Nu spune niciodată: „Cum se face că zilele cele de altădată au fost mai bune decât acestea?” Căci nu din înţelepciune întrebi una ca aceasta. (Ecclesiastul 7, 10)
Deseori ne vom intreba in lunile si anii ce vor urma aceasta intrebare neinteleapta. Ecclesiastul are mereu un cuvant potrivit pentru orice ocazie si pentru orice situatie in care ne aflam si este bine sa tinem minte cand suntem la ananghie unde sa cautam degraba un cuvant de mangaiere si un raspuns la intrebarile noastre cele mai primare si mai instinctuale.
Istoria curge atat de repede in ultimul timp, incat marea intrebare este cum de poate sa fie mereu loc de si mai repede. Mai ieri sau alaltaieri s-a intamplat prapadul din Germania cand acesta nu a reusit sa vanda decat vreo 30% din cate obligatiuni si-a dorit, si desi nu a fost primul esec, tinand seama de contextul in care ne aflam, dar si de alti parametii – cum ar fi corelatia in tandem cu yield-urile porcusorilor, care de obicei era in sens opus – transmit un semnal puternic. Este ca si cum am auzi pentru prima data cum incepe sa dea semne si cel mai tare BMW ca nu mai are benzina si desi soferul apasa pe pedala – Banca Centrala care a cumparat restul bondurilor – toata lumea stie ca probabil nu vom ajunge la urmatorul peco, care nici macar nu stim unde este.
Dupa ce asta a fost cam principala stire dezbatuta de toata lumea, desi bondurile au sarit la yield-uri maxime la mai multi porcusori, asta-seara deja se discuta de o mie de probleme:
– Merklel cu Sarkozy pregatesc clubul Super-Euro – clubul bogatilor de pe Titanic?
– un atac al NATO in Pakistan a dus la moartea a 24 de soldati si a provocat furia populatiei, precum si blocarea transporturilor americanilor catre Afganistan – cu ceva timp in urma chinezii au dat ultimatum americanilor ca orice atac asupra Pakistanului va atrage raspunsul Chinei, iar mai recent rusii i-au invitat in Organizatia Cooperarii de la Shanghai
– rusii trimit cateva nave pe langa Siria si le aduc si cateva rachete, in timp ce americanii isi trag portavioanele mai aproape de Iran – oare au dileme americanii ce sa atace mai intai?
– FMI pregateste pentru Italia 600 miliarde de euro – chiar o sa accepte americanii sa puna la bataie tiparnita lor pentru europeni?
– etc, si as spune eu inca o data etc
Nu stiu daca are rost sa ne mai speriem de toate aceste stiri si sa le luam in seama. Asa cum nici vestile bune referitoare la Romania (cum ar fi taierea numarului bugetarilor, cresterea PIB-ului si venirea investitorilor) nu trebuie sa ne dea sperante prea mari. Cert este ca ne apropiem cu pasi certi de Ziua Judecatii: poate nu chiar cea finala dar de-o mica judecata intermediara este cert ca Europa nu va scapa, asa cum este cert ca nici Romania nu va ramane fara canon-ul ei.
Cum sa ne pregatim cat mai bine pentru toate cate vor veni? Nici macar Ecclesiastul nu ne poate spune:
Căci cine ştie ce este de folos pentru om în viaţă, în vremea zilelor sale de nimicnicie pe care le trece asemenea unei umbre? Şi cine va spune mai dinainte omului ce va fi după el sub soare?
