V-ati linistit deoarece nu ati mai vazut azi niciun breaking news cu ROBOR-ul? Degeaba v-ati linistit. Dupa sedinta BNR de ieri, dupa cresterea treptata si accelerata a ROBOR-ului ne asteptam ca rezultatul sa fie cu totul altul. Din pacate nu a fost asa. ROBOR-ul overnight a scazut de la 1.53 la 1.47 (sub nivelul de 1.57 din 2 oct si peste 1.28 din 29 sep) iar la 3 luni, a scazut de la 1.80% la 1.79% cu un rusinos 0.01% care arata care este potenta deciziilor BNR asupra pietei.

Cam atat s-au calmat bancile dupa deciziile luate de BNR care sunt prea tehnice pentru noi si nu le analizam. Insa important e de retinut ca rata de referinta a fost mentinuta in continuare la un nivel prea jos in ciuda problemelor si dezechilibrelor de pe piata intra-bancara.

Nu este inca alerta dupa parerea mea, abia intr-o saptamana vom vedea daca trendul este spart sau cauzele care determina cresterea dobanzilor interbancare este una solida care are efecte in continuare.

Reamintesc explicatiile (cvasi)oficiale la cresterea ROBOR-ului: scaderea lichiditatii de bani pe piata. Evident ca BNR-ul controleaza lichiditatea si noi ca niste necunoscatori ce suntem nu putem stii in ce masura BNR poate determina lichiditatea, o poate controla intr-o masura mai mare sau mai mica. Adica nu putem spune daca BNR a determinat restrangerea lichiditatii, daca nu a determinat-o dar desi poate sa o constranga nu o face sau nu a determinati-o si nici nu poate sa o faca cu cele doua nuante ale acestei ultime situatii: chiar daca ar putea nu ar vrea sau ar vrea dar chiar nu poate.

Una dintre cauzele scaderii lichiditatii mentionate prin articole „de specialitate” ar fi faptul ca companiile de stat au tras dividendele in urma legii date de guvern care e nesatul dupa bani si prin urmare nu a permis companiilor sa reinvesteasca. Ca o parere personala, acesti bani (profiturile companiilor de stat) sunt oricum bani care vor merge pe apa sambetei, singura diferenta fiind daca vor merge pe tunurile „investitionale” la nivelul companiilor de stat controlate de baroni si baiesti destepti care prin capuseli, salarii si bonusuri nesimtite le „rezolva” in cursul anului urmator sau vor merge pe „investitiile” la nivelul statului si pe mariririle de salarii ale primarilor, ale administratiei publice si unor bugetari (cam toti mai putin fraierii de profesori) sau pe alte investitii cum ar fi cele in Dusetere 4×4 ale companiilor de IT infiintate de tovarasa Gabriela Firea.

O alta cauza a scaderii lichiditatii poate fi pur si simplu cresterea volumului creditarii: bancile dau atat de multe credite incat chiar cu sistemul fractionar si cu cresterea depozitelor, nu fac fata, prin urmare exista sete de bani. Si nu ar fi de mirare: la 4-5% DAE cat e un credit imobiliar acum (cel putin) care banca sa nu dea 2% pe interbancar daca are clienti. Nu mai zic de creditele de consum unde dobanda e mult mai mare. Deci daca romanii au curaj si se arunca la credite, nu ar fi de mirare ca bancile pur si simplu sa nu mai aiba rezerve si sa se lupte intre ele pe faramiturile de lichiditate ramasa pentru a nu pierde terenul in lupta pentru musterii.

O alta cauza legata de timing-ul cand a avut aceasta crestere ar fi bineinteles decizia Fed-ului si exitul Fondului Prorpietatea desi acesta a inceput ceva mai devreme insa poate ca abia acum au inceput sa apara efectele. La FP nu stiu actionariatul dar in momentul in care banii sunt scosi de pe piata de capital, fie ca sunt investitori romani, fie straini, daca macar o parte decid sa investeasca in afara, este clar ca exista o scurgere de lichiditate din sistem.

Intorcandu-ne la titlul articolului, poate pare exagerat sa numim bazooka o injectie de „doar” 9.35 mld. lei (cf ZF). Insa macar o pocanitoare cu pucioasa facea un zgomot mai mare decat acest fâsss reusit de BNR. Indiferent de trendul care va urma, lipsa efectului imediat al BNR-ului arata ca atunci cand distorsionezi piata libera, reglajele nu prea mai functioneaza. Sistemul financiar actual romanesc este ca o Dacie 1300 mesterita de un babac „expert” la care toti se uita si se mira ca mai merge, chiar daca face zgomot, chiar daca scoate fum, chiar daca trebuie mesterit la ea in fiecare zi cua tentie si cu multa migala si doar de „cunoscatori”. Cu aceasta ocazie am vazut ca directia la Dacie nu prea mai merge. Mi-e teama ca Dacia noastra sa nu fii prins o viteza prea mare si dupa directie sa vedem ca nu mai functioneaza nici franele. Nu de alta, ROBOR-ul ca ROBOR-ul ca acolo e un sistem cat de cat inchis unde doar se ciocnesc doar spaimele bancherilor. Insa daca incepe si distractia pe curs, unde impactul emotional este mult mai puternic si indiferent de fundamente, cand se aprinde scanteia fricii de saltul euro-ului, o sa trebuiasca sa aduca Isarescu mai multe bazuce si poate chiar sa imprumute niste rachete de la FMI-ul.