Acum un an scriam un articol care începea astfel:

Acum mai mult de un an, în pragul deschideri anului școlar trecut, scriam un articol intitulat MR. BEAN ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC în care observam patternul “renovărilor” periodice a învățământului, mai ales după ce anul școlar a început deja, sursa perpetuă de haos și tulburări. Am putea deja spune, “tradițional” sau “tipic românesc”. (sursa)

Anul acesta nu mă mai obosesc să scriu nimic, doar dau citate. Următorul din scrisoarea unor profesori către tov. ministru:

„Nu am înţeles dacă dispar definitiv manualele auxiliare sau doar se revizuiesc. Ne aşteptam să apară alte auxiliare, de la alte edituri, sau poate tot cele existente, dar îmbunătăţite? Şi când se va întâmpla asta? Comisia ar urma să fie alcătuită din < < reprezentanţi ai ministerului, sindicatelor, părinţilor şi elevilor > >. A fost ea constituită? A început să lucreze? Cam când se estimează că vor fi gata aceste norme metodologice? Apoi, după ce vor apărea normele, când se estimează că vor fi avizate materialele auxiliare pentru a putea ajunge în şcoli? (…) Trebuie să ştiţi că mulţi profesori folosesc auxiliare pentru a lucra suplimentar sau complementar cu elevii lor. Unele lucruri pur şi simplu nu se găsesc în manuale, ori nu sunt suficient de bine explicate. În plus, la fiecare început de an şcolar, în ultima vreme, nu au existat (fizic) manuale, iar auxiliarele au fost singura soluţie pentru a preda la clasă. Dacă se poate, am vrea să adresăm câteva întrebări la care domnul ministru, sau poate altcineva de la minister, să ne răspundă punctual: Vom avea manuale pentru elevi în primele săptămâni de şcoală? Vom mai putea sau nu să folosim manuale auxiliare? Dispar aceastea definitiv sau doar se revizuiesc?; Ce li se poate întâmpla profesorilor care aleg să lucreze cu elevii lor folosind manuale auxiliare? Vom fi amendaţi, concediaţi, apostrofaţi sau avertizaţi?” (sursa)