Gerald Celente – dar nu doar el – observă că Trump nu a zis nimic legat de ridicarea de către Biden a interdicţiei de folosire a armelor americane în interiorul Rusiei.

În apărarea lui Trump, putem spune că Trump nu prea a declarat mai nimic după câştigarea alegerilor. Este foarte tăcut. Nu îmi aduc aminte de cum s-a comportat data trecută. Cred că Trump a luat o pauză şi se bucură de moment. Nu ştiu în ce măsură realizează gravitatea măsurii luate de Biden.

Nu ar fi total exagerat să presupunem că mecanismele de transfer a puterii din SUA îi implică cumva şi pe oamenii lui Trump. Chiar dacă încă nu este oficial preşedinte, cred că unele lucruri le ştie şi cred că există comunicare. Cel puţin vizita la Biden a fost cordială şi în fapt discuţiile au vizat transferul puterii. La ce mâncăreală e în SUA, una e teoria, una forma şi alta e realitatea la care s-a ajuns, anume că transferul puterii nu este altceva decât datul în joale de către cei care pleacă către cei care vin. De asemenea, pe ultima sută de metri, fiecare face ce mai poate: copiază documente, arde documente, mai dă o lege, mai numeşte pe cineva într-o funcţie, mai dă o comandă de mobilier cum face Biroul Electoral de pe la noi, etc.

Dar oare chiar trebuie Trump să tacă? Ce concluzie tragem din asta?

Avem deci un fapt: Trump tace. Mai avem un fapt care nu poate fi negat: escaladarea. Oare chiar e normal ca Trump să tacă în pragul acestei escaladări? În plus, mişcarea lui Biden vine chiar în contra promisiunilor şi viziunii lui Trump cu privire la Ucraina. Măsura pare una de sabotare a speranţelor de pace, Biden pare un babac turbat pierdut de sub control care doreşte să îi facă viaţa grea lui Trump pe finalul mandatului său, chiar dacă prin asta creşte riscul de război nuclear şi avansează paşi importanţi pe scara escaladării.

Această imagine a unui preşedinte bătrân dar ranchiunos, aflat pe final, corborată cu imaginea unui viitor preşedinte megaloman care însă nu face nimic pentru a opri turbarea, ci din contră tace şi aşteaptă ca Biden să strice lucrurile şi mai mult, pentru a justifica ulterior de ce nu a produs pace cum a promis, ne dă mult pesimism cu privire la viitorul situaţiei în Ucraina.

Dar nu doar Trump este tăcut, ci chiar „toată trupa”. Dacă cel puţin Elon Musk mai comentează anumite chestiuni pe reţeaua X legate de ce se întâmplă şi ce ar face sau ce va face „dream team” când va prelua puterea, restul echipei, inclusiv candidatul la postul de ministru al apărării, tac mâlc cu privire la ridicarea interdicţiei de către Biden. Această linişte generală nu pare să vină din nepăsare, ci pare să fie una dictată.

Toate elementele pe care le avem ne indică că Trump ştia şi că a aprobat această escaladare. Nu de puţine ori Trump a spus ceva şi a făcut exact invers. A anunţat iniţial că NATO este obsolete, este depăşit, dar prin acţiunile sale a crescut banii cheltuiţi pe arme, NATO a cumpărat şi mai multe arme de la americani şi agresivitatea NATO a crescut şi mai mult culminând prin încercarea de a integra Ucraina. La fel cu China, Trump a introdus sacţiuni şi a crescut nivelul de tensiune, dar în fapt, pe cifre, balanţa comercială a SUA cu China a explodat şi mai mult în favoarea Chinei, adică importurile au crescut.

Deoarece am început cu Gerald Celente, terminăm tot cu el, mai bine zis cu faimoasa sa formulare: „Current events, form future trends”. Şi cu privire la Ucraina, evenimentele actuale produc trendurile viitoare.