Foaia verde-a Fed-ului

Fed-ul a inceput tapering-ul si pietele cresc. Minune nesperata am putea spune, nu? Temerea principala ca pietele se vor dezumfla cand Fed-ul incepe sa tipareasca mai putine miliarde a fost infirmata. Dar sa fie oare asa? Mai intai sa spunem lucrurilor pe nume: Fed-ul nu a tiparit doar 85 miliarde pe luna, ci stimulusul este mult mai mare, pentru ca si dobanzile castigate sunt reinvestite in bonduri, deci inca cateva miliarde. Recent, Fed-ul a scazut de la 85 la 75, in pragul sarbatorilor cum se intampla marile evenimente (cum ar fi chiar infiintarea Fed-ului). In primul rand, faptul ca bursele nu au reactionat (inca) negativ se poate explica tocmai prin opinia unora ca pietele au cam fost distruse si alterate functionand acum pe cu totul alte legi decat cele ale capitalismului. Alienarea pietelor nu este un fenomen deloc ciudat si nu ar fi prima data cand “bad news is good news” sau cand efectul se manifesta dupa un oarecare delay si abia dupa un trend opus asteptarilor. Sunt multe de discutat despre tapering, daca vor continua, daca economia chiar si-a revenit, daca bancile au terminat deleveraging-ul si nu mai au ce gunoaie sa vomite in tomberonul Fedului, etc. Nu vreau sa intru in astea, nu prea ma mai intereseaza. Am unele insa niste temeri de undele de soc care vor afecta tara noastra in cazul continuarii taperingului. Evident daca Fed-ul continua taperingul, dobanzile probabil vor incepe sa creasca si banii vor iesi din Romania accelerat, direct proportional cu volatilitatea pietei bondurilor, cea mai mare piata din lume pe langa care piata de actiuni este mizilic. Iesirea banilor va provoca – cu toata manipularea BNR-ului – un soc pe piata valutara si sunt premize ca va ataca cursul. Scumpiri noi si neasteptate, asadar. Sa presupunem insa ca BNR cu ajutorul FMI va face fata la presiuni si va tine sub control cursul. Efectul negativ atunci se va rezuma la cresterea costurilor de finantare a datoriei suverane, ceea ce este un lucru bun din punct de vedere al pedagogiei politicienilor care ne conduc. Nu in ultima instanta, influente pot avea loc si in dobanzile interbancare de la noi, in ciuda abundentei actuale de lichiditati (Isarescu a exagerat cu RMO-urile). Imaginati-va bancile alergand una la alta sa imprumute dolari peste noapte cand “investitorii” care au venit sa se infrupte din dobanda pe leu, se retrag subit, poate chiar inainte de scadente cand bancile nu sunt pregatite. Si nu in ultimul rand, daca ne-am referi la natura banilor care au intrat pe la noi, avand in vedere ratingul nostru, putem deduce ca nu pentru stabilitate au venit ei ci pentru profit, deci probabil ceva mizilic a mai ramas si pe bursa, de aceea bursa de la noi probabil va fi prima care va reactiona cu fiecare pas al taperingului. Nu stim insa prea bine cati bani au mai ramas totusi pe la noi, de la taperingul esuat din toamna, pe care Bernanke l-a amanat din motive … obiective cand pietele incepusera sa se prabuseasca.

Read more

Știrea care va lăsa cu gura căscată pe toți specialiștii în finanțe și macro-economie

Americani se pregatesc sa numeasca un nou presedinte la Federal Reserve – un fel de banca nationala a SUA care este de fapt o banca privata care are profit propriu, regulament propriu, nu poate fi investigata, nu are contabilitate, este un fel de stat in stat. Marea minune este ca viitorul presedinte va fi o femeie: Janet Yellen. Bun, asta nu conteaza, caci camatarii pot sa aiba orice sex si orice culoare si ei, doar e libertate. Dupa cum stiti acum cateva luni, toti macroanalistii erau cu gura cascata sa vada daca Fed-ul va in cepe tapering-ul. O mica pauza: Ce inseamna tapering? Dupa cum stiti in 2008, ca sa poata “salva” bancile sa nu pice, Fed-ul a inceput sa cumpere de la aceste banci credite falimentare. Bineinteles, nu de la orice banci, ci doar de la cele “too big to fail” care aveau o stea in frunte si nu aveau voie sa pice cum s-a intamplat cu unele, dintre care cea mai notorie este Lehman Brothers. Pe langa asta, Fed-ul a inceput sa cumpere obligatiuni de stat americane pentru a mentine dobanda acestora mica, dar mai ales pentru a pompa bani catre guvern pentru ca altfel nu s-ar gasi prea multi fraieri care sa cumpere obligatiuni ale unui stat falit cum este America. Sumele exacte ale acestei magii financiare se invart in jurul a 85 miliarde pe luna: atat cumpara Fed-ul lunar obligatiuni. Ei bine, prin tapering intelegem reducerea acestei sume. Prin mai 2013, presedintele actual al Fed-ului, Shalom Bernanke a declarat ca Fed-ul ar putea sa inceapa sa reduca aceasta suma, asa cum a promis cand a inceput, ca acesta este un program “extraordinar” si “temporar”. Evident, cand a venit momentul “sugerat” de Shalom, taperingul nu a avut loc, ci au gastit baietii explicatii: ca numarul de joburi nu e indejuns, ca cresterea economica nu e inca la un nivel sigur, blah, blah. Inainte de asta insa, chiar in momentul incare Shalom doar “sugerase” ca o sa faca tapering, bursa a inceput “sa se dezumfle” in ritm accelerat, atat de accelerat incat baietii s-au speriat ca o sa aiba loc un crash si l-au pus pe Shalom sa iese sa spuna ca nu e chiar asa, ca mai dureaza pana fac tapering, ca oricum datele economice nici pe departe nu arata cum trebuie blah, blah. Bursa si-a revenit apoi instant si in toamna, la sedinta Fed-ului se astepta o decizie in care marea majoritate a analistilor erau sigura ca Fed-ul o sa inceapa taperingul. Singura dezbatere era cu ce suma o sa inceapa taperingul: 10 miliarde, 15, miliarde etc. Prilej cu care faimosul Peter Schiff a socat din nou televiziunile prevazand ca Fed-ul nu o sa faca tapering ba chiar o sa fie nevoie in curand de mare untapering. De ce nu poate Fed-ul sa faca tapering? Taperingul este precum un drog: taie-i unui drogat doza, lasa-l fara tratament si ingrijire si fie o sa moara fie o sa inceapa sa ucida ca sa stranga bani sa-si cumpere

Read more