Câte-un pic, pic, pic, Ford nu mai vinde nimic

A trecut o luna de cand am scris articolul “Piața auto – adevăratul indicator al contracției economice” in care ziceam: Asadar, cand veti auzi guvernul cum se lauda cu cresterea a PIB-ului de 1,1% sau cu reducerea deficitului cu 0,1% sa tineti minte: economia reala este in declin. Vanzarile auto (si nu doar la comercial) spun totul despre evolutia dar mai ales perceptia reala a managerilor si oamenilor de afaceri cu privire la viitor. Restul indicatorilor (PIB, incasari bugetare, investitii etc – tot ce ne ofera INS si BNR) sunt cvasi-irelevanti: sunt calculati de “specialisti” birocrati care daca spun adevarul sunt dati afara, contin componente fictive si cu ponderi ireale si sunt coafati astfel incat sa nu dea adevarata imagine a realitatii. Astazi, am vazut la emisiuniea Biziday, cum domnul Voinea (demn urmas si viitor ocupant al scaunului lui Gherghina) se lauda cu realizarili guvernarii socialiste: deficitele in scadere si costuri de finantare scazute. Ba chiar, cea mai tare a fost mandria cu care a mentionat ca a marit accizele cu 7 centi desi putea sa o faca si cu 70 de centi. Vremuri bune, linistite deocamdata, PIB in crestere, incasari in crestere, salariile merg, pensiile merg, fraierii platesc, totul e frumos. Din pacate insa, dupa cum am mai spus inca de nenumarate ori pe acest blog, criza inca nu a inceput, inca suntem in anticamera sectiei de urgente unde deocamdata ni se fac niste analize sumare, abia cativa indicatori ai sanatatii economiei ies la iveala si suntem pregatiti pentru analize amanuntite pana cand se va pune diagnosticul fatal: cancer in metastaza. Economia romaneasca este bolnava si organele inca sanatoase – sectorul privat, firmele care nu fac afaceri cu statul si mai ales firmele care exporta, deci produc si vand aducand bani in tara – sunt presate din ce in ce mai mult de organele bolnave invadate de cancer: firme capusa, sectorul bugetar falimentar si supradimensionat, politici anti-dezvoltare, anti-restructurare, anti-afaceri, clasa politica corupta. Sa ne intoarcem insa la auto, ca despre asta vroiam sa vorbesc: Ford continua concedierile, deocamdata … voluntare: Ford a introdus un nou program de disponibilizări voluntare în unitatea de producţie de la Craiova, al treilea de acest gen. În anul 2012, Ford Craiova a iniţiat un program aparte de disponibilizări, prin care lăsa la latitudinea angajatului să părăsească benevol compania, contra unei sume importante de bani, reprezentând 24 de salarii compensatorii. (Sursa: Gazeta de Sud) Problemele sectorului auto sunt specifice si nu avem ceva de zis impotriva politicilor actualului guvern, decat ca daca aveam drumul expres Craiova-Pitesti pornit, poate Ford s-ar fi razgandit. Adica poate ar fi economisit mai mult cu transportul B-Maxului decat din concedierea a catorva sute de sarmani care acum o sa ajunga someri si o sa consume din bugetul statului. Fordul pare a se zbate inca in durerile nasterii: dupa un inceput subred, amanat si mult subscalat fata de promisiuni si contracte, abia a dat drumul la motoare si nu putine au fost opririle. Pauze lungi, productie sub potential, vanzari in scadere

Read more

Câte-un pic, pic, pic, către marea băltire

Guvernantii se pregatesc sa mareasca cota unica ca sa mai scoarca nitel din noi, incurajati de faptul ca sectorul privat inca mai exista si in ciuda problemelor, mai exista firme care angajaza oameni si fac profit. Ei nu inteleg ca atunci cand daca ai o populatie de 1000 de animale si e seceta, exista un moment in care 800 din ele vor muri din cauza competitiei si cele 200 care vor ramane vor avea o perioada scurta de “bunastare” si de revenire aparenta a unui echilibru. Evident, cata vreme seceta continua, va fi doar o problema de timp pana cand si cele 200 vor muri pas cu pas, una cate una sau mai multe deodata. Daca insa le mai tai ratia de apa si la astea care au mai ramas, nu vei face decat sa accelerezi distrugerea totala. Iata inca un indicator care arata starea precara a economiei romanesti. Cea mai clara imagine a celor 800 de animale care au murit din exemplul de mai sus, o vedem in situatia creditelor neperformante: Potrivit datelor BNR, la sfârştul lunii august restanţele au urcat la 33,35 miliarde lei (7,5 miliarde euro), iar ponderea acestora a ajuns la 14,9%, cel mai ridicat nivel din toate timpurile. Faţă de sfârşitul anului trecut, nivelul restanţelor a urcat cu 4,31 miliarde lei, iar totalul ceditelor a scăzut cu 4,66 miliarde lei, ceea ce a făcut ca ponderea restanţelor să avanseze destul de rapid, de la 12,6% la 14,9%. (Sursa: CAPITAL) Ce este cu adevarat ingrijorator nu este nivelul ridicat al acestor restante (falimente de fapt, restante de peste 3 luni la credite ipotecare sau de bun consum, deja cam inseamna restante, cine nu reuseste in 3 luni sa isi plateasca o rata, este clar ca nu va reusi nici peste 3 luni, decat poate unul dintr-o mie) cat mai ales trendul acestui procent – INCA IN CRESTERE. Toti bancherii sunt cu ochii pe acest indicator si tot spera inca de ani in urma ca sa scada. Iata ce declara un director de banca in 2010 cand spera ca acest procent sa inceapa sa scada din 2011: Stepic anticipeaza insa ca, din punctul de vedere al activitatii bancare, volumul creditelor neperformante nu va incepe sa scada decat in 2011, posibil abia din a doua jumatate a anului. (declaratie din Noiembrie 2010, Sursa: Business magazin) Daca bancherul de la Raifheissen ne citea blogul, putea sa inteleaga de ce aceasta nu se va intampla nici in 2011 si nici prea curand: Cu privire la 2011,  doresc sa pun in garda pe cei care se lasa amagiti de visurile optimiste ale unora sau altora care apar pe ecranul de sticla incercand sa faca oamenii sa uite de amarul zilei si sa viseze la timpuri bune. Nu vor veni timpuri bune, fratilor, ci ne asteapta timpuri din ce in ce mai proaste, cate un pic, pic, pic, pana n-o mai fi nimic de supt de la noi. Nu va lasati amagiti de nici o prognoza pentru ca prognoze false au fost si

Read more

Câte-un pic, pic, pic (7 FEB 2013)

Am pus data in titlul acestui articol, deoarece am mai tratat subiectul “cate-un pic, pic, pic” de mai multe ori pana acum si vreau pe viitor sa imi fie usor cand caut in urma, sa gasesc jurnalul unor evenimente si opinii trecute. Trecutul conteaza pentru mine pentru ca vreau sa imi verific cat de mult sau cat de putin m-am inselat cu privire la viitor. Ca o mica paranteza, as dori totusi sa mentionez ca principala mea preocupare este totusi prezentul, viitorul fiind evident in mare parte o abstractiune, putin spus o necunoscuta si cu siguranta o invariabila, mai ales in plan general. Pe plan personal chiar daca putem shimba lucrurile, intr-o masura sau alta, putin conteaza. Mai mult conteaza atitudinea pe care o vom avea in intalnirea noastra cu viitorul, care atitudine tine intr-o oarecare masura si de cumularea experientelor noastre trecute si sistemul de reactie pe care ni l-am consolidat de-a lungul intregii vieti. Asadar, iata ce spuneam in 27 Noiembrie 2010 cand deja multi actori publici pe plan national sustineau iesirea din criza cu siguranta in 2011: Nu vor veni timpuri bune, fratilor, ci ne asteapta timpuri din ce in ce mai proaste, cate un pic, pic, pic, pana n-o mai fi nimic de supt de la noi. Nu va lasati amagiti de nici o prognoza pentru ca prognoze false au fost si vor mai fi. (Cate-un pic, pic, pic) Trecand peste absurdul recursiv al apelului meu – abia acum am realizat ca si eu faceam tot o prognoza care putea fi amagitoare – parerea mea de atunci, ca si de acum este ca aceasta criza se va consuma abia in cativa zeci de ani. Dupa impactul crizei creditelor care a inceput procesul de “deleveraging” (nu am gasit inca un termen in romana pentru asta), pentru a evita colapsul sistemului financiar statele au inceput sa preia ele datoriile bancilor si astfel intervenind pe piata banilor au alterat mecanismele pietei libere care constituie fundamentul capitalismului. Cum este evident ca pana azi o economie eficienta in afara capitalismului nu a existat si probabil nu va exista, din acel moment in care statul a intervenit pe piata si a dat drumul la tiparnita, economia reala a intrat intr-o stare de convulsii multiple si variate atat pozitive cat si negative, fluctuand de la problemele de creditare si cash-flow care au lovit initial in 2008 si urcand pana la exuberanta falselor reveniri produse de stimulii financiari agresivi injectati de bancile centrale. Dupa un acest dute-vino al cresterilor promise si realitatilor jalnice, inevitabil investitorii din economia reala isi vor fi invatat lectia si vor investi din ce in ce mai putin, reducand liniile de productie mai intai, mutand operatiunile in locatii mai ieftine, taind drastic costurile si limitand expunerea doar pe piete pe care au pozitii solide care sa nu le puna in pericol profiturile si mai ales cota de piata – caci o data cu tiparirea de bani, bancile nationale au fost nevoite sa taie dobanzile pentru a mentine pe linia de

Read more

Câte-un pic, pic, pic, pân’ n-om mai plăti nimic …

Basescu mareste salariile bugetarilor si politicienii europeni construiesc un “firewall” in jurul tarilor falite, bucurosi ca au mai reusit inca o data sa amane falimentul inevitabil al Greciei si sa lase problema pe umerii celor care vor veni dupa ei la putere. Intre timp Isarescu da in cap dobanzii de referinta si falsifica fara scrupule inflatia pentru a ascunde sub pres semnele unei degradari economice constanta si pronuntata. Din fericire insa mai sunt indicii pe ici pe colo care scapa neperiate si care ne pot ajuta sa intelegem unde ne aflam, care este situatia reala. Nu ca nu am stii care e situatia reala. Mai vreo ruda cu afaceri, mai vreun prieten pe la o banca si nu e greu sa intelegi: afacerile pica, creditele aproape spre zero, bancile umfla taxele si taie salariile etc. Cu alte cuvinte cancerul avanseaza, cate-un pic, pic, pic. Iata insa o imagine de ansamblu care ne prezinta precum un RMN starea pacientului: graficul restantelor la credite. Sursa imaginii: businessday.ro (unde puteti vedea mult mai multe charturi asemanatoare) Cu rosu este reprezentat soldul restantelor la creditele in lei comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, iar cu portocaliu soldul restantelor la creditele in valuta. Valorile sunt in miliarde. Putem observa cum in toate lunile cu exceptia lunii decembrie 2011, valorile sunt pe plus, unele chiar destul de mari, ceea ce denota o crestere constanta a neplatilor. Ce concluzii putem trage de aici? Una cu privire la trecut si una cu privire la viitor. Cu privire la trecut este evident ca lucrurile merg din ce in ce mai rau pentru oameni, de vreme ce numarul restantierilor creste (de vreme ce creste soldul datoriilor). Cine si-ar dori sa aiba datorii si cine s-ar risca sa nu plateasca o rata la banca stiind ca pentru orice zi de intarziere, banca te taxeaza? Doar cei care nu au de ales, cei care efectiv nu au de unde sa plateasca aceste rate si care au vandut tot ce aveau si tot ce puteau vinde si totusi nu au reusit sa isi plateasca datoriile. Este evident deci ca lucrurile nu s-a imbunatatit nici o iota, ca nu am iesit din nici o recesiune, ca nu s-a rezolvat nimic cu privire la criza economica. Ne este de ajuns acest grafic pentru a trage o astfel de concluzie, oricat de multe alte statistici falsificate ne-ar oferi INS si BNR si oricat de mult ar minti politicienii care ne conduc ca suntem pe calea cea buna. Nu suntem deloc pe calea cea buna, ba din contra. Cu privire la viitor, ce concluzie putem trage pe seama acestui grafic? De vreme ce perspective de crestere economica nu exista, datoriile se vor acumula precum un bulgare de zapada. Dar nu doar datornicii vor avea de suferit, ci si bancile. Pentru banci, creditele acordate sunt un “asset“, un bun detinut pe care il pot pune garantie pentru a obtine alte credite. Cu cat mai multe asset-uri, cu atat mai facila lupta bancilor pentru lichiditatile bancilor centrale care

Read more

Câte-un pic, pic, pic

Stirile proaste revin periodic, una alba, sapte negre, o zi de liniste, o saptamana fierbinte. Dar viata merge inainte si resetul se poate intampla de seara pana dimineata sau de dimineata pana seara, precum am putut vedea in documentarul The Day of the Dollar. Iata cateva picaturi de azi: – actiunile Metro AG au picat azi cu peste 7%; de la inceputul anului au picat cu peste 45% – bondurile americane au crescut pentru a cincea zi in cel mai lung rally din luna mai cand criza din Grecia a inceput sa se incinga; dobanzile au atins recorduri minime, un semn ca cresterea globala se lasa asteptata, prin urmare banii fug din actiuni si bonduri nesigure in bondurile americane, vazute sigure din cauza numarului mare de arme nucleare pe care SUA le are; – bondurile grecesti au atins limite maxime, si probabil nu pentru ca noi greve generale se anunta in Grecia; – leul aluneca la minimul anului desi dl. Vasilescu – panadolul de serviciu – declara ca “situatia este sub control”

Read more