Din păcate nu mai avem crash-uri bursiere reale deoarece în ziua de azi, totul este sintetic şi totul este minciună. Pe vremuri, crashul de pe burse afecta companiile în sensul că indica o stare proastă a companiei ceea ce afecta creditarea, ceea ce afecta activitatea şi uneori chiar supravieţuirea unei companii.
În ziua de azi chiar dacă sunt zile cu căderi bruşte, intră în acţiune Task Force-ul pentru aruncarea gunoului sub preş rapid când acesta iese la suprafaţă. Un astfel de Task Force este Financial Stability Oversight Council.
Crashul, atâta cât este şi coafat maxim de task force-urile de reglementare care au grijă ca negrul să nu fie prea negru, este totuşi o etapă importantă din disoluţia sistemului finaciar anglo-american.
Aici pe blog am tratat pe larg situaţia nasoală a economiei imperialiste cauzată de expansiunea necontrolată a masei monetare, a creditării şi distrugerea mecanismelor de reglare dar şi de funcţionare a pieţelor libere, ca element fundamental al resetării societăţii care se încearcă. Iată câteva articole de unde puteţi înţelege mai bine ce se întâmplă în aceste zile:
- FEB 2024 – Criza seculară continuă
- IUN 2024 – Afaceri în vreme de recesiune tăcută
- IUN 2024 – Nihilismul financiar în vreme de stagflație seculară
Acum voi continua cu câteva idei random care să comenteze unele aspecte, mai mult sau mai puţin importante.
Bula IA – AI Bubble
Comentatori ilogici folosesc acest termen pentru a descrie ce se întâmplă deşi nu doar acţiunile legate de IA au picat. De exemplu, Pinterest a avut o cădere destul de nasoală deşi nu are a face cu IA, nu e considerat stock IA. E adevărat că unele companii legate de IA au crescut recent foarte mult, prea mult, total fără vreo legătură cu realitatea. Nvidia este un exemplu. E firesc ca acum, după aceste creşteri iraţionale, cum bursa toată are probleme, aceste acţiuni să pice mai mult ca altele, dar a folosi acest termen denotă totală necunoaşltere atât a IA cât şi a pieţelor financiare.
Warren Buffet e de vină
Un clickbait. Am fost surprins să văd astfel de articole chiar şi pe site-uri de comentarii bursiere germane, unde teoretic sunt autori profesionişti şi cititori mult mai puţin predispuşi la clickbait-uri. Dar Buffet este un brand atat de puterinc încât pentru ziarele “de specialitate” care nu au coloană vertebrală şi doresc doar clickuri, nu aderenţă şi autoritate la publicul de calitate, este aproape obligatoriu să scrii un articol măcar cu Buffet. Nici vorbă ca Buffer să provoace criza, pentru cei care urmăresc, Buffet a vândut după ce criza deja începuse destul de nasol şi pe de altă parte el a vândut doar Apple şi doar 50% din câte acţiuni avea. Cum putea să producă o criză bursieră vânzând doar Apple şi doar o parte? Cu siguranţă un efect asupra preţului acţiunii Apple, vânzarea unei bucăţi mari poate avea impact, dar evident e hazliu că i se pune în cârcă de unii tembeli acest crash.
Carry-trade-ul pe yen e de vină
De departe este principala cauză acceptată şi care are sens, având în vedere evenimentele şi cronologia acestora. Anume, yen-ul a început să se întărească imediat după ce Banca Centrală a Japoniei a mărit dobânda, de la 0.1 la 0.25%. O mişcare mică cu impact masiv. Dacă yen s-a întărit, putem accepta că multe poziţii de carry-trade să fie lovite şi să necesite închiderea acestora pentru limitarea pierderilor. Momentumul este posibil ca să fii produs o reacţie în lanţ.
Îmi e greu să explic carry-trade-ul pe scurt, ideea este că investitori americani cumpără yen, ia credite la dobânda mică din Japonia şi apoi cumpără acţiuni în Japonia cu yenii primiţi. Apoi cum acţiunile cresc, fac un randament bunicel, plătesc ratele la credite (0.1% înainte de mărire), vând yen şi cumpără dolari şi recuperează astfel investiţia. Evident nu oricine, dar marile bănci care pot şi se pricep la inginerii financiare pot face asta. Nu doar pe yen, yen-ul e interesant deoarece Japonia are datorie mare şi e obligată să menţină dobânzile jos. În plus, Banca Naţională a Japoniei a intrat deja în pieţele financiare deci profiturile sunt relativ garantate.
Dată fiind complexitatea pieţelor, ţin totuşi să subliniez că chiar dacă există această corelaţie, nu este neapărat ca decizia BOJ să fie 100% cauza pentru declanşarea crash-ului. Dacă Fed-ul va face o şedinţă de urgenţă prin care să scadă dobânzile pentru a opri crash-ul şi apoi bursele se vor calma şi poate chiar vor reveni la preţurile anterioare, se va dovedi că da, decizia BOJ e posibil să fii fost de vină deoarece iată că decizia Fed-ului de scădere, deci stimularea indiferctă a finanţării şi a riscului, va fi fost de succes.
Dar Fed-ul e preocupat mai mult de inflaţie şi este foarte probabil ca să lase lucrurile aşa cum sunt, ceea ce înseamnă că crashul poate continua.
Implicaţii pentru Românika
În primul rând banii se scumpesc. Miercuri avem şi noi sedinţa BNR de urgenţă unde se poate lucra la dobândă, în sensul că se poate da jos. Este foarte probabil, mai ales că oricum cică BNR a fost foarte “prudentă” până acum, menţinând dobânda sus pentru a lupta cu inflaţia. Rezultatele le vedem însă cu toţii, de unde scăderea dobânzii de către BNR în pragul unor alegeri importante, va băga puţină adrenalină în pacientul aflat în comă care este economia românească. Dar după … corecturile vor fi inevitabile, mai ales că vor veni la pachet cu corecturile inevitabile ale unui crash real bursier care va veni oricum în SUA, cu sau fără contribuţia Fed-ului, când recesiunea va fi 100% sigură şi nu doar tăcută (silent) cum este acum.