Niciodata nu am avut pretentii mari de la presa romaneasca constientizand ca avem sute de ani de recuperat fata de lumea civilizata, ca de altfel in mai multe domenii. Daca exista insa un domeniu in care excelam si in care ii batem nu doar pe vestici dar si pe americani este paranormalul. Fara prea multa educatie, bolnavi de un pseudo-misticism cu influente din spatiul religios, multi romani au o inclinatie spre paranormal bine inchegata si datorata in principal golului spiritual lasat de comunism si incapacitatii Bisericii de a umple acest gol dupa Revolutie, tocmai din cauza dezastrului reusit de comunisti.
Diavolul a otravit deci si pe vremea comunismului, prin lupta pe fata impotriva credintei, dar si ulterior prin deturnarea cautarilor firesti ale omului si inclinatiei catre religiozitate specifica poporului roman. Nu doar la noi paranormalul si falsele credinte au prins avant in perioada anilor 90. Prin globalizare, care pe piata ideilor religioase a permis exportul filosofiilor asiatice inspre occident si prin cresterea roului mass-mediei in formatarea mintilor oamenilor, atat Europa Occidentala cat si fostul lagar comunist au cunoscut un avant al unor noi credinte mai orientate catre nevoile si aspiratiile omului modern, mult mai simplu in gandire fata de stramosii lui, lipsit de echilibru si fara repere. In plus, o data cu accelerarea timpului si cu erodarea puterilor sufletesti ale oamenilor, cum ar fi dreapta socoteala, rabdarea, spiritul critic, a devenit din ce in ce mai usor ca orice sarlatan rau intentionat sa poata sa devina guru si sa manevreze mase intregi de oameni.
Asftel se explica si „succesul” lui Dan Diaconescu care a hipnotizat mii de romani prin emisiuni atat de josnice si de penibile incat probabil daca nu am fi obisnuiti cu OTV-ul si am ateriza in ziua de azi venind din perioada interbelica, am considera lumea ca o casa de nebuni daca am privi-o prin prisma OTV-ului. Nu vreau sa elaborez prea mult pe tema OTV. Este trist ca exista in Romania si este dovada erodarii intelectuale a poporului roman. Succesul OTV-ului ar trebui sa dea mult de gandit celor care pun la cale educatia in Romania. Daca in domeniul sanatatii ne aflam in ceasul al 11-lea, sunt sigur ca in domeniul educatiei, ceasul 12 a trecut si imbecilizarea generalizata ne va costa mult mai mult in anii care vor veni.
Si ca si cum pentru ca avem un OTV nu ne-ar fi de ajuns, am observat in ultimul timp un proces si mai macabru: OTV-izarea intregii mass-medii romanesti. Nu ca ar fi fost cine stie ce calitate sau profesionalism – cu exceptia unor mici oaze de aer respirabil – dar totusi diferenta intre OTV si Realitatea era ca de la o varza acra stricata aruncata in mijlocul strazii vara la 40 de grade si o un soricel mort toamna pe ploaie cand putoarea este totusi acceptabila si de la cativa metri departare deja dispare. Ei bine, acum diferenta asta nu mai exista, Realitatea a pornit pe o cale a trivializarii si imbecilizarii pe care cred ca va bate mult OTV-ul avand in vedere mijloacele superioare si notorietatea deja acumulata.
Neavand abonament la televiziune deocamdata, eu am renuntat la televizor. Nu a fost programata renuntarea ci doar am observat ca pierd timpul aiurea uitandu-ma la TV, prin urmare nu m-am mai abonat. Cand doresc insa sa ma informez, pe langa site-urile de stiri pe care le urmaresc, se intampla sa mai vad si ceva TV pentru ca majoritatea televiziunilor au intrat si pe internet. Live nu urmaresc decat Money Channel, in schimb anumite stiri care sunt mai interesante le urmaresc si versiunea video. Asa s-a intamplat ca acum cu cutremurul asta in Japonia sa urmaresc mai intens ce stiri apar. Cel mai prost si mai penibil mi s-a parut in redarea evenimentului Realitatea TV. Nici macar la OTV nu cred ca a fost difuzata atata informatie inutila si penibila ca la Realitatea. O sa enumar cateva exemple:
– un reporter la Realitatea intreaba pe o romanca din Japonia cum se simte; intrebare penibila de altfel, noroc cu un invitat din platou care s-a mirat si el: „Domne, cum credeti ca se simte dupa un cutremur?”;
– „Japonia – Apocalipsa acum!” sau alte sloganuri ca acestea; pe net, la unele stiri au postat inclusiv poze din 2012 la o stire cu titlul „Taifunul a ajuns in America”. Cine nu vazuse filmul si vedea cum se rupe falia si cum valuri de sute de metri inaltime inghit zgarie norii putea sa moara de inima; ma rog, doar daca dadea doi bani pe capacitatea Realitatii de a prezenta realitatea;
– emisiune de stiri la o ora de top; invitati: romanul care a inventat capsula anti-cutremur, inca unul (nu mai retin cine) si … o astroloaga; bineinteles astroloaga era principala vorbitoare, ea era „expertul” care ne spunea ca ea a anuntat cutremurul de acum o saptamana, ceilalti erau de umplutura; am ramas socat de modul cum decurgea interviul: realizatoarea pur si simplu vorbea cu astroloaga ca si cum ar discuta cu un expert in fizica pamantului si ar cere detalii despre cum se produc cutremurele; tonul si feelingul emisiunii acestea erau, doar informatia era cu totul de alta natura; daca in cazul unui expert in fizica pamantului ne-am astepta la informatii reale obtinute pe baza studiilor stiintifice, astroloaga prezenta bineinteles aberatiile ei, se dadea cu parerea precum se da o tiganca vrajitoare care ghiceste in cafea si iti spune chestii de genul: „pentru ca linia asta a cafelei trece pe aici si gaura asta e deasupra ei, o sa provoace problema asta si asta”.
Este evident ca asistam la bagatelizarea actului jurnalistic care nu mai poate fi de fapt sa fie numit jurnalism ci youtubism. Stirile de azi nu sunt cu nimic mai reale decat un film de pe youtube care poate sa fie interesant, bine realizat, conform cu realitatea, sau – cum e in majoritatea cazurilor – este doar viral. Realitatea a devenit un fel de televiziune care transmite youtube-uri virale si care aduce comentatori de doi bani pentru ca oamenii care se respecta nu pot sa vina cot la cot cu vrajitoarele si magicienii. Trecand peste stilul de televiziune care trateaza in mod sufocant si peste orice limita de bun simt un subiect, felul cum o face este si mai josnic si nu doar cand e vorba de politica. Nu de putine ori citind colegilor stirile din domeniul stiinta de pe site-ul Realitatea i-am facut sa rada si deja cand le citesc o stire nu trebuie sa le mai spun de unde este.
Asistam asadar mai degraba la o apocalipsa a presei. Televiziunea nationala e prea distrusa ca sa mai poate sa miste ceva, Protv-ul sta deja departe de politica, ii e teama sa mai spuna orice si prin urmare nu poate sa mai conteze in domeniul stirilor si al reportajelor, mai raman antenele si realitatea, singurele televiziuni care mai au macar niste care de transmisiuni si reporteri pe care sa ii trimita ca sa acopere evenimentele. Din pacate ambele au o agenda politica strident de evidenta si au ajuns la o trivialitate in prezentarea vietii politice din Romania incat sunt enervant de agasanti, nu doar lipsiti de obiectivitate. Concentrati pe politic, trateaza in derizoriu toate celelalte aspecte ale jurnalismului TV si au ajuns sa apeleze la metoda OTV pentru a compensa in pierderea audientei. Pentru ca in prezentarea unei „apocalipse” nu poti pur si simplu sa ai audienta maxima lucrand neprofesionist si fara a realiza reportaje interesante, fara a antrena discutii in care reporterii stiu sa puna intrebari, au studiat problema si au tactul sa invite pe cine trebuie si sa ii puna intrebarile care trebuie, televiziunile au ajuns sa invite astrologi, vrajitoare si paranormali ca sa poata sa castige audienta.
Din fericire insa televiziunea mai are 2-3 ani de dominatie, deja migrarea catre online este semnificativa si asa cum google, youtube, facebook au reusit sa ia locul bilbiotetii, videotecii si a discotecii, nu mai este mult pana cand un viitor site care sa permita oricarui entuziast sa isi deschida prorpiu canal TV – cu transmisii live nu inregistrate cum e youtube acum – si astfel sa participe si mai mult la democratizarea informatiei.
Sa speram deci ca apocalipsa intregii lumi va avea totusi o acoperire mai profesionista si mai la obiect. Nu de alta, dar chiar ar fi penibil sa invite un astrolog cand va veni Proorocul Ilie, macar atunci evidentele ar cere o minima obiectivitate.
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
RECOMANDARE
Pentru ca tot veni vorba de informare si televiziune, doresc sa va recomand un canal youtube care acopera tot ce se intampla in lume cu profesionalism si obiectivitate, chiar daca apartine unei televiziuni rusesti (cu sediul insa in SUA): Russia Today. Canalul este acesta: http://www.youtube.com/user/RussiaToday
Grele cuvinte, frate . . . as vrea sa adaug ceva la perspectiva descrisa mai sus, inca un punct de vedere.
Intr-adevar, cantitativ, s-ar parea ca se reduce numarul de intelegeri corecte din mass-media; o consecinta de intrevazut consider ca va fi si este deja cresterea considerabila a numarului de oameni care nu pricep prea multe, printre care ma numar si eu.
Dar calitativ, intelegerea dreapta a celor cativa care au discernamant cantareste(paradoxal) cel putin la fel de mult pe cat cantareste numarul celor care-si propaga toate absurditatile, pasivizand marea parte a lumii. Si asta este inca o apreciere copilareasca, lumeasca.
„Traim eretic, pentru ca si intelegem eretic” – http://www.youtube-nocookie.com/watch?v=CPfgyssb4Hw&feature=related
„Crisis este cuvantul grecesc pentru judecata” – http://www.youtube-nocookie.com/watch?v=52kSacKKOs8&feature=related
A existat un om, Henri Coanda, care merita mai multa atentie decat are parte – http://www.youtube.com/watch?v=ZyngMuT7ChE&feature=related – si el este doar unul din lista marilor oameni(cel mai preferabil pt noi, romani) care au aratat ca tot ce facem fiecare dintre noi conteaza
Chiar si articolul de mai sus, alaturi de gandurile scrise in acest spatiu virtual, reprezinta o adevarata bucurie.
Numai bine!
Ce inseamna totusi sutele de ani pe care-i avem de recuperat fata de lumea civilizata? La ce civilizatie ne referim? Daca ne gandim la civilizatia materiala sub toate formele ei, intr-adevar avem multe de recuperat. Daca ne referim strict la civilizatia spirituala aici lucrurile stau diferit. Nu suntem noi nici pe departe exemplul desavarsirii crestin-ortodoxe, ci suntem se pare un exemplu din ce in ce mai negativ. TOTUSI s-a pastrat in poporul nostru matca bisericii originare, aluatul din care pot dospi buni crestini, si chiar sfinti, daca ne referim la perioada comunista. Aici occidentul are de recuperat cam o mie de ani fata de lumea noastra „necivilizata”. Acolo unde mai exista putin aluat, acolo unde exista Biserica Adevarata, cel rau duce razboiul cel mai aprig. Sa nu ne miram. Mass-media este una dintre „parghiile” pe care le foloseste, si deoarece se doreste corectitudinea politica, mass-media este folosita pentru a „face educatie” oamenilor. Aproape ca a inlocuit scoala. Ocultismul de orice fel, vrajitoria, paganismul, practicile orientale, paranormalul, toate sunt amestecate in creuzetul mediatic din care oamenii sa inteleaga ca sunt mai multe optiuni de a intelege adevarul, si astfel sa se indeparteze de singurul Adevar.
Otevizarea Romaniei nu ar fi fost posibila fara terenul pregatit cu bata de comunism, in timpul caruia s-a schimbat total modul de gandire a cel putin doua generatii. Ce s-a intamplat dupa 1990 a venit pe un fond de apostazie pregatit cu grija inainte. Evenimentele negative, unele chiar fabricate in mod special, si tehnicile de prostire, manipulare si de spalare a creierelor, au devenit din ce in ce mai diversificate si mai sofisticate, si se succed cu o viteza ametitoare. Lovesc din toate directiile, incat bietul om nu ajunge sa se dezmeticeasca dintr-o lovitura primita, ca este pocnit apoi de alte lovituri venite simultan ca un tzunami devastator. Astfel, treptat-treptat, oamenii sunt dresati pavlovian sa reactioneze numai la stimuli negativi si sa spuna raului bine. Odata rupta legatura cu Biserica, deci cu Dumnezeu, greu se va mai putea reface aceasta. Oamenii se afla descoperiti si fara ajutor, pentru ca pentru a reface drumul inapoi este nevoie de alti oamnei (foarte multi), care sa aiba rabdare, timp si disponibilitate ca sa lupte impotriva curentului si pentru a scoate la liman sufletele pierdute. Din pacate crestinii si-au pierdut din vlaga in lupta cu raul care pare ca se instapaneste peste tot ca si o molima. Orice lege impotriva moralei crestine care trece prin parlament (si trec din ce in ce mai multe si mai repede), daca ar fi sa ne referim numai la ceea ce s-a facut in sprijinul homosexualitor si tot ar fi suficient , nu primeste o replica pe masura din partea crestinilor in general, a organizatiilor crestine, si a bisericii in special.
In goana lor dupa senzational, adica dupa „rating”, televiziunile au dat liber la orice. Cine lucreaza in aceste televiziuni? Exista si crestini care merg la biserica si care se spovedesc si se impartasesc? De ce glasul lor nu se aude? De ce fac compromisuri care duc la transformarea mass-mediei in cel mai eficient canal de imbecilizare a oamenilor? Numai banul conteza? Unde se mai aude in spatiul public vocea celor care lupta pentru o societate morala, bazata pe principii crestine? Aceste principii sanatoase par a cadea din ce in ce mai mult in derizoriu, par a fi din ce in ce mai desuete. In indiferenta noastra, in mentalitatea de lasa-ma sa te las, si ca merge si asa, tot traim de veo 70 de ani incoace. S-ar putea ca sa vina timpul in care sa nu se mai poata nici macar asa. Mult vreme nu am inteles fragmentul din Evanghelie: „Fiul Omului cand va veni, va gasi oare credinta pe pamant?” (Luca 18, 8). Acum incep sa-l inteleg.
Deci, in televiziunea romaneasca se pot distinge urmatoarele directii: inclinarea catre macabru, grotesc, inclinarea catre paranormal cum spuneai si tu si eu as mai adauga inclinarea pentru porno… Concret: daca in programele de stiri domina materialele referitoare la crime, violuri, tragedii dezastre care apar in direct si in reluare ca sa se intipareasca bine in minte, la programele de divertismet, absolut toate au cate o aluzie mai mica sau mai mare la sexualitate. Fiecare dupa cat de departe poate sa mearga, dar nu cred ca exista un program de divesrisment in prime-time care sa nu aiba cel putin o „glumita” cu subinteles si o asistenta sumar imbracata.
Mintea umana, nu stiu daca doar a romanului sau in general a tuturor a devenit fascinata de criminali in serie, fenomene inexplicabile pseudo-paranormale, voyerism in dormitorul altuia si tot asa.
Adica sunt atata subiecte de interes national si international, gen fosta iubita a fotbalistului X si-a marit sanii a treia oara si a defilat in lennjerie intima intr-un club. La jurnalele de stiri a aparut sectiunea de „monden” in care fiecare fatuca ne marturiseste cate minute sta ea la solar si ce chiloti de firma are.
Eu zic ca vorbim de o „tabliodizare” a televiziunii, tot felul de personaje obscure din catunurile Romaniei apar la televizor sa se bucure si ei de „15 minutes of fame”. Nu cred ca exista o obsesie mai mare a romanilor decat aceea de a se vedea la televizor ca sa-i vada toti vecinii si toate neamurile.
De 4 ani de zile am ales sa nu am un televizor sau daca mai nou il am, sa nu-l deschid, cu riscul de a fi numita „sectara” de catre cei care nu inteleg lipsa mea de interes pentru banalitatile si mizerille care abunda in televizor. Daca vreau informatie, mi-o filtrez singura de pe internet dar este foarte trist si grav sa vad in jurul meu oameni care isi construiesc viata in jurul unui televizor, musai plasma si care refuza orice farmec al vietii, in afara de „socant! incredibil! dezvaluiri incendiare!”.