Revin cu un comentariu la interviul parintelui, deoarece nu am apucat sambata sa ating doua aspecte mai importante ale interviului, care m-au determinat de fapt sa scriu ceva.

Asadar, vorbeste parintele Justin despre faptul ca „grevele nu au nicio valoare, ele fac parte din planul lor„. Aici m-a surprins luciditatea parintelui pentru ca poate sa vada ceea ce putini oameni documentati ai zilelor noastre vad: criza este programata si are ca scop provocarea unei noi ordini mondiale, trecerea de la statul natiune la mega-state precum si afierosirea omului de rand catre un guvern global si catre o banca globala, mai putin evidenta la inceput dar incet-incet aparuta ca o necesitate absoluta. O explicatie a schimbarilor prin care trecem si cum de fapt nu guvernele ne conduc pe noi, se poate gasi in seria de filme Renaissance 2.0 de pe youtube. Evident, guvernele nu au condus bine, dar nu doar in Romania, nicaieri. Daca s-a gasit vreo tara care sa faca fata la criza din cauza ca a avut un guvern sau mai multe care au randuit lucrurile cum trebuie, acea tara a platit, acei conducatori au platit cu sangele lor si numele acelei tari este Polonia. In rest, guvernele au executat politicile europene, politicile FMI, etc si s-a ajuns in punctul in care oamenii vor da jos cu guvernele si vor cere sa fie condusi de europeni. Romanii in principal si-ar dori sa fie condusi de nemti, deoarece in viziunea lor, nemtii sunt eficienti si nu sunt corupti. Bineinteles, nemtii care ne vor conduce pe noi vor fi si ei condusi de altii, iar eficienta lor se vede chiar acum din declaratiile pe care le fac: Mă aştept ca în 20 de ani, facturile austriecilor să fie plătite de unguri, români, cehi sau slovaci (Andreas Treichl, preşedintele ERSTE Group). Asadar, aviz naivilor care cred ca protestand vor rezolva ceva si care cred ca vreun guvern, fie el de romani, unguri sau nemti ne poate scoate din criza.

Al doilea aspect ce m-a atras atentia din interviul parintelui, mi-a adus aminte de un cuvant similar al Pr. Tanase:

Romanul de altfel e foarte puturos, s-a invatat cu comoditatea si nu suporta sa munceasca ceva. Au gradini la tara cu pomi fructiferi si nici ca se duc sa ingrijeasca gradina sau sa adune prunele. Ei vor ceva confortabil; de pilda aici la noi, in zona, abia gasesti un instalator sa iti repare chiuveta sau pe cineva sa iti varuiasca sau sa iti tencuiasca in casa. Ne-am invatat boieri.

Evident Pr. Justin are dreptate, si de realitatea de care discuta dansul, m-am lovit si eu recent: cu greu am gasit 2-3 oameni care sa imi faca niste reparatii la tara deoarece toti vor bani multi si munca putina. Dar nu oamenii de la tara ci in principal oamenii de la oras sunt din ce in ce mai putin seriosi si cauta sa se capatuiasca cat mai usor fara a dobandi o constiinta a munci si fara a cauta un echilibru just intre realitatile concrete (ce stiu ei sa faca, ce pot sa faca in contextul de azi) si visele lor (bani multi, munca putina), iar vinovatul pentru aceasta cu siguranta este televizorul care bombardeaza cu povesti „de succes” in care lenesii, perversii si handicapatii toaca bani si nu fac nimic, sau cel mult se dau in spectacol la TV si in presa de can-can. Televiziunea a nascut in Romania o clasa aparte de oameni, numiti „vedete” care traiesc tot de pe seama prostilor care belesc ochii la ei, din banii pe care firmele care vand bere, pufuleti si mezeluri ii baga in publicitate, care publicitate alimenteaza „vedetele”.

Insa cei care vor munci, nu vor muri de foame, cat va fi criza de adanca. Caci asa cum Sf. Apostol Pavel a poruncit ca cel care nu munceste sa nu manance, chiar daca se intampla sa mai fie si de astia in zilele noastre, porunca Sf. Apostol este de fapt o binecuvantare pentru cei care muncesc. Cel care va munci, cu frica de Dumnezeu, va manca, oricat de adanca va fi criza. Iar vremea buna de anul acesta cred ca spune multe, Dumnezeu ne transmite si prin vreme un mesaj. Tocmai cand multi ziceau ca nu pot sa existe trei ani cu vreme buna si productie agricola pe masura, iata ca anul acesta se pare ca va fi mai bun ca toate cele dinainte. Daca s-a intamplat pe alocuri sa fie inundatii sau grindina, cu sigurana in acelel locuri s-a muncit Duminica. Cine are ochi de vazut, sa vada.

Cat despre Pr. Tanase, la una dintre conferinte, parintele a primit o intrebare: ce sa faca cineva daca are copii multi si nu poate sa ii creasca, nu are unde sa ii tina, nu are ce sa le dea sa manance. Nu cred ca era o intrebare concreta, ci ca de obicei cand e vorba de legea lui Dumnezeu, oamenii cauta explicatii ca sa calce stramb si astfel se ajunge la intrebari de genul: cum sa crestem 10 copii in doua camere de apartament? Desi, rareori se intampla sa dea Dumnezeu vreunei familii drept-credincioase 10 copii, parintele a raspuns: intr-adevar acum e greu, dar fugea lumea de la tara si dadeau pamantul pe degeaba, acea familie de ce nu s-a mutat la tara sa cumpere pamant, sa faca camere cate are nevoie si sa creasca animale ca sa poata sa ii hraneasca pe toti. Cu siguranta pentru Homo consumericus aceasta nu este o alternativa: la tara nu exista hipermarket si nici cinemaplex. Insa, pentru omul crestin care cauta sa plineasca poruncile lui Dumnezeu, decat sa faca avort si sa omoare copii, viata la tara este o alternativa viabila, chiar daca cere jertfa. Iar pe masura ce criza va avansa, viata la tara nu va deveni doar o alternativa ci singura alternativa. Dar despre asta am mai vorbit aici.