Standard & Poors a micsorat outlook-ul asupra datoriei SUA de la „stabil” la „negativ”. Nu au avut inca curajul sa schimbe ratingul – care a ramas la AAA – ci doar outlook-ul. Nu prea stiu eu exact ce inseamna outlook-ul si ce importanta are. Nu pun baza prea mult nici pe S&P – la urma urmei ei sunt aia de dadeau ratinguri mari creditelor junk pe care bancile americane le vindeau fondurilor de pensii si investitorilor ignoranti.
Dar s-a intamplat ceva cu miscarea asta, oarecum eu o sesizez ca o prima unda de soc a unui cutremur mult mai mare care va urma. Nu din cauza caderilor burselor am aceste temeri ci din vocea tremuranda a unui administrator al unui fond de investitii intr-un interviu dat la Bloomberg. Nu stiu cate filme distopice ati vazut, dar figura acestuia imi aduce amite de intro-urile din aceste filme in care un „oficial” sau „expert” discuta despre catastrofa care se va desfasura si incearca sa acopere aparentele printr-un mesaj sceptic la eventualele evenimente negative care s-ar putea intampla si transmite incurajari.
Este uimitor cum se balbaie inclusiv reporterul si pune intrebari stupide de genul: chiar trebuie sa luam seama la ce zice S&P? Lol, ce mai intrebare. Pai sa ne uitam la cum a evoluat bursa azi si la pretul aurului care a atins azi all time high.
Intr-adevar S&P nu face decat sa puna stampila pe un diagnostic care se scrie singur zi de zi: cancer. America e bolnava de cancer, toata lumea s-a infectat de acest cancer si buba urmeaza sa explodeze.
Ce avem noi de facut in aceste conditii? Desi presedintele ne indeamna sa aram hectarul din spatele curtii si sa nu mai pierdem timpul la tarabe dintr-o aroganta dusa la extrem, gura mincinosului adevar graieste. Fara sa stie, Basescu ne da solutia in fata crizei: agricultura de subzistenta. Nu glumesc, am explicat mai pe larg aici, inca din 2009.
La cati dolari a tiparit FED-ul, mai exact sute de miliarde, doar pentru a salva bancile si sistemul bugetar american (o armata deja nesustenabila, un sistem social costisitor, servicii secrete numeroase, aparat bugetar etc), nu este deloc de mirare ca aurul a atins 1500 $ uncia.
Totusi solutia cred ca este aici:
http://www.youtube.com/watch?v=f8qFvo2qJOU
Oferita tot de… americani (bine, de partea lor capitalista, democratii socialisti ai lui Obama au cosmaruri la asa ceva, de grija altora desigur) :).
Nu e nevoie sa ne intoarcem la agricultura de subzistenta, descentralizarea si guvernarea regionala de catre comunitate functioneaza foarte bine. Exista multe regiuni – chiar in Romania – care s-ar putea autogospodari bine mersi cu resursele locale daca n-ar fi mulse de bugetul de stat.
Argumentul guvernelor impotriva unei asemenea solutii ca cea prezentata in clipul de mai sus cum ca regiunile subdezvoltate ar ramane de izbeliste, desi teoretic adevarat, in mod practic nu-si are substanta: comunitatile rurale subdezvoltate se pot descurca foarte bine prin autogospodarire (agricultura de subzistenta, eventual mici magazine taranesti de vanzare/distributie a productiei in exces de produse animaliere/alimentare in orasele dezvoltate, in schimbul unui profit frumos si destul cat sa satisfaca nevoile rurale); desigur ele nu vor avea conditiile de oras dar nici nu trebuie sa aiba, sunt zone diferite, fiecare cu specificul sau. Unde mai adaogi avand fiscalitatea in maini locale nici nu au nevoie de bani sa traiasca – banii din comertul liber cu excesul de productie putandu-l folosi pt. a cumpara tehnologie si altele de la oraseni.
Si cei care se ingrijoreaza ca n-ar mai exista invatamant public in cazul descentralizarii totale si desfiintarii statelor centrale pierderea nu e deloc mare, intrucat invatamantul de stat – mai cu seama observabil la americani – produce in majoritate someri si bugetari, deci nu e nici o pierdere desfiintarea lui. In plus, comunitatea si-ar putea intemeia propriul invatamant, conform necesitatilor locale, ancorat la piata muncii, din resurse proprii.
Au prea multi interesul sa mentina actualul sistem centralizat insa, daca numeri la nivel global dependentii de bani de la stat (bugetari, afaceristi ce-si castiga painea de la stat, asistati social, etc). Dar poate si la noi o solutie de secesiune ar fi posibila, cum a fost in Sandy Springs la americani :P. In fond, daca ungurilor li se recunoaste autonomia teritoriala chiar daca beneficiaza de bani de la bugetul de stat, de ce nu ar fi acceptabila secesiunea unor teritorii si autoadministrarea de catre comunitatea locala, care nu ar mai pune presiune pe bugetul de stat si si-ar intocmi propriul lor sistem fiscal mai lejer?
Dealtfel cred ca de aia Singapore si Elvetia de pilda o duc destul de bine cu toata criza, intrucat sunt „mici”, guvernarea e la scara mica si sistemul lor este antisocial si incurajator al initiativei private (motiv pt. care nu vezi sa fie in topul preferintei de emigrare a tiganilor si oamenilor saraci care traiesc din ajutoare sociale – caci asemenea state nu le ofera). Singapore are 3 milioane de cetateni si PIB-ul cat al Romaniei.
Oricum e un genocid sa sacrifici regiuni intregi, productive, la nivel global, care s-ar putea autogospodari foarte bine si nu au probleme de natura economico-financiara prea serioase doar pentru ca guvernarea centrala si implicit regiunile/afacerile subventionate de stat nesustenabile sa fie salvate. Mai ales cand nu exista bani in economie cat sa le salveze. Cu alte cuvinte statele centralizate in acest moment ne trag pe toti in groapa, nu cumva sa scape careva de criza pe care ele au provocat-o.
Impactul psihologic se vrea indreptat mai ales asupra omului de rand, care a devenit dependent de programele TV, de berea, de jocurile de baseball, de junk food si de inca alte cateva „activitati” care formeaza „coctailul” potrivit pentru dooming down-ul clasei de mijloc, care este oricum pe cale de disparitie, si pentru spalarea creierului si neutralizarea oricarei reactii de (auto) aparare. Despre santajul psihologic asupra mass-mediei cred ca nici nu mai poate fi vorba, pentru ca nu a mai ramas nimic de santajat, si in afara de cateva voci razlete care striga „in pustie” si al caror mesaj ori nu este inteles ori ajunge la foarte putini oameni, in rest totul este atat de politically correct si de conform pattern-ului, incat este cat se poate de previzibil. In ceea ce priveste prabusirea bancilor, sa fim seriosi, bancile vor cadea in picioare, sau vor suferi in cel mai rau caz pierderi mici si colaterale, iar criteriul fraudei poate fi chiar un avantaj … Se vor prabusi doar acele banci care erau oricum in grafic sa falimenteze, si care nu au „spate”. The final goal este de fapt prabusirea economiei si aducerea in sapa de lemn a americanului odata prosper.
Eu am rezerve cu privire la efectul de „tzunami” chiar in interiorul americii. Inevitabil vor fi cateva saptamani de foc, dar apoi lucrurile vor intra usor usor pe un fagas pe care trebuie sa intre. Foarte mult este amplificat potentialul efect devastator al prabusirii bancilor, insa multi nu isi dau seama ca nu toate bancile vor pica ci doar cele care au facut fraude si au riscat mult tocmai mizand pe faptul ca sunt … too big to fail. Este in fapt un santaj psihologic asupra politicienilor si mass-mediei care nici nu poate lua in considerare o aterizare fortata, prin urmare ne vom trezi cu un impact la sol.
Standard & Poors nu vrea sa micsoreze INCA ratingul SUA la un rating care sa exprime adevarata stare de fapt, adica falimentul economiei americane, si migrarea prin „outsourcing” a industriei americane spre tari cu „potential maxim” si mana de lucru foarte ieftina precum India si China. Procesul de distrugere a economiei americane dureaza de mult timp si este fara intoarcere. Daca s-ar declara falimentul economiei americane, acest lucru ar avea impactul unui tzunami la nivel palnetar. Devastator! Se tot amana momentul … In presa de mainstream din SUA nu se sufla o vorba despre adevarata stare de fapt. Nu se stie adevaratul nivel al inflatiei, al somajului, al homeless-ilor, al numarului de intreprinderi si de firme care se externalizeaza, sau pur si simplu dau faliment in fiecare zi. Visul american s-a sfarsit. Oare romanii care mai viseaza inca la pamantul fagaduintei constientizeaza faptul ca America e in pragul colapsului financiar, in care dolarul –sustinut inca pe linia de plutire prin nu stiu ce inginerii financiare de „infarct” – nu va mai avea valoare nici cat sa-ti cumperi un chewing gum?
Schiff: S&P Always late to the party! http://www.youtube.com/watch?v=Ycb4uRwvwMA