In Romania nu se falsifica doar cifrele la alegeri si referendumuri ci in toate locurile unde un rezultat nepotrivit ar putea sa dea pe fata situatia jalnica in care se afla aceasta tara bananiera. Asadar, avem in sfarsit datele de la INS care ne spun teoretic daca am intrat sau nu in recesiune, deoarece practic noi ne aflam in depresiune de ani buni. Iata rezultatele:

Romania a inregistrat in anul 2012 o crestere economica de doar 0,2% pe seama productiei agricole slabe, scaderii investitiilor si gradului redus de absorbtie a fondurilor UE, potrivit estimarilor Institutului National de Statistica (INS), anuntate joi. (sursa)

Nu este prima data cand INS cosmetizeaza o situatie si-asa destul de dezastruoasa. Dar nu doar INS, ci si BNR practica manipularea indicatorilor pentru a da impresia ca inflatia nu a explodat inca ci este sub control. Cosmetizarea statisticilor este insa o practica internationala, fiind folosita de la faimoasa falsificare a statisticilor din Grecia la integrarea un UE, si continuarea raportarilor false ale deficitului pentru a putea accesa credite cat mai mari si cat mai multe, pana la uimitoarea tinere sub control a somajului in SUA unde desi nu se creaza locuri de munca si teoretic numarul somerilor ar trebui sa creasca (efect natural al treceri timpului si al intrarii in piata muncii a tinerilor care termina studiile) somajul ramane constant.

Pentru a rezista ametelii si a lua o doza proaspata de aer veritabil care nu are concentrarea de flatulente atat de mare pe cat o au statisticile oficiale, ar fi bine sa revizuim cateva stiri recente care ne spun mai pe bune care este starea economiei reale:

„Ce este în spatele notei de plată de 100 mld. euro datorie externă” (Ziarul Financiar): Directorul Ford România, Zoltan Brassai, a surprins săptămâna trecută într-o frază toată situaţia economiei româneşti: inginerii sunt mai prost plătiţi aici decât economiştii pentru că România produce puţin şi importă mult. „În Germania în producţie se plăteşte mai bine decât în comerţ deoarece acolo se produce mai mult decât se vinde. În România comerţul este pe primul loc deoarece se vinde mai mult decât se produce, de aici şi diferenţele între salarii”, a spus Brassai săptămâna trecută la ZF Live.

Evident, fara productie nu putem avea crestere economica. Ne-am obisnuit prea mult sa traim din banii altora dar vom ajunge in punctul in care aurul si petrolul din tara asta se vor duce si FMI nu va mai putea sa ne imprumute. Consumand pe credit si stimuland nemunca si ajutoarele sociale Romania nu va putea niciodata sa iese din gaura in care se afla si din pacate alternativa nu este ca vom palti pe fundul gropii ci ca ne vom afunda din ce in ce mai mult, caci groapa este de fapt o prapastie fara fund: prapastia datoriilor.

Sunteţi siguri că aţi putea/vrea să plătiţi preţul unui curs liber? (ZF) Vladimir Cohn, om de afaceri cu două capacităţi de producţie în domeniul hârtiei şi 500 de angajaţi pe lista lunară de plată, crede că nivelul cursului ar trebui să fie mai ridicat. Poate din punctul de vedere al intrărilor şi ieşirilor de capital nivelul actual al cursului este corect, spune el. Dar pentru economia românească, aşa cum este ea în prezent, un curs de 5,5-6 lei pentru un euro ar fi mai bun. Exporturile ar deveni mai competitive şi ar scădea importurile. De partea cealaltă, guvernatorul Mugur Isărescu afirmă că din punctul de vedere al Băncii Naţionale, al calculelor pe care le face pe baza datelor economice, cursul actual – în jurul a 4,4 lei pentru un euro- este apropiat de valoarea reală. În acelaşi timp, guvernatorul a reamintit că BNR are o politică de „managed float“ a cursului , adică tranzacţiile sunt libere, cursul este dat de cerere şi ofertă, dar Banca Naţională administrează şi are grijă de ceea ce se întâmplă pe piaţă, pentru ca piaţa liberă să nu o ia razna. Fie în sus, fie în jos.

Paradoxul este ca dupa ce ca nu avem un curs liber (sa zicem ca asta nu ar fi o problema), avem un curs care da in cap exportatorilor, producatorilor si celor care economisesc si nu ia credite. Altfel spus, avem un curs anti-dezvoltare, administrat de mafiotii de la BNR in favoarea „investitorilor strategici”, adica al bancilor straine. Nu spun ca doar in interesul acestora sustine BNR-ul cursul artificial, ci si pentru ca pentru ei este mult mai linistitor. Un curs real ar provoca niste unde de soc puternice in economie si in finante asa cum lipsirea de droguri ii provoaca bolnavului stari variate despre care nu tratam acum. In plus BNR si-ar pierde mare parte din rostul ei si Isarescu nu ar mai fi superstarul care este acum, omul la care toti ochiii se indreapta cand cursul o ia in sus sau cand bancile incep sa se tremure din temelii. BNR se comporta cu romanii precum o mama iresponsabila care prefera sa isi drogheze copilul in continuare si sa il sustina ea financiar in loc sa il ajute sa devina sanatos si sa isi gaseasca un rost in viata.

„180 milioane euro, costul fraudelor din 2012, la BRD” (Bursa)
Sistemul bancar raportează cele mai mari pierderi din istorie. De la un profit de 4,4 miliarde lei în 2008, băncile au ajuns la o pierdere totală de 2,1 miliarde de lei (ZF)
De la devalizarea băncilor de stat s-a trecut la devalizarea internă şi privată a băncilor private. Care este mult mai mare, mai rea şi mai ascunsă. (ZF)

Problema bancilor este poate prea complexa pentru a o mentiona in acest articol si am tot tratat-o in numeroase altele. Noutati nu avem insa decat cateva cifre interesante legate nu atat de fraudele cu credite neperformante (care este un sport national bancar inca din anii anteriori crizei) cat mai ales cu cifrele legate de profituri. Voi trata doar doua cazuri, emblematice pentru intreg sistemul:

1. pierzatorii: BRD si BCR. Ambele banci au avut pierderi imense in 2012 desi sunt cele mai mari banci la care au conturi cei mai mari furnizori si cele mai mari companii din Romania. Putini oameni realizeaza ce inseamna pentru o banca ca o mare companie sa lucreze prin intermediul ei: credite mari si putin riscante (marile companii au garantii de la stat, dar in primul rand cel putin furnizorii sunt niste cash cows, adica fac bani cu gramada, nu se pune problema neplatii ratelor), tranzactii numeroase (toata lumea plateste facturi, firmele mari fac plati mari, banca comisioneaza totul) dar mai ales castig din schimbul valutar. Aici e musai sa fac o paranteza.

O mare problema pentru exportatorii romani nu este doar cursul prost mentinut de BNR dar mai ales si faptul ca tranzactionarea valutei este restrictioanta si firmele sunt obligate sa accepte cursul oferit de banca, pe care banca si-l regleaza la cote mult mai mizerabile decat cursul oficial sau cel de pe piata Forex. Problema asta tine de reglementarile BNR si este inca o mana de ajutor pe care BNR o ofera bancherilor in detrimentul companiilor (si de ce nu al persoanelor fizice). Ce sens are ca eu ca firma sa vand valuta doar la banca, de ce nu pot sa vand si la casa de schimb daca acolo primesc un curs mai real? Nu, nu! Doamne-fereste sa avem un curs liber, scapat de sub control. Cum ar putea astfel BNR sa mai manipuleze cursul? Si in plus, cum sa se lipseasca bancile de aceasta sursa de venit fabuloasa care la multe banci depaseste profitul din operatiuni! Sfarsit de paranteza.

De unde asadar aceste pierderi? Din provizioane se spune, adica acoperirea gaurilor din trecut. Nu am ales intamplator aceste doua banci, desi foarte posibil ca raportat la cifra de afaceri sa existe pierzatori si mai mari. Aceste banci sunt principalii jucatori in economie, marile compani cand fac investitii sau linii de credit mari nu se duc la Banca Carpatica sau la Marfin Bank ci merg la BCR sau BRD. Starea lor denota si starea economiei si nu doar prin acordarea sau neacordarea de credite si costul acestei creditari. Astea sunt chestiuni separate. Faptul ca BCR si BRD nu au facut profit denota cateva lucruri importante si tare mi-e teama ca nu doar creditele neperformante sunt responsabile pentru aceste pierderi cat mai ales scaderea drastica a fluxului de bani in economie.

Cu privire la BCR sunt cateva lucruri care nu se leaga. Mai exact, BCR declara ca profitul operational a crescut. Pe de alta parte, banca da afara oameni, taie agentii, aproape interzice plata cash prin comisionarea exagerata a platilor la ghiseu (de unde mai fac ei profit operational) deci toate semnele indica contractie si eforturi sustinute de reducere a cheltuielilor, chiar si a celor care ar aduce totusi profit (doar singuri declara profit operational). Eu unul nu inteleg, in mod firesc o banca isi doreste extindere atat a operatiunilor cat si a cotei de piata, iar asta se poate face doar prin prezenta in piata nu prin plecarea din piata, oricat de mult s-ar extinde internet bankingul. Este anti-trend ce face BCR si fie aveau ineficiente operationale imense care ii imping spre taieri, fie chiar au probleme mari la cash-flow (greu de crezut pentru o banca, nu?  – mai ales cu repo-urile). Si sa nu aud ca aceste taieri sunt pentru ca e nevoie de acoperit gaurile din creditare, astea sunt glume proaste. Provizioanele sunt sume imense, intr-o cu totul alta scala decat costurile operationale. In plus, BCR castiga imens si din faptul ca pe piata dobanzilor este ofertant, avand in vedere volumul si cuantumul depozitelor cat si rata proasta a acestora oferita clientilor.

2. castigatorii: Banca Transilvania; va mira ca unii au pierderi imense si altii au castiguri imense? Nu va mirati ci investigati. Cresterea profitului BT se imparte cam pe urmatoarele felii: din operatiuni, din schimburi valutare (ce spuneam mai sus cu cursul mizerabil oferit de banci exportatorilor) si din … unele linii de business. Nu am avut rabdarea sa investighez aceste linii de business, dar ma voi referi aici la operatiuni. Asadar, BCR se da inapoi din domeniul operatiunilor desi a avut profit si e total neintersata de acest domeniu (desi avea agentii si clienti mult peste BT) in timp ce BT se lauda ca castiga de aici, mai ales prin cresterea numarului de clienti. Cresterea clientilor la BT se datoreaza mai ales ofertelor gratuite pe care le-au introdus in 2012. De exemplu, pentru persoane fizice, BT ofera cont curent, card si administrare zero. Cum sa nu iti deschizi cont la ei? Cum sa nu faci operatiuni la ei? Dar de unde sa le creasca profiturile daca ei au taxe zero deschidere, taxe zero administrare, taxe zero depunere, etc? Dar nu doar pentru persoane ofera BT aceasta super-oferta ci si pentru firme. Noile firme beneficiaza de primul an gratuit la BT pentru operatiunile de baza, un avantaj imens comparativ cu oferta competitiei care mareste costul administrarii conturilor curente (de ex BCR). Paradoxal. Intelegem deci ca le-a crescut numarul de clienti, dar de unde fac ei bani? Este posibil ca printre alte operatiuni sa fie introducerea transferurilor externe gen Western Union care ar explica multe, mai ales ca in acest domeniu avem o stire pozitiva (Veste buna: romanii din strainatate incep sa trimita din nou bani in tara). Deci mare parte din crestere vine probabil tocmai din foama de bani a romanilor care asteapta pe cei plecati in afara sa le trimita bani cu taraita, din care bani BT-ul suge si el comision si face astfel profit.

Suisurile si coborasurile din sectorul bancar nu denota deloc o piata in miscare, vibranta, flexibila, competitiva ci pur si simplu semnele unei boli agravante care chiar daca fac ca o mana sa se simta fericita si alta sa ne doara, amplitudinea acestei dihotomii indica in subteran transformari mult mai periculoase. Ne-am bucura sa credem ca aceste tranformari sunt legate de deleveraging, dar departe de noi asa ceva cata vreme Mugurel ofera bancilor zaharelul in continuare in cantitati chiar daca moderate dar suficiente.

Una peste alta, a vorbi despre profiturile bancilor este oricum alunecos cata vreme ele nu product nimic dar mai ales cata vreme ele au o cu totul alta contabilitate si care evident nu este deloc reala pentru ca daca ar fi reala, cancerul insolventei s-ar vedea la suprafata si lumea s-ar gramadi sa isi scoata banii din banci. Totul se face din pix. Ce profit si pierderi declara bancile este mai mult legat de ce intentii au nu de adevarata lor stare. Singura certitudine este insa situatia nasoala in crestere iar pentru asta singurii indicatori reali care conteaza sunt cei legati de neplata creditelor (vezi Un indicator care arata ca economia are probleme: restantele companiilor la banci cresc acum mai repede decat pe timpul crizei).

Iata deci ce poate face pixul atat in statisticile INS cat si in rapoartele bancilor. In concluzie, as vrea sa spun ca fie zero, fie minus, fie chiar plus unu, PIB-ul nu arata deloc bine. Pentru a incepe sa iesim din criza, economia ar trebui sa creasca mult mai mult (4% spune directoarea Volksbank, deci probabil minim 8%). Adevaratele stiri imbucuratoare vor fi abia cand vom auzi ca exporturile duduie, importurile se prabusesc, salariile scad dar somajul scade si mai mult, leul pica drastic in fata tuturor monedelor iar administratia publica intra in insolventa si concediaza masiv.  Pana atunci, sa speram bine!