„Europa continuă să se confrunte cu o lipsă de încredere în liderii ei politici actuali, iar în lipsa unor măsuri clare şi rapide care să susţină ţările cu probleme, criza, în loc să se oprească, continuă să se extindă şi să inunde tot mai multe ţări” – ne informeaza Ziarul Financiar. Se pare ca presa economica a inceput in sfarsit sa descopere ca criza asta nu trece cu una cu doua si situatia se agraveaza. Aceasta, desi prin primavara (19 mai), acelasi ziar care se zice ca stie economie, ba chiar finante, organiza conferinte cu teme ca: „Revenirea economiei. Am iesit din recesiune. Care-i planul pentru viitor? Cand va simti Romania din nou gustul cresterii?” Lol, oare pe ce lume traiesc oamenii astia? Intr-adevar erau ceva semne de revenire, dar nu suntem copii oameni buni: despre ce revenire vorbeati voi atunci cand era evident ca datoriile nu vor disparea peste noapte si vom trece imediat din nou la „revenire” si la „planuri de viitor”. Planul de viitor de acum, ca si cel de atunci este scapa cine poate. De altfel, fiind curios cum vedeam eu lucrurile pe-atunci, iata un mic extract dintr-un articol de pe 18 mai, cu o zi inainte de conferinta in care Ziarul Financiar ne anunta ca economia si-a recenit si ca am iesit din recesiune:
Aşa cum şi pe la noi se zvoneşte de înlocuirea directorilor întreprinderilor de stat cu manageri străini, criza care abia începe va duce inevitabil la erodarea încrederii poporului în conducătorii locali şi se va pregăti astfel terenul pentru cedarea totală a suveranităţii. Ceea ce pare acum o situaţie dificilă pentru Uniune nu este de fapt decât o mană cerească pentru inginerii sociali care vor folosi situaţia grea economică, socială şi politică tocmai pentru a prelua controlul direct sau indirect al statelor vasale, precum România, Grecia, Irlanda, Portugalia etc. FMI este un copil cuminte pe lângă fanarii europeni care vor veni şi cu siguranţă vor impune un management de calitate şi o dată cu acesta o eficientizare cu consecinţe nu prea greu de bănuit pentru tradiţia şi credinţa supuşilor. (sursa)
Am dat un exemplu de cum prezinta presa lucrurile citand un ziar cat de cat specializat, teoretic. Nu am vrut sa prezint stiri penibile cum ar fi aceasta sau aceasta, ci in mod special am dorit sa exemplific cat de departe de realitate sunt prezentate lucrurile in presa mainstream in care lucreaza oameni care desi se ocupa cu informatia zi de zi, nu sunt insa capabili sa vada imaginea de ansamblu. Sau poate tocmai asta e problema: fiind prinsi in vartejul zilnic si in fluxul nebunesc de stiri, ei se lasa dusi de val si cum apare un val optimist, hop si ei pe creasta ca sa lumineze poporul si sa raspandeasca optimismul.
Sa trecem insa peste aceast aspect, desi merita subliniat ca daca intr-un ziar mainstream apare o perspectiva negativa, cu siguranta lucrurile stau mult mai grav. Si intr-adevar asa este: tot sistemul social actual se va prabusi, vom asista la o transformare totala a societatii pe fondul unei crize sistemice a lumii moderne, pornind de la sistemul financiar putred la sistemul politic corupt si la moralitatea degratata a intregii societatii vestice, dar nu numai. Lucrurile se leaga unul de altul pentru ca daca nu aveam un sistem politic corupt, politicienii ar fi bagat la puscarie pe bancherii hoti si i-ar fi lasat pe cei buni sa-si faca treaba cum trebuie si am fi iesit din criza de mult. Insa pentru ca lucrurile nu sunt atat de simple, nu s-a intamplat asa.
A mai trecut asadar un weekend, unul dintre putinele in care Merkel si cu Sarkozy nu s-au mai intalnit si nu au mai pus la cale salvarea Europei. Si aceasta pentru ca deja au reusit sa schimbe guvernele in Grecia si Italia si pe moment, conserva a fost impinsa cu piciorul mai departe, macar inca o saptamana.Vor trece cu siguranta cateva zile pana cand noile guverne vor incepe sa arata cat de repede si cat de adanc pot sa taie, in speranta ca cine stie cum prin minune, austeritatea va salva Europa. Ar fi foarte interesant insa sa vedem niste cifre cu datoriile tarilor comparate cu economiile pe care le vor face din aceste masuri de austeritate. Sunt sigur ca cifrele ar fi hilare si ar arata penibilul sperantelor si increderii pe care opinia publica si le pune in acesti bancheri nealesi denumiti „tehnocrati” care au fost pusi la conducere cu scopul de a „eficientiza” bugetele statelor. Oare de ce nu s-au gandit puternicii europei sa puna „tehnnocrati” si la institutiile financiare private care au oferit credite statelor respective fara sa le ceara nici o socoteala la ce folosesc banii.
Nu este decat o pista falsa toata tarasenia cu guvernele tehnocrate, asa cum si schimbarea regimurilor politice nu constituie decat o etapa inainte de aparitia noului furher care sa le dea curajul nemtilor sa ia taurul de coarne si sa ii ameninte pe europeni cu intoarcerea la marca sau guvernanta germana. De altfel, deocamdata nemtii se tin bine, nu dau ok-ul EFSF-ului sa tipareasca bani desi campania de cautare de fraieri (creditori) s-a terminat cu un esec total. Banuiala mea este ca rolul guvernelor tehnocrate este de a incerca sa mentina prabusirea sub control si totodata de a obisnui popoarele sa accepte guverne „speciale” care nu sunt trecute prin procesul democratic normal. Foarte sigur, dupa ce si acestea vor esua, nu va mai fi alta solutie la unitatea totala. Avand insa in vedere ca popoarele nu sunt totusi obisnuite, va fi nevoie de un tap ispasitor: si aceasta va fi Grecia. Nu putem prevedea scala la care Grecia va fi data ca exemplu: vom vedea probabil disfunctionalitati ale serviciilor publice, rascoale permanente, ocupari de sedii de banci, spitale in paragina etc. Toate acestea se vor constitui intr-un horror show menit sa convinga pe italieni, spanioli, irlandezi, francezi, portughezi si chiar si pe romani ca fara Europa si fara un guvern unional, fara o moneda unica, un sistem fiscal unic si un guvern care sa eficientizeze investitiile, nu se poate trai pe pamant. De altfel, nemtii sunt deja constienti ca Grecia va iesi din Euro si ziarele sunt pline de scenarii de ce se va intampla dupa. Iata un exemplu:
In the future, we will be forced to adjust our Greece program to a continuously worsening reality. At some point, this strategy of lying to ourselves will end in catastrophe: Greece’s exit from the euro zone. There’s no plan in place for such an eventuality. No one knows how a protective surge wall can be erected around the rest of the euro zone. If we are not sufficiently prepared, then we’ll suddenly discover that Portugal is the next domino to fall. (Spiegel)
Un ziar britanic a publicat chiar un pretins plan al nemtilor de a crea un super-stat european in care impozitele si investitiile sa fie controlate de la Bruxelles. Documentul a aparut in presa inainte de vizita de saptamana aceasta a lui premierului Cameron la Berlin unde va discuta cu Merkel despre viitorul Europei. Britanicii, vazandu-i pe europeni la colt, vor sa le ceara oarece avantaje in schimbul participarii cu bani la salvarea tarilor cu probleme. Nu ca britanicii ar sta mai bine, insa daca cineva stie sa tranforme aerul in bani, acestia sunt britanicii care inca mai au in Londra capitala bancherilor si totodata refugiul acestora. Asta, cata vreme nemtii nu vor impune taxa pe speculatii, care daca ar fi introdusa la nivel european si ar fi impusa si in Marea Britanie, i-ar speria pe bancheri si i-ar goni in alte colturi ale lumii, cum ar fi in cateva insule offshore sau in Singapore. Deci, mai degraba decat viitorul Europei, viitorul Marii Britanii este motivul pentru care se duce Cameron la Berlin si probabil in spatele usilor inchise, ii va propune lui Merkel un armistitiu: lasati-ne in pace bancherii daca nu vreti sa punem pe voi tunul agentiilor de rating si bombele stealth care produc dilatarea yield-urilor la bondurile voastre. Merkel daca va fi desteapta, va cere si ea un mic comision pentru europeni din tot cascavalul din care se infrupta Britanicii, in schimbul renuntarii la taxare. Despre taxarea tranzactiilor s-a mai vorbit si in septembrie iar britanicii au contracarat atunci cu amenintarea unui referendum in vederea iesirii din UE. Oricum taxa daca va intra in functiune, se va intampla din 2014, prea tarziu pentru a mai conta in contextul actual, insa putem vedea din ardoarea cu care politicienii britanici apara drepturile bancherilor cat de profund este cancerul si cat de adanga este tumoarea infipta in plamanii si in abdomenul sistemului politic inca sa se ajunga din partea britanicilor pana la amenitarea cu ruperea de UE in caz ca europenii nu renunta la aceasta taxa minuscula.
Revenind insa la problema Europei, aceasta este grava: dupa ce planul de salvare oferise oarece sperante, la vreo doua saptamani de la lansare, europenii s-au trezit ca nimeni nu vrea sa participe, cu alte cuvinte, nu vor reusi sa largeasca acest fond prin vanzarea de obligatiuni. Ideea de baza era ca o mana de tari care mai au bani sa participe la un fond comun care sa vanda obligatiuni si care cu banii obtinuti sa ajute statele aflate la ananghie. Care insa ar fi fraierul sa cumpere asa ceva, cand europenii au ezitat de o mie de ori cand puteau sa salveze Grecia si sa o ajute sa iese din prapastia datoriilor cand situatia nu era atat de disperata? Chinezii au plecat asa cum au venit, cu mainile in buzunar, fara sa semneze nimic. Ba chiar, le-au transmis europenilor un mesaj de o ironie fina si delicata – cel putin. Iata cum a raspuns un ministru chienzi solicitarilor europenilor de a aduce 3,2 miliarde de euro: „Credem că Europa are totala înţelepciune şi abilitate de a rezolva problema datoriei”. (sursa)
In ceea ce priveste China, politicienii europeni au un mare blocaj si nu inteleg ca deciziile de genul acesta nu se ia pur si simplu, China nu este o dictatura asa cum o vad ei, in care ce zice seful aia se intampla. China, paradoxal, este chiar mai dominata de spirit democratic decat Europa care se cutremura daca o tara aduce vorba de referendum. Avand in vedere situatia speciala din China, politicienii chinezi nu pot pur si simplu sa arunce cu bani aiurea, oricat de in criza ar fi europenii, pentru ca trebuie sa dea si ei seama la poporul lor. Faptul ca exista un echilibru in societatea chineza actuala, adica ca regimul nu a picat si haosul nu i-a invaluit, nu este un dat pur si simplu, ci rezultatul unei politici prudentiale si responsabile de la care europenii ar trebui sa invete si ei destule. Asadar, iata cum chinezii dau lectii de democratie europenilor. In Grecia, birocratii europeni erau gata-gata sa il spanzure pe Papandreus pentru ca a facut apel la un amarat de referendum. Cu o asemenea gandire, evident ca europenii se asteptau ca chinezii sa marcheze banu ca fraierii in EFSF-ul lor, pentru ca au si ei nevoie de piata de desfacere, nu? Bineinteles ca chinezii i-au flituit, s-au intors cuminti acasa si isi vad de treaba lor. Iar azi sau ieri, la ceva timp dupa ce au vizitat Europa si au vazut in ce prapastie suntem, au facut si o declaratie care nu trebuie ignorata:
”Singurul lucru de care putem fi siguri, în mijlocul tuturor incertitudinilor, este că recesiunea economică globală cauzată de criza financiară internațională va fi cronică”, a spus Wang, citat de agenția de știri oficială a Chinei, Xinhua. Comentariile lui Wang despre economia mondială, scrie Reuters, sunt cele mai pesimiste făcute vreodată de un înalt oficial chinez, indicând neliniștea Beijingului că problemele ar putea afecta și creșterea economiei locale.Wang Qishan este membrul guvernului chinez responsabil cu sectorul financiar, fiindu-i subordonată și Banca Centrală a Chinei. (Sursa: Capital)
Si pentru ca saptamana abia a inceput, in final va las cu o stire care nu mai are nevoie de comentarii:
Jim Reid, credit strategist la Deutsche Bank a spus că dacă Merkel nu va permite Băncii Centrale să aibă un rol mai mare și mai agresiv, atunci singurul sfat de investiții pe care îl poate da este să săpați o groapă în pământ și să vă ascundeți. (Sursa: Capital)
Alte articole pe aceeasi tema:
– Înapoi la ţară – de la profeţiile ortodoxe la previziunile unor analişti financiari
– Va fi Romageddon-ul inevitabil Eurogeddon-ului?
– Câteva scenarii pentru Europa”>
