trebui sa stranga bani albi pentru zile negre. Dar ce zic eu prostii, ar trebui macar sa mai plateasca din datorii, ca de strans, nu o sa ajungem noi in veci sa fim creditori. Nici macar nu zic chestii savante ca ar trebui rezolvata sustenabilitatea sistemului de pensii si continuare privatizarile, ca oricum sperante la un stat micsorat nu putem avea, fiind nevoie de geniu politic si patriotism pentru a implementa reforme structurale reale. Dar mi-as dori macar ca Ponta sa nu aplice masuri sinucigase. El nemaiavand nimic de pierdut, se poate risca sa faca ce vrea muschii lui in speranta ca va ramane in picioare inca o luna si inca una. Dar macar dinozaurii din partid care nu au memorie de peste, ar trebui sa-si aminteasca 2008 si cum dadeau din colt in colt. Repet, criza nu a trecut si va incepe abia cand marile bancie actuale o sa fie lasate sa pice, adica cand bilanturile nu vor mai fi masluite. Dar nu doar bancile ci si multe state vor declara falimentul. Pana atunci, criza nu va trece.

Cu toate acestea, masurile neo-comunistilor sunt doar cantecul de lebada. Lovitura care o vor primi psd-istii la urmatoarele alegeri va fi probabil mai socanta decat pierderea presedentiei. Si aceasta se va intampla chiar daca intre timp nu vine perioada „rece”, caci Winter is coming …

~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] Culmea modernizării. Parcare de 2,5 milioane de lei într-o comună fără asfalt şi apă potabilă

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~