Care este impactul pandemiei asupra industriei auto? Sunt mai multe niveluri, sa le zicem valuri. Primul val a fost carantina in China care a distrus lanturile de furnizori pentru piese. Nu stiu sa zic procente, dar suficient la suta din piesele pentru masini vin din China. Fie materii prime prelucrate, fie componente, fie ansambluri, fie curele, etc. Producatorii auto au procesele de productie in mare parte JIT (Just-in-Time) adica nu fac stocuri de piese/componente, sau fac minimal. Prin urmare, dupa ce s-au terminat stocurile facute ca sa tina pe perioada noului an chinezesc (care tine vreo 2 saptamani), firmele producatoare au ramas cu buza umflata, caci mare parte din productia auto din China se afla localizata in Wuhan. In cazul Romaniei, daca nu ma insel, in Martie acesta a fost motivul pentru care Ford a inchis: nu mai sunt piese.
Dupa piese, al doilea val a fost scaderea cererii. Cum tarile intrau in carantina una cate una, vanzarile auto nefiind de stricta necesitate au intrat si ele in carantina. Cum au intrat vanzarile, productia s-a oprit. Poate aici ar fi utila o mica paranteza: productia auto oricum sufera de supraproductie de o buna perioada. Se produce mai mult decat este cerere, este o batalie apriga intre companii ca sa reziste pe piata. Pe langa supra-productie, un trend interesant mai ales in ultimii ani in vest este renuntarea la masina: milenialii si post-milenialii nu mai doresc masini ci folosesc Uber. Daca nu ar fi fost chinezii cu apetitul lor pentru benzinare puternice, industria auto ar fi intrat de mult in implozie.
Un al doilea factor disruptor pentru sectorul auto este Tesla. E poveste lunga aici, dar nu este de neglijat faptul ca electricele au devenit la moda si nu toti producatorii sunt pregatiti, de unde frecusuri majore in piata auto – inainte de pandemie. Daca in ianuarie erau dubii, in februarie deja era clar ca virusul va ajunge in intreaga lume si va da peste cap economia. Prin urmare, in ritm alert (cat se poate pentru ditamai elefanti) toti producatorii au inchis una cate una sau toate odata toate fabricile auto. Printre motivele declarate oficial au fost: ba ca nu avem piese, ba ca ne gandim la angajati, etc. Vanzarile erau insa motivul real.
Caderea petrolului a fost urmarea fireasca a carantinei, desi nu singurul factor: frecusuri erau deja intre sauditi si americani, sauditii nefiind multumiti de finantarea pe care americani o ofera sectorului shale din SUA care desi nu face profit pe bune, beneficiind de linii de credit si finantare ieftina datorita Fed-ului si scaderii dobanzilor, pune bete in roate pretului petrolului si veniturilor sauditilor. Rusii la fel, fiind sapati de americani pe toate directiile, si pe conducta cu nemtii prin Marea Baltica si pe cea cu turcii din sud, nici rusii nu sunt multumiti de capacitatile americane recente, grosul veniturilor lor fiind din petrol si gaze. Cum pandemia a lovit puternic in cerere prin blocarea tuturor mijloacelor de transport, rusii si sauditii s-au lansat intr-un razboi al pretului care a dat jos cu pretul mai mult decat l-ar fi produs pandemia intr-o situatie normala in care nu existau aceste frecusuri.
Caderea petrolului insa indica cat de mult stau masinile comparativ cu ce era inainte. Intr-adevar in consumul de petrol intra si avioane si vapoare si altele, dar grosul este dat de automobile.
Dupa carantina, valul de somaj cu siguranta nu este un element deloc pozitiv pentru sectorul auto, ba din contra. Mai ales in acele tari unde masinile se schimba mai des ca paltoanele in altele, acum sunt milioane de someri, iar somerii sunt faimosi pentru faptul ca nu doresc sa isi faca upgrade la masina, ba se multumesc chiar si cu un second.
Daca veni vorba de seconduri, sunt pline parcarile peste tot de masini. Dupa falimentul rent-a-car-urilor cauzat de inghetarea zborurilor si a turismului, parcarile aeroporturilor sunt pline de masini, atat de pline incat au inceput sa le parcheze si pe stadioane care oricum nu mai sunt folosite.
Iata de ce de revenire sub forma de V vorbesc doar ecovidiotii – covidiotii economici – ignorantii efectelor economice ale covidului. Nici macar revenire sub forma de W nu poate fi vorba, ci singura litera cu care as fi de acord este I, desi merge si un L.
Intr-adevar grosul acestor masini este in SUA, deci noi cu greu putem spera ca vom putea cumpara masini tari cu 1000E. Evident, fenomentul este similar si in Europa. Este clar ca secondurile vor fi ieftine ca braga si petrolul asemenea, o buna perioada de acum inainte – bani sa ai si unde sa te duci, ca fara pasaport de covid …
Am fi naivi insa sa ne bucuram. Romania are 10% din PIB din sectorul auto, deci imaginati-va ce ar insemna o contractie de 50% in domeniul auto. Din fericire sunt sanse – daca ne uitam la criza din 2008 – ca forta ieftina de munca sa conteze si fabricile de la noi sa fie inchise ultimele. Insa de bine oricum nu este, iar amploarea fenomenului ne da o imagine asupra ce se va intampla si in alte sectoare, sectorul auto fiind cumva primul lovit si primul care a apucat sa reactioneze. Mare minune ca niciun producator nu a anuntat falimentul pana acum – fapt evident datorat tiparnitei si creditelor nelimitate. Creditele insa nu pot tine la suprafata companii de marimea dinozaurilor prea multa vreme. Hertz deja e in pragul falimentului, Buffet – ultimul mohican (optimist) a vandut deja stocurile companiilor aeriene americane, marea contractie continua in ritm accelerat.
Articol inspirat de Zerohedge.
