Mulţi ortodocşi sunt foarte familiari cu numeroase profeţii, care din care mai sumbre. Puţini însă, spre surprinderea mea, au auzit de iarna nucleară. Temerea generală este că în caz de război nuclear vom fi iradaţi. Nimeni nu se gândeşte însă la ce va fi după. Sărăcia, foametea şi în general haosul social post apocalipsa nucleară sunt necunoscute.
Din fericire, sau din păcate, pe meleaguri mioritice propaganda comunistă nu a rumegat prea mult temerile legate de prospectul unui război nuclear. Dar oricum probabil degeaba ar fi rumegat căci boporul ar fi rămas oricum tembel, ca şi americanii de astăzi care nu doar că nu se tem de iarna nucleară, dar nici nu ştiu unde este Ucraina pe hartă.
Am explicat în articolele anterioare că dacă va exista un război nuclear, acesta va avea următoarele constante, indiferent de natura conflictului şi situaţia dinaintea declanşării acestuia:
- mare parte din nucleare vor fi detonate în primele minute; există deja rachete cu viteza Mach 20 care la Ecuator pot înconjura pământul în 12 minute (Mach 20 înseamnă 25.000 km/h); chiar dacă rachetele foarte rapide nu pot transporta multă cantitate de explozibil, este de presupus că primele lovituri vor fi date cu aceste rachete, în punctele cele mai strategice; de asemenea, e de înţeles că deşi cantitatea este o mare problemă a acestor rachete, numărul poate compensa; după salvele cu aceste rachete rapide, vor urma salvele cu rachetele mai încete dar care pot căra cantităţi mai mari de bombă, pentru a distruge oraşe sau obiective mai mari
- nu va exista un ultimatum sau conflict convenţional între deţinătorii de arme nucleare deoarece prin definiţie, surpriza loviturii este vitală, cine dă prima lovitură având cele mai mari şanse de a surpavieţui şi de a anihila cât mai mult din capacităţile celeilalte părţi; deci războiul nuclear total va începe pe neanunţate, după prima lansare, cealaltă parte în maxim 15 minute vor lansa şi ei; TOTUL!
Ca să repet pe scurt de ce constrângerea strategică presupune ca TOATE nuclearele să fie lansate mă rezum doar la a sublinia că deoarece o ploaie de rachete nu poate fi oprită de antiaeriană, este posibil ca unele rachete ale duşmanului să lovească centre de comandă sau baze unde rachetele tale sunt staţionate. De aceea, dacă doreşti să fii sigur că nu le vei pierde, eşti obligat să lansezi totul cât mai repede.
Nu există scenariu posibil care să prevadă că o ţară poate lansa doar o nucleară, aşa de avertisment, ca să arate că poate sau că este în stare. Ruşii nu vor da cu o nucleară peste Ucraina doar demonstrativ. Vor apela la nucleare când nu vor mai avea de ales şi vor da cu toate peste americani şi peste europeni. Invers, americanii nu vor pune ucrainienii să dea cu o nucleară peste ruşi ca să le arăte că pot face asta. Vor da cu toate după ce vor testa cât mai mult sistemul de apărare antiaeriană al ruşilor prin rachetele care vor fi lansate “în adâncime” despre care se discută acum.
Deşi nu am mai comentat prin altă parte, aş mai adăuga o altă constrângere strategică important de subliniat. Nu va exista niciodată un război nuclear doar SUA-Rusia sau SUA-China. Dacă SUA va ataca oricare dintre Rusia sau China nuclear, celelalte vor răspunde împreună. China şi Rusia sunt legaţi ombilical în cazul unui război nuclear deoarece orice reticenţă îi va costa pierderea totală în faţa SUA. O victorie a SUA asupra Rusiei prin lansarea de nucleare, nu va distruge doar o sursă de materie primă ieftină pentru chinezi, ci si suveranitatea Chinei va fi pusă la încercare. A doua zi după un eventual succes nuclear al SUA asupra Rusiei (utopic oricum), partidul ar primi un ultimatum de la SUA ca să anunţe data organizării alegerilor “democratice”.
Cu privire la arsenalul nuclear, cantitativ, istoric, pe informaţii incerte deoarece totul este strict secret, chiar cu tratatele care au existat, de vizitare reciprocă şi transparenţă, Rusia are cele mai multe, urmată de SUA şi urmate de China. Însă ce se ştie despre China este exclusiv din informaţiile oferite de chinezi deoarece China nu a făcut niciodată parte dintr-un tratat nuclear similar celui de neproliferare între SUA şi URSS, prelungit ulterior cu Rusia. Este foarte posibil ca China să aibă nucleare cât SUA şi Rusia la un loc. De ce zic asta? Deoarece capacităţile de producţie a Chinei se pot vedea, este de departe #1 în lume la PRODUCŢIE ori producţia de arme nucleare este în cele din urmă producţie şi cine se pricepe la producţie de maşini, jucării, telefoane sau orice câte produce China, se pricepe şi la nucleare. Nu are de ce să nu se priceapă, armele nucleare sunt tehnologia anilor 1960-70. Singurele progrese făcute sunt legate de mecanismele de distribuire a acestora, anume rachetele hypersonice unde de asemenea puterea de producţie este cea care dictează cine câştigă.
Să ne întoarcem acum la iarna nucleară. Am clarificat aşadar, că dacă nu toate, cel puţin mare parte din nucleare, şi de o parte, şi de alta, de la toate puterile nucleare mari (SUA, Rusia, China, Franţa, etc) vor fi lansate simultan. Dacă acestea vor exploda în aer va fi bine, dar deoarece o mare parte vor exploda la nivelul solului, acolo unde vor exploda, vor răspândi în atmoseferă praf, cenuşă, fum, radiaţii. Focurile produse local de asemenea vor arde mult timp şi fumul se va ridica în atmosferă. Tot acest fum, cenuşă şi materie aruncată în atmosferă, va bloca lumina soarelui şi va rămâne acolo o bună perioadă.
Iarna nucleară a fost consecinţa modelărilor nenumărate ale efectelor unui război nuclear. Evident, modelarea e modelare şi realitatea poate fi alta. Dar există realitatea că unele vulcane răspândesc suficientă cenuşă în atmosferă încât să aibă efecte climatice locale sau chiar globale.
Cum soarele nu va mai răsări sau va avea putere limitată, agricultura va avea de suferit şi de asemenea clima va fi perturbată în sensul că mişcarea aerului va fi redusă, transferul între curentul ecuatorial şi tropice redus, altfel spus, nenumărate efecte ciudate vor avea loc, principalul fiind întunericul şi frigul din emisfera nordică.
Ca fapt divers, modelarea prevede că în emisfera sudică va fi mai bine deoarece acolo se vor detona mai puţine nucleare. Şi pentru că în emisfera sudică sunt mai puţine ţări cu arme nucleare dar mai ales deoarece per total există mai puţină suprafaţă şi mai puţină populaţie în emisfera sudică.
Pe lângă efectele deja menţionate ale unui război nuclear, iarna nucleară va mai aduce şi migraţie în masă – cum toată emisfera nordică va fi afectată, miliarde de oameni care vor mai supravieţui schimbului iniţial vor căuta refugiu în alte zone. Dar cum vor ştii care sunt acele zone şi cine îi va primi? Prin urmare totul va fi haos social, legea junglei.
Dacă încetarea agriculturii şi a producţiei de hrană în emisfera nordică nu v-a şocat încă, trebuie subliniat că orice speranţe că vom putea totuşi cumpăra de la hypermarket bunuri produse în emisfera sudică sunt deşarte: nu doar agricultura ci întreaga economie globală va îngheţa. Se înţelege că fiecare ţară va prioritiza resursele şi capacităţile de producţie pentru propria populaţie. Asta în cazul încare vor mai exista ţări şi conducerea politică va mai avea vreo relevanţă. Acolo unde puterea va fi suficient de eficientă încât politiicenii să ajute real oamenii, cu siguranţă va mai exista ordine şi societatea va putea da restart. Dar mare parte din ţări, care oricum sunt acum în disoluţie şi haos, vor trece într-o stare şi mai profundă de degradare şi disoluţie a societăţii.
Este greu de vorbit despre lumea care va urma unui război nuclear, dar ce trebuie să ştim că probabil va fi mai greu pentru cei care vor surpavieţui decât pentru cei care au murit văzând ciuperca sau arzând de focul exploziei vreunei ciuperci. Vor exista cu siguranţă şi mulţi cu bunkere, căci nebunii care visează la un acest război în bunkerele lor îşi pun nădejdea. Dar, poate ca o altă constantă a oricărui scenariu post-nuclear va fi că războiul va fi perpetuu după aceasta şi starea de război va fi o constantă în lumea post-apocaliptică.
Paradoxal, dacă iarna nucleară nu va rezulta în urma primelor lovituri dintr-un război nuclear, ci este doar o modelare eronată, ce va urma va fi un măcel de nedescris.
