Despre denaturarea sensurilor într-o lume bolnavă sau de când este sinuciderea un act de demnitate?
Nu vroiam sa imi mai obosesc cititorii blogului cu subiectul Adrian Nastase deoarece probabil ca deja s-au saturat pana peste gat de tot penibilul acestui subiect de la justitia intarziata si partiala (sapte case, doi ani), reactia penibila a inculpatului Nastase (nu a fost in stare nici macar de doi ani de puscarie) pana la reactiile stridente si jalnice ale USL-istilor (cum ca sinuciderea ar fi fost demna). Nu vreau sa il judec pe Nastase pentru ca oricum el este ca si mort si…