Sinodul Reformatilor – un model pentru ortodoxie?

Pentru ortodocsii care au urmarit cu atentie declaratiile ierarhilor participanti la Sinodul din Creta de anul trecut as dori sa atrag atentia asupra unui amanunt interesant dar trecut cu vederea deoarece problemele au fost atat de mari si grave incat acest mic amanunt a ramas prea putin analizat si discutat: permanentizarea sinoadelor. Adica, multi ierarhi au declarat si multe opinii din partea filosinodalilor emise pe canalele oficioase au sustinut ideea ca sinodul din Creta va continua, ca bisericile participante se vor mai intalni si in viitor pentru a discuta noi probleme si pentru a “pastra legatura”, pentru a “construi unitatea” etc.

Exista doua variante cu privire la sublinierea acestui amanunt – nou in sine pentru ortodocsi obisnuiti cu cele 7 mari si Sfinte Sinoade nu cu aggiornamente periodice, fie ele si cu decizii “minore” si doar “fara a atinge credinta” precum pretind filosinodalii.

Prima varianta ar fi ca aceasta ar fi fost intentia organizatorilor si la discutiile purtate s-a indus ideea permenantizarii. Nu chiar toti ierarhii au fost insa atenti, de vreme ce PS Macarie in blanda si timida luare de opinie cum ca hotararile nu prea au fost bune si prezinta unele probleme, sublinia ca ar fi util un nou sinod care sa aduca clarificari.

O a doua varianta ar fi ca nu exista niciun plan si nici nu s-a discutat nimic despre un nou sinod, ba chiar lipsa reprezentantilor majoritatii (ca numar) a ortodocsilor din Creta, a cam taiat avantul sinodal pe viitor si orice speranta de unificare sub umbrela lui Bartolomeu & Co. a ortodoxiei este desarta. Mesajul cu privire la alte sinoade a fost pur si simplu fum si abur (zgomot) sau o strategie de a diminua din intensitate rezistenta la schimbare prin iluzoria speranta a unui viitor sinod in care ar fi participat si rusii si ceilalti si in care abaterile ar fi fost corectate. Na-ti-o franta ca ti-o dreg la anu’, altfel spus.

Dorinta impunerii unei permanentizari si normalizari a sinoadelor ortodoxe este un vis mai vechi al dracilor. Cate pseudo-sinoade nu avem in istorie? Insa sa vedem putin unde s-a ajuns in ramurile frante ale crestinismului care au fost dominate de spiritul innoirii si al modificarilor dese, actualizate si la zi. Biserica Reformata isi trage numele tocmai de la spiritul de schimbare. In locul lui Hristos au pus “Reforma”. Ei nu se mai numesc crestini, ci reformati. Hristos este un asterisc, un amanunt discutat din cand in cand.

Reformatii au parte de sinoade anuale, au un comitet permanent care le organizeaza, se intalnesc anual, in fiecare luna Iunie si sinodul este foarte bine organizat. Are 192 delegati: un preot (minister), un batran (elder), un diacon si un secretar din fiecare “biserica” regionala (clase le zic ei – o clasa este formata din “bisericile” dintr-o regiune). Sinodul ia decizii cu privire la credinta, chestiuni liturgice, imnuri, principii de slujire si perspective morale / etice. In fiecare an, deciziile luate sunt publicate si facute cunoscute credinciosilor.

Iata de exemplu, un extract cu o hotarare “sinodala” din 2016:

4. Synod asks that congregations invite, as much as possible, the presence and involvement of same-sex attracted members when dealing with matters that affect the lives and discipleship of same-sex attracted members within the CRCNA (Sursa)

Ca ortodox si ca roman, desi cunosc limba engleza, imi este aproape imposibil sa inteleg ceva din aceste hotarari, chiar din sumarul lor (puteti gasi sumarul agendei si a hotararilor pe ultimii ani aici). Am incercat sa urmaresc si o discutie a unor pastori participanti la un astfel de sinod:

O buna parte, discutia se invarte in jurul pensiilor pastorilor, semn ca pensiile sunt o chestiune fierbinte pe toate meridianele si la toate credintele.

Acesta este visul unor inovatori: ca si noi sa avem asemenea sinoade. Imaginati-va cate calatorii de facut o sa fie pentru profesorii si expertii in “sinodalitate” si cate joburi stabile s-ar crea daca obiceiul initiat in Creta s-ar impamanteni in ortodoxie. Anul trecut in Creta, anul urmator la Istambul sau Antalya, la anul in alta parte – sunt sigur ca multora le-ar surade ideea.

Nu mai zic de cati profesori universitari ar avea noi materiale pentru cursurile de ecumenism si de reporterii care poate s-au cam plictisit de citate din sfintii parinti si predici de-ale Sf. Ioan Gura de Aur si vor sa mai trateze si subiecte noi si interesante, ancorate in realitatile contemporane cum ar fi de exemplu rapoartarea ortodoxiei in ansamblu la noul val de migratie: ce sa facem, cum sa facem, ce sa zicem etc.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.