Pe scurt despre aceasta super-banca:

• este considerata una dintre cele mai puternice banci din lume, avand clienti 60 de banci centrale (mai mult sau mai putin nationale – asta e alta discutie);
• este mai veche decat FMI si Banca Mondiala fiind protejata de tratate internationale (cum este ONU);
• majoritatea cetatenilor lumii nu au habar de existenta ei;
• pe langa tranzactiile intre bancile centrale ofera un cadru de discutie pentru bancherii centrali si promoveaza un plan unic de actiune in situatii de urgenta;

Terminologie: desi in romana nomenclatura acesteia este „Banca Internationala a Reglementelor”, in articol voi folosi prescurtarea in engleza: Bank of International Settlements (BIS)

A fost infiintata in 1930 cu motivul pretins de a administra platile reparatorii ale Germaniei din Primul Razboi Mondial catre aliati. Adevaratul motiv era insa ca sa ofere o modalitate de intalnire si comunicare a bancherilor centrali departe de ochii lumii. Daca in anumite momente, banca a avut un rol anume, rolul de „loc de intalnire” pentru bancherii centrali il are inca din momentul infiintarii.

In 1935 deja nu prea mai avea „materialul de lucru”, Hitler incepand sa isi faca de cap. In timpul razboiului, a fost folosita ca mediator unic intre nemti si aliati. Nu a fost scutita nici de scandaluri, unul dintre directori fiind un mare antreprenor german care administra un lagar cu evrei si producea pentru armata. De asemenea, cand Germania a invadat Cehia, nemtii i-au pus pe cehi sa transfere aurul Bancii Nationale a Cehiei in contul bancii lui Hitler. Desi era evident ca acest ordin se facea sub presiune armata, BIS a realizat transferul. Aurul e foarte important pentru BIS, fiind oarecum deasupra oricarei tari, BIS are multe rezerve in aur si realizeaza swap-uri intre diverse banci centrale in aur. Dar nu doar pe cehi le-au tras tzeapa BIS-ul ci si altor tari ocupate de nazisti, recunoscand guvernele papusa puse de nemti in detrimentul guvernelor din exil care nu au putut sa foloseasca astfel rezervele tarilor [1].

A supravietuit miraculos razboiului desi americanii au vrut la un moment dat sa o inchida. BIS aveau insa cativa „prieteni” in guvernul american si astfel a supravietuit si s-a reinventat in anii 50-60 ca un loc de intalnire al bancherilor dar mai ales ca un loc de pregatire a monedei euro. In ciuda ignorantei cvasi-universale, moneda euro nu s-a nascut peste noapte in urma unei hotarari si nici nu a fost un proces logic venit ca o consecinta evidenta a unei integrari economice profunde, cum sunt astazi copiii invatati la scoala. Decade de pregatire si influenta au avut loc la BIS in vederea pregatirii monedei unice europene, mai ales in ceea ce priveste aspectele tehnice.

BIS este pepiniera unde sunt formatii „tehnocratii”. Aici a fost inventat conceptul de tehnocrati si aici sunt pregatiti. BIS a dat pentru prima data „bailout”-uri inca in 1930 Spaniei, Austriei si Ungariei. Totodata este prima organizatie mondiala care a inceput „sa dea sfaturi” guvernelor cu privire la ce trebuie sa faca, similar modului in care astazi o face FMI-ul.

In ziua de astazi, BIS cunoaste tot ce misca in finantele mondiale si pe langa statistici, ei fac si … recomandari guvernelor. Este paradoxal cum eu cetatean roman, daca primesc 10001$ din afara, BIS ma are in statisticile ei, poate nu nominal, dar acolo, un punct din milioanele de tranzactie pe care BNR le raporteaza la BIS imi apartine si mie. Nu bag mana in foc cu privire la gradul de trimitere al rapoartelor (acestea pot fi agregate). Cert este insa ca BIS cunoaste toate fluxurile intre tari si are statistici extraordinar de diverse, cum ar fi de exemplu „piata imobiliara„. In paralel cu agregarea tuturor datelor primite de la bancile membre,  BIS impinge lucrurile mereu inainte, cautand impunerea de standarde in raportare pentru o monitorizare mai eficienta si mai completa a diversilor parametrii [2]. Evident intreaga activitate a bancii si rolul pe care il are in finantele mondiale sunt destul de largi si mie personal nu imi este clar cum de nu se calca ei pe picioare cu BCE, cu FMI, cu Banca Mondala sau cu Basel Committee on Banking Supervision. Dupa ce ca si-asa UE a atins culmi greu de batut in ceea ce priveste numarul de organizatii care „coordoneaza” si „reglementeaza” la nivel european tot ce exista, eu ma uimesc cum si in domeniul bancar, pe langa ce tine de UE,  exista atatea alte organizatii care par sa faca tot aia. Cu atatea organizatii si comitete, ne mai miram oare ce fac miile de birocratii angajati de BNR avand in vedere ca de monitorizat activitatea bancilor romanesti cum trebuie si-asa nu se ocupa [3]? Numai daca ar fi sa trimita faxuri si rapoarte la fiecare si sa schimbe cateva mailuri si tot ar avea ceva de munca.

Inainte de 2008, BIS a fost singura institutie importanta care a tras semnale de alarma ca sunt prea multi bani si prea multe bule. Nu au spus prea concret ce urmeaza sa se intample, doar au mentionat „exces de lichiditate”. Un moment de cumpana a fost cand europenii au infiintat Banca Centrala Europeana, cand iar si-au pierdut „materialul de lucru”. Ca si de atatea ori, BIS s-au reinventat si s-au concentrat pe perspective globale, atragand si mai multe banci centrale, din Asia pana in Africa.

Intrebare: unde zboara obligatoriu Isarescu in fiecare luna si ce face el acolo?

Raspuns: nu doar Isarescu ci toti sefii celor 60 de banci centrale se intalnesc lunar la Basel si discuta. Nu stie nimeni despre ce, dar peste cateva zeci de ani vom afla, caci baietii tin arhive desi nu le fac publice decat dupa vreo 60-70 de ani.

Daca vom avea o moneda globala, BIS va fi in centrul actiunii, va fi locul natural unde aceasta se va naste. Euro fiind „opera” BIS, probabil baietii au invatat ceva, ca nu e de ajuns o uniune monetara fara o integrare totala, scop cu mult peste posibilitatile si scopul BIS-ului. Sa nu aplaudam insa pana nu se termina spectacolul, nu stim noi ce pot face ei …

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] BIS a fost si banca prin care se reglau platile intre Romania si Germania in timpul razboiului; vezi articolul lui Radu Golban, „Datoria Germaniei nu s-a prescris în octombrie”

[2] DGI – un nou standard de raportare in statistici impus la G20 este aparent tot opera BIS, desi nu se mentioneaza nicaieri. Putem deduce insa usor, FSB (Financial Stability Board) fiind o organizatie „gazduita” tot de BIS.

[3] vezi scandalurile cu credite date pe sub mana sau furtul de la casele de valori din banci;