Chiar astăzi am vazut câţiva câini – prieteni de-ai soţiei – care salivau numai când ne-au văzut în maşină apropiindu-ne de ei. Aşa salivează probabil acum şi cei care stând departe de os ceva timp abia aşteaptă să intre în „funcţiune”.

Pe lângă ciolanele corespunzătoare şi tunurile aşişderea care se vor trage conform tradiţiei după intrarea în „posesie” – căci ciclul electoral este lung – politrucii mioriticii habar nu au ce karma o să dea peste ei în viitorul apropiat.

Pe lângă scadenţa la creditele făcute de predecesorii lor, coroborată cu prăbuşirea finanţării ca urmare a începutului dezintegrării edificiului financiar mondial cuplată cu dezintegrarea Europei, o mare problemă a viitorilor primari şi consilieri va fi scăderea bugetelor, care va duce inevitabil la tăieri de-a adevăratelea în toate părţile. Deja sunt semnale că la centrele maternale, de câteva săptămani nu prea mai sunt fonduri nici pentru mâncare, câţiva copii plângându-se că s-au săturat de fasole – singura hrană de care au parte de câteva săptămâni. Nu ştim dacă tăierile de la gura celor care nu au deocamdată drept de vot se datorează costurilor sporite necesare campaniei electorale – căci nevoia de afişe este mai stringentă pentru aleşi decât alte nevoi ale celor aflaţi în grija primăriilor – sau este doar un semnal de început de o nouă strângere a curelei.

Până acum, tăierile modeste care s-au făcut în administraţie au fost doar o consecinţă a acordului cu FMI-ul, în nici un caz o lipsă concretă venită din imposibilitatea statului de a se împrumuta şi totodată din scăderea drastică şi fermă a veniturilor din taxe si impozite. Ce s-a tăiat până acum a fost doar aşa, pe ici pe colo s-au mai redus din directori, s-au mai tăiat din hiper-bonusuri şi, exceptând bugetarii fără putere (doctorii şi profesorii) cărora oricum li se oferă salarii mizere, la împărţirea ciolanului nu prea s-a umblat.

Problemele vor veni însă nu doar la cei care au parte de o bucată din ciolan ci mai ales la cei aflaţi în vârful ierarhiei, cei care fac împărţeala. Imaginaţi-vă o haita de lupi înfometată grămadă pe un munte de oase. Oare către cine îşi vor îndrepta atenţia când ultima osânza de pe ciolan se va evapora?

Asta doar ca sa nu mergem şi mai departe în viitor, până acolo unde aleşii de azi vor fi nevoiţi să taie ajutoarele sociale, să dea afara oameni din propria camarilă şi să răspundă în faţa pensionarilor – dar nu numai a lor – când aceştia nu vor mai putea plăti întreţinerea din cauză că primăria nu s-a îngrijit de eficientizarea costurilor energiei sau nu mai are nici un şfanţ pentru ajutoarele de întreţinere pentru că s-au dus pe „investiţii”.