De ce sunt randamentele la obligatiunile germane negative?

Nota: in acest articol prin obligatiuni ma refer la obligatiunile suverane, deci emise de guvern. Din cand in cand, din reflex o sa folosesc termenul in engleza: bond. Raspuns la intrebarea din titlu [pe scurt]: deoarece investitorii au mai mare incredere in guvernul german decat in guvernele altor state si de asemenea, investitorii cred ca UE are mai mari sanse sa se destrame. Raspunsul l-am condensat la inceput dar il voi detalia cat mai pe larg, deoarece mie mi-a luat ceva timp pana sa inteleg (desi tehnic e usor de inteles) DE CE obligatiunile germane au dobanda mai mica decat dobanda de referinta a monedei europene. Intelegerea mea se datoreaza lui Cristian Sima, dar nu sunt sigur ca in conferinta de la link i-am auzit explicatia sau in alta. O sa incep cu cateva consideratiuni generale si o sa continui cu cateva idei aleatoare legate de situatia actuala. Consideratiuni generale Obligatiunile ca instrument de investit sunt in grupul de optiuni cu risc scazut. De aceea grosul banilor sunt plasati in obligatiuni. Evident ca exista varietate de riscuri si randamente intre diversele tari ale lumii si nu toate obligatiunile sunt la fel de interesante, altfel PSD nu ar avea probleme sa mareasca salariile si pensiile pana la cer. Insa Trump nu are astfel de probleme si daca si-ar dori, nici Merkel nu ar avea … Obligatiunile sunt niste hârtii pe care un guvern le vinde pentru o suma fixa (pret) si se angajeaza sa plateasca la data expirarii , pretul de emitere (cel platit de cumparator) plus o dobanda. Perioada unei obligatiunii poate fi de 1, 2, 5, 10 ani sau chiar si 100 de ani cum are Elvetia. Randamentul este o formula mai complicata care tine cont de diversi parametrii ai emisiunii, caci exista o variatie, de exemplu frecventa la care se plateste dobanda – pote fi fie doar la final,fie o data la doua luni, fie anuala etc. Pentru simplificare, putem gandi randamentul ca fiind dobanda. Investitorul care cumpara obligatiuni isi asuma riscul ca guvernul respectiv sa nu se tina de cuvant si de aceea tarile care nu sunt serioase si nu isi platesc datoriile (Argentina, Grecia, Romania) trebuie sa plateasca dobanzi mai mari decat celelalte. Pe langa increderea ca guvernul va face acele plati, mai conteaza evident si moneda in care sunt emise acele obligatiuni. Nu e deloc neobisnuit ca un guvern sa emita obligatiuni in moneda proprie cat cuprinde in speranta ca va numi un “prieten” la banca centrala care o sa tipareasca bani si o sa provoace o inflatie minunata care o sa trimita in irelevanta valoarea bondurilor la data expirarii. Asa s-a intamplat de exemplu in Turcia unde Erdogan l-a numit la banca centrala pe ginerele sau. Caz in care Erdogan nu mai are nevoie sa emita bonduri deoarece ginerele sau poate sa transfere bani direct guvernului pentru ca banii in esenta sunt doar niste cifre introduse intr-un program de calculator singura problema fiind cine opereaza acel program. Ce mai trebuie mentionat legat de obligatiuni

Read more

De la ZIRP la NIRP

Banca Central Europeana tocmai a pus pe foc ultima galeata de apa pe care o avea. Urmeaza acum galetile de benzina, dar despre asta, alta data. Sa definim insa termenii: ZIRP = Zero Interest Rate Policy – atunci cand bancile nu primesc nimic de la BCE pentru ca-si tin banii in depozite NIRP = Negative Interest Rate Policy – atunci cand bancile platesc penalizare la BCE pentru faptul ca tin banii “blocati” in depozite la BCE in loc sa ii “investeasca” in economie si sa dea drumul la credite Contractia creditarii: marele baubau catre care se tot arunca de peste 5 ani de zile explicatia pentru criza in care ne aflam. Ce sa faca bancherii centrali in situatia asta? S-au gandit ei sa micsoreze dobanda de referinta pentru ca bancile sa acceseze cat mai usor bani si sa ii pompeze mai apoi in economie pentru a “reporni motoarele”. Cu ocazia asta, totodata, vor salva si bancile de la faliment pentru ca avand in vedere prabusirea pietei imobiliare, lantul detonarilor derivatelor, contractia economica si deflatia preturilor, bancile ar fi fost insolvente daca trebuiau sa confrunte realitatea. Prin urmare, BCE s-a facut ca nu vede gunoiul de sub pres si a deschis conducta, oferind bancilor oricati bani vor, pentru ca, dupa cum ne anunta dragul de Draghi: “vom face orice ca sa salvam europa”. Si pentru ei “salvarea Europei” insemna imbogatirea bancherilor si mentinerea marelui jaf care inseamna moneda fiat. Sa revenim la NIRP, ce inseamna asta si de ce a fost nevoie de inca o miscare in jos a dobanzilor, in teritoriul negativ. Dupa cum chiar ei incearca sa explice, bancherii central-europeni sunt oameni buni. Ei vor sa creasca inflatia. Ajuta cu ceva pe omul de rand asta? Nu e bine daca scad preturile? Ei bine, nu! Pentru ca daca preturile scad, bancherii isi pierd painea si niscavai banci trebuie inchise. In plus, trebuie urgent gasita o solutie ca sa nu pice toata sandramaua (adica toata economia, prin implozia sistemului fianciar). Dar sa ii lasam chiar pe ei sa se explice: A central bank’s core business is making it more or less attractive for households and businesses to save or borrow, but this is not done in the spirit of punishment or reward. By reducing interest rates and thus making it less attractive for people to save and more attractive to borrow, the central bank encourages people to spend money or invest. If, on the other hand, a central bank increases interest rates, the incentive shifts towards more saving and less spending in the aggregate, which can help cool an economy suffering from high inflation. This behaviour is not specific to the ECB; it applies to all central banks. Deci, dupa cum putem trage concluzia, NIRP e bun pentru ca si altii fac la fel. In plus, stimuleaza creditacii sa se arunce si mai mult in credite si astfel sa devina sclavi pe viata. Traim intr-o lume complexa in care normalul este anormal si anormalul e norma nu doar la Eurovision

Read more

Banca Centrală Europeană se spăla pe mâini de criză (31 Mai 2012)

Mario Draghi: BCE va continua sa imprumuta bancile solvabile si va tine liniile de lichiditati active si functionale pentru bancile solvente. Nu este de datoria noastra si nici nu este in mandatul nostru sa umplem vidul lasat de lipsa de actiune a guvernelor nationale pe frontul fiscal, pe frontul structural si pe frontul guvernamental. Sursa: Bloomberg Care sa fie oare mesajul lui Draghi? Pe de o parte, cine stie care mai sunt bacile solvabile si solvente? Caci contabilitatea poate fi destul de masluita. Dar orisicum mesajul vine sa ridice si mai mult tensiunile cu privire la banci si indirect este un apel la bank-run. Ce investitor sanatos la minte si-ar mai tine banii in bancile din tarile cu probleme, de vreme de BCE ne garanteaza ca nu va ajuta bancile insolvabile? Pai care investitor are incredere ca o banca este solvabila de vreme ce stim povestea cu Lehman Brothers? Sa fie oare Draghi neatent, sau de ce face declaratiile astea? Nici vorba: propaganda lui Draghi se inscrie in agenda de intarire a controlului si preluarea ultimelor prerogative care au mai ramas in mana guvernelor tarilor, tocmai de aceea a si aratat apoi cu degetul inspre guvernele nationale si inspre “fronturile” pe care acestea – vezi Doamne – nu au avut actiune. Sa le luam la rand: – fiscal: Draghi & Co. vor bine inteles sa realizeze unitatea fiscala, adica sa puna toate taxele si impozitele ei si sa banii sa ajunga tot la ei; de ce? pentru ca asa e mai bine, grecii, spaniolii si toti lenesii Europei nu stiu sa se administreze; – structural: guvernele nu au taiat indeajuns din bugetari si nu s-au restructurat; inca sunt cheltuieli prea mari si reguli prea “socialiste” pe alocuri, cum ar fi ajutoarele sociale, pensionarea la varste “fragede”, lipsa privatizarilor (a se citi a furturilor proprietatilor statului) etc – guvernamental: prea multa democratie in Europa; pai se poate, chiar asa, sa vina la putere un partid care sa nu accepta lantul Troicai? Ce Europa e asta in care toti isi fac de cap? Ne trebuie unitate! Un singur partid si un singur presedinte; ce e cu haosul asta, de asta avem nevoie acum? Si inca ceva: BCE incearca sa beneficieze de “momentum” si sa puna japca pe toti banii depozitarilor prin asa zis-ul Fond de Garantare al Depozitelor European: Asked about a potential bank run, Mr Draghi said: “We will avoid bank runs from solvent banks. Depositors money will be protected if we build this European guaranteed deposit fund. This will assure that depositors will be protected.” (Sursa: The Telegraph) Cu alte cuvinte, dupa ce ca si-asa asistam la un bankrun in slow-motion, Draghi pune gaz pe foc si spune ca BCE va salva doar bancile “solvente” a caror solvabilitate bineinteles va fi stabilitat tot de BCE, adica baietii care joaca pe cont propriu vor avea de suferit. Ori joaca toti hora cantata de BCR, ori vor si spulberati de pe piata. Reamintim ca Mario Draghi este omul pus de Goldman Sacs la

Read more

BCE ar fi cumpărat bonduri portugheze

Bloomberg ne informeaza: BCE a cumparat bonduri portugheze – desi statutul ii interzice (n.r.)- conform declaratiei a doua persoane care au cunostinta de tranzactie, dar care au refuzat sa li se declare identitatea deoarece tranzactiile sunt confidentiale. Un purtator de cuvant al ECB din Frankfurt a refuzat orice declaratie fiind contactat prin telefon (deci nu a negat – n.r.). Yield-ul bondurilor portugheze la doi ani a scazut […] Va reamintim: – nu este pentru prima data cand BCE incearca sa puna apa pe foc, BCE a mai cumparat bonduri portugheze – la fel de discret – si in noiembrie 2010 (sursa). Ce inseamna asta: – criza suverana nu s-a rezolvat, nu s-a calmat, ba chiar s-a deteriorat; – problemele sunt cel putin la fel de grave ca acum 2 ani; – BCE este dispusa sa cumpere bonduri desi nu are voie conform statutului si desi Europa parea sa incerce alte masuri de a amana falimentul statal decat SUA unde FED-ul cumpara in mod regulat bondurile guvernului american; O stire si mai nasoala legata de BCE: azi BCE a mai scos la propteala 530.000.000.000 (miliarde) euro pentru 800 de banci aflate la ananghie, cu vreo 40.000.000.000 (miliarde) euro mai mult ca in decembrie. Cresterea volmului ca si a numarului bancilor disperate dupa lichiditati nu este decat inca un semn al setei nestavilite dupa bani a bancilor care cumpara bani de la BCE cu 1% si vand statelor cu 4-5-6% sau chiar mai mult reusind sa faca astfel profit sigur, in loc sa pompeze banii in economia reala pentru a scoate Europa din criza.

Read more