Cine va salva Italia?

Italia era in pragul recesiunii inainte de aceasta epidemie. Turismul este deja compromis total. Daca maine virusul dispare, va lua 2-3 ani Italiei ca sa recastige increderea turistilor. Vorbim de turism pentru ca turismul este mare parte din PIB-ul Italiei. Dar sa nu uitam ca nordul – care este acum in carantina (chiar daca partiala – deocamdata) – este locomotiva Italiei, prin urmare doar o minune mai poate salva Italia de la prabusire. Spun prabusire pentru ca dincolo de penibila crestere de doar 0.3% de anul trecut, bancile italiene sunt tinute pe linia de plutire de BCE care cumpara masiv obligatiuni si le ofera credit, ca sa mentina pacientul in viata. Este dificil sa discutam doar despre Italia, avand in vedere ca Brexitul a lovit in intreaga UE iar tensiunile SUA-China de asemenea au tinut europenii in expectativa. Sa incercam totusi sa enumeram toate problemele, ca sa intelegem de ce avem sanse mari sa ajungem Italia din urma, desi este deocamdata pe locul 3 la PIB in UE, doar daca stam pe loc, pentru ca Italia se va prabusi. Scandalurile politice in general fac bine economiei pentru ca politicienii nu mai au timp de mariri de taxe si schimbat de legi ci se cearta intre ei. Nu e tocmai benefic insa cand taxele sunt deja maxime, reglementarile sufoca dezvoltarea libere initiative iar infrastructura este in prabusire. Nu mai zicem de demografia dezastruoasa si ramanerea in urma la capitolul tehnologie si informatizare in administratia publica. Lumea este intr-o competitie acerba, Asia face a facut pana mai inainte de criza progrese masive si nici americanii nu se tineau dupa chinezi. De aceea a lansat Trump razboiul tarifar, pentru ca oricat de mult ar fi cifrele deplasate de realitate, progresul chinezilor se vede cu ochii. Guvernul italian a promis deja ajutor pentru firme. E posibil ca actuala epidemie sa fie un pretext pentru guverne si pentru UE in cele din urma sa pompeze si mai multi bani si sa ajunga la faimoasa aruncare de bani din elicopter in speranta de a “reporni motoarele”. Iluzii, evident, caci economia este deja la pamant. Pana si productia in Italia a ajuns sa fie din ce in ce mai mult facuta de muncitori chinezi adusi pe vapor. E doar chestiune de timp pana chinezii vor cumpara si ultimele branduri italiene, asa cum au cumparat Volvo si altele. Asta daca vor mai avea si chinezii cu ce sa cumpere pentru ca si PIB-ul lor s-a prabusit in primul trimestru. In curand trebuie sa apara rezultatele preliminare pe primul trimestru si vom vedea amploarea. Guvernul promite, dar problema e ca spreadul intre bondurile italiene si cele nemtesti a inceput sa se cracaneze. Vin banii in schimb inspre Romania, de se lauda Catu cu rate negative. Nu mai conteaza ca si bulgarii au la fel, important sa se laude la prostii care nu se uita imprejur. Italia avea deja un raport al datoriei externe la pib extrem de mare (134%). Pana unde o sa ajunga oare inainte sa intre in

Read more

Viitorul UE dependent de viitorul Italiei

In toamna asta urmeaza o salva de socuri pentru economia si finantele mondiale. Fiecare soc in sine are indeajuns de mult potential pentru a face peri albi administratorilor de bani si celor care percep riscurile globale. Si cu toate acestea ultimele zile au fost optimiste, cu cresteri, sentimentul investitorilor fiind unul de speranta nestavilita ca vom terce prin toate aceste riscuri impreuna ca prin branza, fara scadere, mentinand trendul bull din ultimele saptamani, de cand pietele spera la interventia Fed-ului si la noi masuri de stimulare fiecala, atat din partea Fed-ului cat si din partea BCE. Razboiul tarifar, tensiunea cu Iranul (tocmai a capturat inca o nava acum cateva ore), Brexit-ul si riscul de recesiune in Germania sunt principalele riscuri. Mai putin discutat si pe radar ar fi Italia – o tara bogata cultural si istoric, dar care sta din ce in ce mai prost din punct de vedere economic iar din punct de vedere financiar si al sistemului bancar este dependenta 100% de Bruxelles. Italia este a 8-a tara a lumii la PIB, dar acesta a inceput sa scada in ultimul timp. In top 15 tari ale lumii sunt doar doua cu PIB-ul in scadere: Italia si Mexic. La somaj Italia sta la fel de prost: aproape 10%, intre Franta (8.5) si Spania (peste 15%), cu mult sub Germania si Marea Britanie. Deficitul guvernamental actual este de -2.1% (“depasita” doar de Franta si Spania dar pe negativ). De altfel, nu stiu Italia sa nu fi avut deficit in ultimul timp, chiar de cand a fost inclusa in UE. Insa adevaratul indicator care arata dezastrul din Italia este data datorie/PIB: 132% depasita in Europa doar de Grecia (181%). Italia ca si Franta se lupta sa supravietuiasca: guvernele tin cu greu deficitele sub control, masurile ne-populiste de crestere de taxe si de reducere a beneficiilor sociale pe fondul scaderii economiei pun presiune sociala si mai mare intr-o Italie care in mod traditional nu a avut oricum niciodata stabilitate politica. Prin urmare, guvernele se schimba mai des decat vin anotimpurile. Singurul lucru care ii uneste pe italieni (care oricum nu erau ei prea uniti) este ura fata de Bruxelles si invidia fata de tarile care duduie de la nord. Status-quo-ul este benefic pentru putine tari si aceasta se vede in PIB, rata datorie/PIB, deficit (excedent guvernamental), rata somajului. Germania de departe este castigatorul, urmata de Olanda, Danemarca, Austria, tarile nordice. Belgia e la mijloc, Franta e alaturi de Italia intre candidatii la “poc!”. Ceea ce este nou pentru Italia este riscul politic: spre deosebire de Franta unde Macron si partidele mainstream tin departe partidele “extremiste” (adica eurosceptice), in Italia partidele eurosceptice sunt la moda. Sunt pe masa multe posibilitati prin care Italia sa faca o bresa in picioarele de lut ale uriasului (UE): fie printr-o moneda emisa de guvern care sa fie folosita pentru plata impozitelor (ar lovi evident in controlul si autoritatea centrala), fie prin cresterea peste 3% a deficitului guvernamental (pe fata sau mai putin pe fata), fie prin emiterea

Read more

UE in chingi

America are clovni, Marea Britanie are clovni, Germania are si ea clovni la putere, desi nu prea amuzanti. Si cand clovnii conduc lumea, nu e de mirare daca haosul si destrabalarea devin status-quo. Sa ne rezumam insa la UE. Avem asadar Brexit-ul care inca nu s-a produs sau cel putin nu a produs efectele. Nu doar in buget dar si in frecusurile legislative si miscarile de trupe, UE clar a primit o lovitura puternica ale carei efecte inca se desfasoara si, repet, urmeaza sa se desfasoare din ce in ce mai accelerat. Celor care inca mai viseaza de o intoarcerea a roatei cu privire la Brexit dorim doar sa le aplicam un scurt dus rece prin declaratia ministrului de externe al Marii Britanii: Boris Johnson Warns May to ‘Get On With It’ and Deliver Brexit. Vedem in acest interviu si ce anume vor britanicii: controlul propriu al tarifelor. Tradus pentru noi, asta inseamna competitie economica: Marea Britanie poate dezvolta relatiile cu China in ritmul propriu si poate sa ajunga rapid din urma Germania care are deja grosul investitiilor chinezesti. Asta nu poate insemna decat o lovitura sub centura data Germaniei si UE indirect. De asemenea, Marea Britanie poate deveni mult mai atractiva pentru banci si scapand de chingile reglementarii UE, poate deveni un paradis financiar si mai mare decat este in prezent Londra si mai ales City-ul londonez care este stat in stat oricum, insa avea nevoie de aceasta rupere pentru a deveni … singurul stat si nu doar un stat in stat. Pe langa Brexit, problema principala in UE este aceeasi ca in 2008: datoriiile. Da, am avut intre timp vrajeala (sau vraja mai bine zis) lui Draghi care a mentinut pietele pe linia de plutire, insa Dragi este singur, americanii deja nu mai asteapta si incep sa mareasca dobanzile. Placile tectonice se misca si tensiunile acumulate incep sa produca cutremure, Italia fiind falia cea mai vizibila acum, dupa care va urma Spania. Costul finantarii oglibatiunilor Italiei a inceput deja sa se defazeze de Germania [1] atat de puternic incat a inceput sa afecteze stocurile marilor banci europene. Deutsche Bank – un cadavru umblator care tocmai a anuntati ca va concedia 10% din personal – tremura la aceste “clatinari” ale pamantului din Italia. Clovnii din Italia au reusit sa dea deja foc la circ si acum se distreaza cu furtunele de apa stropind spectatorii in timp ce cortul circului a luat foc. Solutii exista: austeritate si inflatie, insa vedem unde poate duce o inflatie prea puternica in Brazilia unde o crestere de 50% a pretului la pompa a produs o greva a camionagiilor care afecteaza grav toate serviciile de la salvare si pompieri pana la alimentarea hypermarketurilor si alimentarea cu materii prime a companiilor. Armata a intervenit insa a produs o reactie si mai puternica din partea protestatarilor: Problema in Italia este similara cu cea din Grecia: nu exista bani si politicienii nu mai stiu ce sa faca. Italienii au ales tot felul de populisti de diverse nuante si

Read more

Roberto Benigni – Trăiască Italia!

– un discurs inedit al lui Benigni despre imnul Italiei, putina istorie si patriotism – Garibaldi si alti patrioti italieni au intrat in politica si au iesit mai saraci decat au intrat – nu poti sa iubesti putin asa cum nu poti sa mori putin; iubirea adevarata este eterna; patriotii care si-au dat viata la 25 de ani pentru noi (italienii de azi) ne-au iubit de pe atunci; ei ne-am simtit atunci pe noi cei de acum, ne-au constientizat; – daca nu stim de unde venim nu stim nici unde ne ducem – allegria e cuvantul nostru, nu poate fi tradus in nici o alta limba – Trezirea! Sa ne trezim! E singura solutie ca sa ne implinim visurile noastre! – orice imperiu din lume e o palida copie a Imperiului Roman Iata si imnul: http://en.wikipedia.org/wiki/Il_Canto_degli_Italiani

Read more