Dupa esecul negocierilor intre ministrii de finante ai Zonei Euro si greci, cu privire la bailout, altfel spus dupa ce grecii nu semneaza ca accepta datoriile + austeritate in continuare, nemtii nu au parte de liniste si sunt cu ochii indreptati spre urmatorul porcusor: Spania.
Ca o mica paranteza: pe masura ce criza avanseaza, precum cancerul care in metastaza cuprinde toate organele, vom vedea incet-incet nu doar probleme grave lasate nerezolvate si in aer (adica in asteptarea unui ceas mai bun, in cazul de fata luni 15 februarie), ci probleme medii care fie apar fie reapar periodic la varii nivele de intensitate. Sa ne amintim acum cativa ani: cand Grecia, cand Cipru, cand Italia. Se linistea piata bondurilor, auzeam de alt scandal: manipuilarea Libor-ului. Se termina cu asta, auzeam de bombardarea Libiei si de cocosul francez care striga cucurigu din toti plamanii. Altfel spus, exista o secventialitate a puseurilor crizei care lovea in diverse zone si in varii sectoare. Mai nou, asistam la o explozie a problemelor avand simultan situatii limita atat in mai multe zone geografic, cat si pe mai multe planuri. De exemplu, acum avem Grecia + Ucraina + Isis: trei mari focare care oricare poate escalada la urmatorul nivel, altfel spus, focul se poate extinde geografic si amplifica drastic ca intensitate. Adica grecii azi au austeritate dar maine pot sa aiba cartele la alimente. Sau romanii: azi au probleme cu investitorii ca nu mai vin deoarece suntem vecini cu Ucraina. Dar maine, poate auzim ca avioanele rusesti ne violeaza spatiul si toti tinerii intre 20 si 35 de ani sunt chemati la inrolare. Sfarsit de paranteza.
Nemtii nu trec cu vederea insa nici focarele cu intensitate medie, fiind cu ochii pe tot ce se intampla. Momentan sunt uimiti doar de ascensiunea fulminanta a partidului Podemos (prietenii Syriza din Spania) care infiintat doar acum 1 an, a ajuns deja sa aiba 28% in sondaje, peste actualul partid de guvernamant cu 7% si peste opozitie cu 10%.
Iata cum relateaza Deutsche Welle situatia:
Days after the Greek election, Podemos leader Pablo Iglesias addressed over 100,000 party supporters in Madrid and warmly praised Tsipras, even speaking a few words of Greek.
Podemos has played down specific similarities between the two parties, but Miguel Urban, one of its co-founders, said both harness the same spirit.
„What we have in common is the fact that Syriza expresses the desire for change of the Greek people and Podemos inspires, or represents, the desire for change of the Spanish people,” he said.
Dupa cum spuneam in alta parte, spaniolii sunt putin defazati fata de greci, adica cam cu 2-3 ani in urma, in sensul ca lor o sa le ia inca vreo 2-3 ani ca sa ajunga la ratio datorie/pib pe care il au grecii si prin urmare la negocieri cu Troika si programe de austeritate. Problema e ca spre deosebire de greci unde datoriile au fost ale statului, in Spania, datoriile au fost ale populatiei. Austeritatea la nivelul statului a fost impusa doar din cauza fragilitatii sistemului bancar: statul s-a indatorat ca sa nationalizeze bancile. Pe langa situatia statului, oamenii au probleme majore: peste 20.000 de familii sunt evacuate anual din cauza neplatii datoriilor.
Ca si in Grecia, in primii ani, cei loviti de criza au emigrat: tinerii spanioli si portughezi stateau la coada la agentii de recrutare din America Latina (au ajuns fosti stapanii sa munceasca la fostii sclavi!). De la un punct insa, emigratia nu mai constituie o supapa indeajuns de deschisa incat sa permita deturnarea tensiunilor sociale si prin urmare …
