Tocmai am aflat de la „specialistul in toate” Hurezeanu si totodata ambasador al lui Klaus, rasplatit pentru ca a impins valul incotro trebuie, si mai nou scriitor de carti despre (pe)trecerea timpului, deci tocmai am aflat ca eu am doar niste angoase cu privire la Rusia, chiar daca sunt justificate. Era vorba despre teama unui razboi cu Rusia de unde s-ar trage alergia la UE & NATO.

Cu fixismul binecunoscut al prostului ancorat in parerile proprii care te invata el cum sta treaba (vezi prelegerea lui Plesu despre prostie), folosind metafore si expresii savante, fortat asamblate si scoase dintr-o amuzanta stoarcere de creieri, Hurezeanu ne indeamna sa ne eliberam de spaimele noastre ancestrale, de angoasele „atavice” venite din istoria ancestrala si sa nu mai credem ca putem noi schimba lumea si sa stam linistiti in banca euro-atlantizarii ca nu avem incotro.

Nu merita atentie si nu mi-as pierde timpul ascultandu-l daca omul nu ar fi periculos prin gandirea ancorata in sabloane care ne spun ca Romania nu poate avea o politica proprie, nu poate fi o tara puternica, nu poate fi un libera de stapani, nu poate nimic decat sa taca si sa plece capul, pupand fundul celui mai tare si imbracand uniforma altora.

Eu visez o Romanie altfel care nu are nici un fel de complexe: poate sa domine economic Germania, poate sa depasasca tehnic Japonia iar militar poate sa surclaseze chiar Israelul. Asta sa fie angoasa lui Hurezeanu si ale ideologilor tigrului de hartie care se numeste Imperiul Anglo-american, ca in Romania inca mai exista oameni care in ciuda zaharelului si a anestezicului dozat periodic, viseaza liber si uneori mai si umbla in somn …