A aparut deja in Gandul o frantura despre un articol al lui Soros din Financial Times. Nu-l mai reiau aici, vreau sa ma refer la un discurs al sau avut loc zilele trecute la Berlin.
A avut loc la Berlin o mare conferinta de economisti organizata de Institute for New Economic Thinking, inca o organizatie sponsorizata de Soros pentru a impinge lucrurile catre directiile care ii convin lui.
La conferinta asta Soros a tinut o prelegere in care a vorbit pe larg despre Europa:
http://www.youtube.com/watch?v=T0_0A1K7dlE
El a incropit o oarecare teorie cu putinele lui cunostinte academice, conform careia in economie exista doua forte care se imping una pe alta: perceptia actorilor asupra realitatii si realitatea schimbatoare in functie de aceasta perceptie. La o prima privire mi s-a parut un fel de bajbaiala in jurul dilemei oului de gaina, de altfel un vorbitor – profesor de economie la o facultate – care a discutat dupa el a observat cat de subrede sunt ideile lui Soros si a ridicat o intrebare destul de interesanta: oare nu toata teoria economica este dilema oului de gaina, nu doar discutia despre teoria bulelor?
Printre altele Soros a denumit UE ca un fel de „obiect fantastic” care ar fi dus prin atractia lui la entuziasmul dezvoltarii intregului edificiu, proces in care s-au facut unele greseli care se stiau apriori dar nu s-au rezolvat de atunci deoarece … lumea nu era pregatita. Mai precis, este vorba de separarea intre moneda unica si politica fiscala. S-a unificat moneda deoarece oamenii au primit cu bucurie sa foloseasca euro si la Munchen si la Atena, insa unirea fiscala presupunea cedarea suveranitatii totale, lucru pentru care popoarele nu erau pregatite atunci si se incearca acum, insa este prea tarziu.
Mi-a placut insa in discursul lui cat de bine a prezentat hotia nemtilor care au pus umarul la unitatea Europei doar ca sa se unifice pentru ca altfel cine ii lasa pe ei sa realizeze unificarea. Cand a fost vorba de unificare nemtii au dat-o pe Europa: „Germania nu are politica proprie, are politica Europei”. Cand a cazut Lehman Brothers, nemtii deja au inceput sa schimbe placa: „fiecare tara isi va plati oalele sparte, BCE nu va cumpara bondurile statelor”. Care va sa zica, pa-pa unitate europeana, va vedeti de treaba fiecare in parte, noi nu platim. Aceasta inchistare a nemtilor si parasire a viziunii europene se vede insa cel mai bine in politica Bancii Nationale a Germaniei (Bundesbank) si in deciziile Curtii Constitutionale, in ciuda tentativelor lui Merkel.
Mai important insa decat toate este ce a prospus Soros: sa facem din UE un nou „obiect fantastic”. Nu a detaliat, dar a lasat de inteles. Cu alte cuvinte, sa nu lasam procesul de dezintegrare sa continue ci sa cream ceva si mai atragator care sa mobilizeze fortele optimiste si sa dea un suflu nou ideii europene. Cred ca putini au inteles ce intelege Soros prin asta, nu am apucat sa ascult toate prelegerile dar oricum nu am dubii: Soros vrea o unificare si ma intensa si mai rapida, care cu siguranta nu presupune doar preluarea la comun a datoriilor ci si partea a doua: cedarea suveranitatii totale la comun si unitatea totala. De altfel, cel mai probabil el doar a ridicat mingea la fileu, lasand celorlalti acoliti terenul pentru a completa punctele goale lasate de el.
Din fericire, acelasi profesor care a pus problema mentionata mai sus, a pus si un mic semn de intrebare discret: de ce trebuie ca UE sa fie noul obiect fantastic si nu putem avea un alt fel de obiect fantastic, chiar fara ideea europeana. Bineinteles, astfel de idei nu isi vor afla prea multi sustinatori, in ciuda simplitatii si logicii evidente, de ce sa fim inchistati intr-o idee care s-a dovedit nu doar falimentara dar si fara sustinere din partea popoarelor europene, ca sa nu mai vorbesc de istoria tentativelor esuate de unificare.
In cazul de fata Germania a jucat rolul de pionier, si-a sumat rolul de deschizator de drum, pentru alta „structura” care va venii pe o cale deja batatorita. Evident ca exista riscul ca ceva oale sa se sparga in capul Germaniei, dar in schimbul unei parti mai consistente de participare la noul proiect, Germania isi asuma acest risc. Si astfer „structura”, adevarata putere apare in situatia de salvator onest al UE.