In perspectiva in care bancile mama au probleme deja si probabil de luni multe nu vor putea deschide usile [1], este logic sa ne intrebam in ce masura bancile grecesti din Romania vor putea rezista afluxului de clienti depozitari care inca nu si-au retras banii.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a afirmat că băncile româneşti cu acţionariat elen Alpha Bank, Bancpost, Banca Românească şi Piraeus Bank nu vor fi afectate deotuarece au fost încheiate acorduri de compensare cu băncile mamă din Grecia, potrivit zf.ro.
Linistirea venita din partea BNR este insa una putin linistitoare. De vreme ce grecii nu isi platesc datoriile fata de Troika, de care depinde intr-un fel viitorul lor, de ce si-ar plati datoriile fata de bancile din Romania, in ciuda acordurilor de compensare mentionate de purtatorul de cuvant al BNR. Prin aceste mesaje, fie BNR ne crede prosti, fie nu are alte argumente solide prin care sa calmeze incertitudinile depunatorilor.
In final sa revizuim cateva cifre:
– valoarea totala a depozitelor in bancile grecesti: 23 miliarde lei (cf Ziarul Financiar – Miercuri, acum 4 zile)
– 58,1% din totalul depozitelor sunt garantate in Romania (deci nu doar banci grecesti) (cf Bancherul, oct 2014)
Din cele doua informatii putem presupune ca un total de 13,3 miliarde de lei in depozite garantate exista la bancile grecesti. In caz ca toti clientii acestora se vor prezenta luni sa ii ridice, Fondul de Garantare a Depozitelor din Romania va intra in actiune. Cu privire la FGDR, iata cateva informatii, extrase chiar de pe site-ul FGDR (sublinierile ne apartin):
Intrebare: Cum garantează FGDB depozitele bancare cu resurse de 2,2% din depozitele garantate?
Raspuns: A depune ca asigurare suma reprezentând contravaloarea unui bun sau a unui depozit ar reprezenta un efort financiar imposibil de susținut.
Experiența și practica au arătat că băncile nu dau toate faliment în același timp. Astfel în cazul în care ar trebui să intervină, FGDB ar face-o cu o sumă mult mai mică decât totalitatea depozitelor garantate de la băncile participante.
Faptul de a-și ști depozitele garantate face ca deponenții să aibă mai multă încredere în bănci, ceea ce are un rol în prevenirea situațiilor de faliment bancar.
In cazul de fata, suma „mult mai mica” ar fi deci 13 miliarde de lei.
Valoarea totala a depozitelor acoperite de FGDR a fost la finele trimestrului I de 121,4 miliarde lei (cf Bursa.ro). Citam aici Bursa.ro, deoarece pe site-ul FGDR (unde ar fi fost firesc) nu am gasit aceasta cifra. Deci, 2,2% din valoarea totala de 121,4 inseamna 2,67 miliarde lei care ar fi tot ce exista acum in pusculita fondului de garantare. Adica, cu peste 10 miliarde in minus, in caz ca ar fi nevoie sa fie acoperite toate depozitele la bancile grecesti.
In caz de nevoie insa, FGDR ne linisteste:
Intrebare: Există riscul ca FGDB să nu poată plăti compensațiile?
Raspuns: Nu. FGDB este obligat prin lege să onoreze toate obligațiile de plată către deponenții garantați. În cazul în care resursele financiare ale FGDB (proprii și atrase) ar fi insuficiente pentru acoperirea plății compensațiilor, legea prevede ca Guvernul să pună la dispoziția FGDB sumele necesare, sub formă de împrumut, în termen de maximum 5 zile lucratoare de la data solicitării.
Deci, daca luni o sa fie probleme, pana vineri guvernul trebuie sa faca rost de 10 miliarde de lei pentru FGBD.
Mentionam totusi ca in calculele de mai sus nu am luat in considerare rezervele bancilor grecesti care probabil diminueaza aceasta suma si nici eventualele linii de finantare pe care BNR le-ar introduce inainte ca sa fie declarat falimentul si sa se apeleze la fondul de garantare.
Am dorit insa doar sa subliniem inconsistenta garantiilor oferite de BNR care aduce argumente iluzorii in fata unor probleme majore.
~ ~ ~ ~
[1] o filiala Piraeus din Atena care avea program sambata, nu a deschis totusi, motivele invocate fiind „riscul datorat imbulzelii clientilor”
