cursul leului – CHIAZNA.RO

Care-i treaba cu cursul

2019/01/21 One comment

In primul rand, o crestere lina si calma a cursului face foarte bine economiei pentru ca regleaza excesele dintr-o parte, prin mici ajustari in alta parte. Bunaoara, lipsa de productivitate si atacul asupra capitalismului prin masurile socialiste ale partidului bolsevic aflat la putere dar mai ales excesul consumerist produs de maririle necontrolate si aiuristice de salarii in mediul bugetar de anul trecut (dar si cele care urmeaza) se pot regla prin curs. Deci firesc nu este ca euro creste, aiurea si ciudat ar fi fost sa nu creasca. Deficitul balantei de plati si diferenta dintre importuri si exporturi arata clar trendul in care o poate lua cursul si viteza. De partea cealalta, se pune intrebarea, cum de se intareste euro, cand euro are la randul lui probleme mari. Vedem de altfel, cum euro in raport cu dolarul si cu alte monede are de suferit in aceasta perioada. Explicatia este simpla: importurile noastre sunt mare parte in euro, deci restul nu mai conteaza. Riscul mare pentru Romania insa ar fi sa o luam pe calea Turciei. Sa nu uitam ca si Turcia este inca membru NATO si ca are baze americane si ca are relatii economice puternice cu SUA si cu toate acestea, cand turcii au cumparat arme rusesti si cand s-au pus cu americanii, lira s-a prabusit drastic. Conflictul actual PSD vs banci din fericire nu are inca aceeasi amploare, ceea ce nu inseamna insa ca bancile nu pot da jos cu cursul intr-un mod similar. Sa vedem deci cand si daca trebuie sa ne ingrijoram. Pe langa cresterile firesti de preturi si tendintele inflationiste cauzate de aceasta crestere a cursului, exista si efecte pozitive: cresterea productivitatii. Semnale de ingrijorare vor fi cele legate de rezerva de valuta a BNR. O scadere drastica a rezervei sunt semn ca BNR incearca sa opreasca hemoragia. O scadere modesta e fireasca, iar o crestere ridica semnale de intrebare cu privire la politica BNR-ului. Aceste cifre insa apar cu intarziere si ce inseamna “mare”, “mic” sau “modest” in propozitia anterioara nu stiu sa spun. Un alt semnal de urmarit este ROBOR-ul. Actuala taxare a profiturilor bancilor nu a fost cauza pentru scaderea ROBOR-ului (cum fals au concluzionat unii) ci alte motive legate de miscarile BNR pe piata au cauzat repaosul in crestere. Evident cresterea cursului si temerile unei noi crize, taie avantul creditarii, de unde si calmarea ROBOR-ului temporara. De asemenea, renuntarea Fed-ului la cresterea dobanzii (un subiect peste care am sarit in a-l trata pe blog, dar poate o sa revin) ca si lipsa oricaror perspective ca BCE poate cumva sa ridice macar cu 0.01% dobanda, au calmat tendintele de crestere ale ROBOR-ului. De fapt, dupa cum am mai scris in cateva articole legate de Fed & dolar, eu cred ca ROBOR-ul este strict legat de politica Fed-ului. Banii cauta randamente si merg acolo unde randamentele sunt bune si riscurile controlabile. Taxa pe lacomie insa ridica semne de intrebare si in randul investitorilor in obligatiuni si depozite: daca maine poimaine tovarasii se trezesc

Ce s-ar întâmpla dacă politica monetară a BNR s-ar aplica și în alte domenii?

2013/07/06 Leave a comment

In primul rand subliniez de la inceput ca sunt constient ca exista diferente majore intre piete si fiecare piata are particularitatile ei, atat intrinsecti cat mai ales ca parghii de influenta si/sau control ale diverselor centre de putere care ne domina. Altfel spus, unul este interesul in piata monetara si financiara si alta interesul pentru piata hainelor second-hand din Romania. O tara bananiera ca Romania nu poate avea o piata libera nici macar in domeniul energiei, ce sa mai zicem de moneda? In acest articol voi face un exercitiu de imaginatie: ce s-ar intampla daca am translata principiile de baza ale politicii facute de BNR pe diverse piete, cum ar fi piata legumelor sau piata fortei de munca. Nu voi incerca o analiza prea detaliata, ma voi referi doar la principalul rol pe care il face BNR-ul: controlul cursului de schimb, si care tin sa subliniez ca este unul MADE in ROMANIA, pentru ca alte tari vecine cu noi si din aceeasi categorie (balcanice, est-europene, foste comuniste, intrate in UE in acelasi timp, in curs de dezvoltare, etc) au cu totul alte politici. Inainte insa de a discuta despre chestiuni specifice, as face o scurta trecere in revista (conform Wikipedia) a atributiilor pe care le are BNR-ul – atributii pe baza carora trebuie evaluata performanta si activitatea Bancii Nationale si a guvernatorului ei: elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru – asigurarea stabilității financiare; emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României; stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia; administrarea rezervelor internaționale ale României. Dupa cum vedem, pana si Wikipedia s-a prins ca rolul principal al BNR este acela de a elabora si implementa o politica monetara a cursului de schimb. Evident toate atributiile BNR sunt importante si necesare, dar mai ales primul este cel care ne diferentiaza – dupa cum subliniam mai sus – de alte state dimprejur care au ales politici cu totul diferite de cea aleasa de Isarescu & co. Politica monetara inseamna pe scurt ca BNR decide ce curs are leul, pe ce criterii acesta creste sus sau jos si cine are puterea ca sa il ridice sus sau jos. Ca sa trecem mai repede insa la samburele problemei, vom cita chiar site-ul BNR-ului cu privire la aceasta politica, deci nu vom emite judecatii subiective (deocamdata): Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi permiţând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia. (Sursa: BNR) { scuze de sublinieri, nu m-am putut abtine, recititi insa paragraful, caci cuvintele cheie evidentiate vor fi discutate mai jos } Traducand limbajul de lemn al tehnicalitatii pseudo-profesionaliste folosita de BNR, ce vor ei sa spuna este ca lasa cursul sa creasca sau sa scada pe

Bănci / Finanţe

Despre cursul euro-ului și cum am început să îmi fie frică de propriile predicții

2013/06/07 Leave a comment

Nu vreau sa ma laud si nu de asta doresc sa reamintesc cateva chestiuni, dar treaba e din ce in ce mai nasoala. Care treaba? Toata treaba: si economia, si politica, si geopolitica etc. Bun, sa speram ca totusi nu e chiar asa si ca ma insel. Voi face insa un mic memento ca sa nu ma repet si sa explic situatia vreunora care ar avea niscavai semne de intrebare … Pe 20 IAN 2013 scriam: Multi se bucura zilele astea ca leul racneste la euro si prin urmare au de platit mai putin cu ratele la banca. Ca sa nu o lungesc prea mult, voi incepe cu doua enunturi pe care o sa le detaliez mai apoi: 1) pot sa se bucure doar cei care mai au rate doar 2-3 luni (poate 5-6); dar sa nu se bucure prea mult oricum, ca altele sunt problemele de fapt; 2) bucuria de acum se va transforma in socul de mai tarziu; Un vechi proverb spune: “Fereste-te de greci si cand iti fac daruri”. “Tăria” recenta a leului nu e altceva decat un mic dar al bancherilor. Si mai jos explicam putin: Intorcandu-ne la cei cu rate in euro, acestia ar fi bine sa cumpere acum cat mai multi euro isi permit deoarece cursul nu va sta aici multa vreme. Bucuria va dura doar pe moment, nu exista nici o sansa ca cursul sa ramana aici de vreme ce nimic fundamental nu s-a schimbat in economia romaneasca, ba chiar riscurile au crescut [2]. Vrajeala aruncata in fata cu “stabilitatea politica” este pentru clientii lui JP Morgan, pe care banca trebuie sa le dea o explicatie de ce le investeste banii in obligatiunile romanesti. Si atunci ca si acum, incheiam: In incheiere voi mai aminti doar ca japonezii au tinut yen-ul tare multa vreme, desi fiind exportatori, aveau nevoie de un yen slab. Totul s-a schimbat insa de cand balanta de comert a devenit negativa (importurile au depasit exporturile), abia acum incep japonezii sa dea cu tunul in yen. Traim acum un razboi valutar, pe care din pacate nu stim sa-l ducem, nici nu stim cu ce se mananca si ne bucuram tocmai cand ar trebui sa ne ingrijoram. Acum as adauga insa la incheiere si o mica nota de optimism: cursul va ajuta mult exporturile DACA BNR NU ISI BAGA DIN NOU PICIOARELE IN EXPORTATORI. Singura sansa de dezvoltare a Romaniei este productia si eficienta, statul pune piedici imense, politicienii nostri orbecaie in intuneric si nu au habar pe ce lume traiesc. Vax stabilitate fiscala, vax infrastructura, vax investitii strategice, vax dezvoltare sustenabila [1]. Pentru a supravietui, exporturile romanesti au nevoie macar de un mic avantaj, iar cursul poate fi unul dintre ele. Totul depinde acum de BNR, in ce masura Isarescu isi va tine mana si nu va apasa pe buton ca sa intoarca trendul. ~ ~ ~ ~ ~ NOTE: [1] statul suge tot ce poate de pe piata bancara a creditelor si in loc sa lase bancile sa

Bailout mioritic a la Isărescu

2012/05/17 3 comments

Ilie Serbanescu a scris un articol extrem de interesant in care explica pe scurt cum s-a facut baiolout-ul bancilor in Romania. Adica cum s-a platit din buzunarul celor multi, gaurile celor putini. Propteala cursului, micsorarea RMO-ului, taierea ratei dobanzii de referinta, trecerea la contabilitatea masluibila a bancilor (cica europeana) si inca alte cateva artificii tehnice pe care putini le pot intelege, toate acestea au fost mijloacele de politica bancare prin care Isarescu a vegheat la bunastarea bancilor bagandu-si picioarele in afacerile romanilor, in economia nationala si in final in poporul roman. Articolul a aparut in business24.ro, un site de afaceri online pentru ca presa mainstream nu ar fi publicat niciodata asa ceva. Si desi apare des la Antena 3, nu prea l-am auzit pe Isarescu sa spuna ce scris aici si la televizor, dar poate ma insel eu, caci nu ma uit prea des. Iata un fragment din articol, in care Serbanescu explica bailout-ul, va invit sa cititi continuarea la sursa: Fie ca iese dintr-o prelunga si nefericita supraevaluare, fie ca isi cauta un nou palier, valoarea leului in raport cu moneda sa reper (euro) a coborat in ultima vreme la minime istorice. Motivatii complicate si chiar teoretizari savante au fost aduse pentru a explica tendinta. Pus sa dea explicatii fara a spune cumva si adevarul, consilierul guvernatorului BNR se incurca in capcanele alunecoaselor cuvinte “stabilitate” si “oscilatie” si nu mai putin impreciselor influente externe precum speculatiile de pe pietele estice si Grecia, eterna Grecie! Realitatea este mult mai simpla. Roata s-a intors si lui Isarescu nu-i mai ies pasientele in indeplinirea comenzii externe transmise de FMI: curs valutar relativ fix indiferent de ciclul economic. Ce inseamna acest lucru? Nimic altceva decat a nu avea voie sa folosesti politica valutara (respectiv cursul) pentru a intreprinde o ajustare in caz de recesiune. Scopul: ca bancile straine sa nu inregistreze cumva vreo pierdere, in ciuda faptului ca economia este grav afectata! Evident, la mintea cocosului, daca ajustarea este necesara si politica valutara nu poate fi folosita in acest scop, atunci misiunea este pasata politicii fiscal-bugetare. Este exact ceea ce, in contextul declansarii abrupte a consecintelor crizei economice in 2009, s-a intamplat in Romania. Economia a intrat intr-o recesiune severa, a coborat rapid de la +7% la -7% schimbare in PIB, dar, gratie BNR, leul a ramas breaz si “stabil”. S-a intrat intr-o perioada de supraevaluare artificiala a leului: relativ mereu mai minunata devenea moneda unei economii care se prabusea! Ceea ce este un nonsens economic! Pentru a opera un asemenea nonsens economic, Isarescu a avut nevoie de doua lucruri: 1) sa gaseasca – si a gasit – un guvern dispus sa preia el factura ajustarii in politica fiscal-bugetara; 2) sa aiba – si a avut – la dispozitie intrari de bani din afara pentru sustinerea artificiala a cursului (iar, fara resurse private, a fost vorba de supradimensionatul credit de la FMI-UE, bagat pe gat Romaniei tocmai in acest scop). Daca Isarescu devaloriza atunci leul, ajustarea era platita de toata lumea direct sau

Criză