Sunt trei perspective ale discutiei despre munca de acasa si le voi analiza pe rand incercand sa demontez mantrele „revolutiei”. In fapt, eu nu vad o revolutie munca de acasa ci un pas mic dar … maret catre disolutia societatii. In fapt, munca acasa nu este decat semnul fricii, lasitatii, reactiei aberante in fata celui mai mic pericol, bagatul capului in nisip, scarpinarea la urechea stanga cu mana dreapta, pe scurt o alergie fatala pe un organism deja bolnav si bolnavicios: lumea moderna. Previziunea mea este ca munca de acasa nu este decat o etapa catre lupta pentru supravietuire asa cum o vedem acum in unele orase din SUA unde societatea cu beneficiile ei nu prea mai exista ci doar cei pregatiti cum trebuie (prepperi) nu se tem.
Cele trei perspective sunt: din punctul de vedere al firmei, din punctul de vedere al angajatului si din punctul de vedere al economiei. Dar inainte as incepe cu o mica paranteza.
Sillicon Valley. Magnetul capetelor stralucite. Istoricul este urmatorul: nu stiu de ce initial Silicon Valley s-a evidentiat ca fiind un „hub” pentru domeniul IT – atat hardware cat si software. Dupa boom-ul initial, a aparut internetul. Oricine se putea conecta cu oricine. Au aparut semnale alarmante ca Sillicon Valley isi va pierde din stralucire: oricine de oriunde poate sa se conecteze prin internet si oamenii pot lucra impreuna. Un programator din Pakistan poate sa lucreze pentru o companie din Venezuela care sa vanda soft in Canada. Lucrurile nu au stat deloc asa: toti programatorii din Pakistan, India si alte tari, puteau acum mai usor sa vada locurile de munca disponibile in SV si sa aplice pentru joburi. Fluxul a fost accelerat deoarece it-istii preferau stilul de viata si comunitatea din SV si lucrul la distanta nu a fost suficient ca sa ia locul companiilor cu sedii si birouri masive. Dar ce vorbesc eu de SV – cea mai puternica companie din lume, Apple, a construit un sediu de 71 hectare [info] pentru zeci de mii de oameni care sa vina si sa lucreze la birouri in acelasi loc, desi daca nici Apple nu stie care e treaba cu comunicarea, cine sa mai stie?
Munca de acasa pentru firme
Se intelege ca munca de acasa pentru firme e posibila doar pentru acele firme / departamente care nu fac mare lucru ci teoretic sunt capul. Capul ca sa lucreze are nevoie de informatie. Informatia e data de senzori. Dupa procesarea informatiei, capul trebuie sa distribuie informatia catre muschic pentru ca sa se termine procesul. Sa presupunem ca o companie are o activitate eficienta pentru un asemenea departament care lucrand la birouri are informatiile corecte primite de la sursa si apoi le transmite eficient. Cum se poate face asta de acasa? Pai se poate face daca comunicarea este la fel de perfecta intre angajati ca la birouri – un prim aspect – si daca cei care lucreaza de acasa, reusesc sa aiba aceeasi performanta de acasa ca de la birouri. Ceea ce cu totii stim ca este imposibil. Nu vorbesc doar de imposibilitatea la romani care muncesc de frica sefilor, ci chiar de nemti care au constiinta si doresc ca lucrul lor sa fie bine facut: acasa ai probleme pe cap. De la un vecin care s-a gasit sa-si renoveze baia si-ti taie faianta in cap, la nevasta sau copii care sar pe tine sau la frigiderul care te atrage inexplicabil din 15 in 15 minute ca un magnet. Asadar, distractia este un obstacol inevitabil pentru eficienta muncii de acasa chiar in cazul in care constiinta ar fi indeajuns de bine pusa la punct incat oamenii sa nu munceasca de frica ci din seriozitate.
Dar culmea e ca tot cei care sunt constiinciosi si seriosi vor avea de pierdut in cazul muncii de acasa. Evaluarea performantelor se face foarte greu si aproape imposibil. Doar in anumite situatii limita, sau in cazul unor greseli sau rezultate iesite din comun, cei capabili sau incapabili ies in evidenta si pot astfel sa scoata capul si sa creasca in cadrul unei companii. Muncind de acasa, cu siguranta ca si evaluarea se va face mai greu si cei care muncesc mai mult si mai constiincios nu vor avea sansa sa se evidentieze, sa fie vazuti de sefi, sa fie vazuti de colegi etc.
Coeziunea dintre colegi este de asemenea un factor de luat in calcul si aici nu are rost sa pierd prea mult timp explicand ca nu exista nicio sansa pentru ca coeziunea sa fie mentinuta online. Este o iluzie. Oamenii vor pierde afinitatea fata de colegi si fata de companie si vor zbura cu proxima ocazie catre alte companii. De altfel, dupa cum stim, marile companii care au bani si doresc retentia angajatilor, le ofereau inainte de spaima asta tot felul de giumbuslucuri ca sa ii tina la ei: team-work-uri, excursii si vacante de team-building, activitatii distractive, cafea si mancare gratuita, acces la sali de sport, masaj gratuit si unii chiar la sleeping pad-uri etc.
Munca de acasa pentru angajati
Pe langa problemele psihologice si organizatorice care sunt evidente, principala problema pe care o vad eu la munca de acasa este scaderea sanselor pentru un angajat care doreste sa progreseze, sa invete de la altii. Evident ca exista comunicare online, dar poate cand ai nevoie de ceva info, colegul de (fost) birou nu e disponibil sau iti raspunde cu intarziere. Whatsup nu poate inlocui convorbirea directa nici cantitativ si nici calitativ. Prin urmare, in principal angajatii care au munci repetitive si care nu necesita suportul colegilor si comunciarea stransa cu colegii sunt si vor fi trimisi acasa. Intr-un fel, trimsul acasa, trebuie sa ingrjoreze pe oricine: daca eu pot sa muncesc de acasa, oricand compania ma poate inlocui cu un indian sau thailandez mai prost platit. Deci, lipsa posibilitatii de a invata de la colegi, lipsa posibilitati de a te afirma in fata colegilor sau a sefilor este de departe principala problema pentru cei care muncesc de acasa (pe langa aspectele psihologice si organizatorice deloc nesemnificative).
Dar nu doar acestea sunt lipsurile. Chiar daca ai o munca care nu necesita colaborare directa si apropiata cu altii, sa muncesti de acasa necesita in fapt un efort mai mare de focusare si automotivare. Nu aiurea cursele si multe sporturi se fac in grup, ci pentru a stimula competitivitatea. La Formula 1 doar preliminariile se fac individual, desi s-ar putea desfasura fara probleme si cursele individual, sau macar cumva distantat, insa motivarea reciproca si competitia sunt factorii principali care determina progresul si autodepasirea, pe langa „furtul” de experienta si know-how intre sportivi.
Munca de acasa pentru economie
Evident pentru economie, munca de acasa va produce o scadere agregata masiva a consumului: oamenii nu mai merg cu masinile, deci nu mai consuma combustibil. Cum multi au niste vieti patetice si in afara de munca nu folosesc masina la altceva, daca se generalizeaza, multi nici nu vor mai dori sa detina o masina, deci vor scadea si vanzarile de auto. Apoi, de pierdut cu munca de acasa mai au si restaurantele, cafenelele, barurile. Sa zicem ca omul nu mai comanda catering de la serviciu dar comanda de acasa. Da, dar teoretic, daca nu mai pierde timpul pe drum, are timp sa gateasca si cel putin o data pe saptamana va gati in loc sa comande catering, cum facea inainte in fiecare zi. Deci o scadere va exista. Cat despre restaurante, baruri, sa zicem ca vor merge la barurile din jurul caselor si nu la cele din jurul locului de munca unde obisnuiau inainte sa mearga, dupa serviciu. Dar cu cine vor merge la bar? Cati au prieteni cu care sa mearga la bar in jurul locuintei? Sa zicem ca acum au timp si vor putea sa se vada totusi cu colegii la bar. Poate ca intr-adevar daca muncesc de acasa, simt nevoia sa se vada cu colegii de munca cu care se vedeau inainte si se vor vedea cand si cand. Dar frecventa intalnirilor cu siguranta nu va mai fi aceeasi.
Pe langa domeniul auto (producatori auto, peco-uri etc) baruri, cafenele, restaurante, cofetarii, patisertii, deci servicii alimentare, mai au de pierdut si alte servicii cum ar fi spalatoriile de haine. La noi nu prea se practica dar in lumea moderna, nu ai cum sa-ti speli singur acasa rufele deoarece nu faci fata. Daca muncesti intr-un oras mare si vrei sa stai cat de cat aproape de locul de munca, ai parte de un apartament mic in care probabil nu ai loc sa bagi o masina de spalat si oricum nu ai unde sa intinzi rufele sa se usuce. Dar chiar daca ai loc, nu ai timp si nici nu ai de ce: daca stai intr-un oras misto, preferi seara sa o petreci la film sau la restaurant decat spaland rufe pe care le poti duce la spalatorie. Consumul de haine si incaltamnite de asemenea va scade daca oamenii nu vor mai merge la munca ci vor sta acasa.
Sa zicem ca exista totusi domenii care vor beneficia si prin urmare vor compensa scaderea agregata a consumului. Care sa fie acestea? Pai evident magazinele online vor avea mai multe comenzi deoarece oamenii vor sta acasa si nu vor mai merge la mall. Insa, asta e o pista falsa: fara consumul impulsiv datorat plimbarii printre rafturi, oamenii nu vor mai cumpara la fel de mult de acasa ca inainte. Sa zicem ca asta este un lucru bun. Nu pentru economie, caci despre asta vorbim. Bancile centrale incearca din 2008 sa produca „inflatie” adica consum. In status-quo-ul actual, cresterea consumului este buna si dorita de toata lumea si capetele „luminate” ale politicilor monetare, fiscale, economice dau din colt in colt in incercarea de a stimula consumul. Va reamintesc un „clasic”: o invazie extraterestra ar putea stimula economia (Paul Krugman 2011)
Acum, daca ati ajuns pana la acest ultim paragraf al articolului pe o tema atat de plictisitoare, va recomand inca o boaba: cel mai bine despre munca acasa trebuie sa vorbeasca cei care au lucrat de acasa mai mult timp si stiu despre ce vorbesc. Eu sunt in aceasta categorie, dar sunt un caz particular extrem deoarece muncesc de acasa pentru mine. Iata insa un articol interesant din alt mediu (si geografic si economic) cu ale carui concluzii ma cam identific si eu.
PS: nici nu am intrat in ceea ce se numesc gresit „beneficiile muncii de acasa”, cum ar fi reducerea costurilor, reducerea timpului pierdut cu transportul etc; sunt niste prostii; o companie care nu are bani sa isi tina oamenii la birou, nu are niciun sens; un transport prea lung si costisitor spre munca este gresit din start si cine nu s-a prins de asta este idiot si va face si alte greseli chiar muncind si de acasa, daca va reusi; cat despre cresterea comunicarii si a folosirii „noilor tehnologii”, cred ca exemplul cu Apple este suficient ca sa demontam aceasta gargara
