Din respect pentru prietenii catolici dar pentru toti catolicii in general, nu doream sa scriu nimic despre noul papa, mai ales ca nu poti sa te dai cu parerea despre un om despre care nu stii mai nimic. Oricat m-am abtinut, insa, deja mi-e cam greata de fariseismul si pietismul exagerat al noului papa. M-am saturat de show-ul pe care il face de papa smerit, sarac, care nu se imbraca in pantofi rosii, care isi plateste singur factura la curent, care nu merge cu papamobilul ci cu limuzina etc, etc.

Ca sa nu mai spun de penibila gluma facuta cu cardinalii ca le-a zis „Sa va ierte Dumnezeu” dupa ce l-au ales. Pai in cazul asta, inseamna clar ca noul papa recunoaste ca nu Dumnezeu l-a pus papa de vreme ce cardinalii au facut un pacat ca l-au ales pe el. Deci daca papa nu este pus de vointa divina inseama ca papa nici nu este loctiitorul lui Hristos pe pamant, asa cum sustin catolicii, deci Biserica Catolica se afla in eroare. Evident, probabil papa a glumit, nu crede chiar toate astea. Dar se poate glumi cu asemenea lucruri? Ce e el, joker sau papa?

Francisc I se comporta putin ciudat pentru ca s-a trezit papa peste noapte si crede ca daca joaca putin teatru scoate din criza Biserica Catolica. De-ar fi asa usor… In curand toata lumea se va satura de fatarnicia noului papa si vor relua discutiile despre preotii pedofili, Banca Vaticanului si taxarea afacerilor Bisericii Catolice, mai ales ca Spania se cam apropie de marginea prapastiei supravietuirii si guvernul va trebui sa stoarca tot ce poate din toate locurile pentru a reduce deficitul.

Cat despre relevanta catolicismului in lume, aceasta se diminueaza accelerat de la an la an. Pana si in Spania, poate a doua tara ca putere a catolicismului in stat, casatoriile homosexuale au fost batute in cui de Curtea Constitutionala anul trecut in Noiembrie, prin urmare ce lupta mai poate duce Biserica Catolica impotriva depravarii si decaderii morale a societatii modene?

Sa vedem insa ce spune noul papa despre cum s-a gandit el la saraci si cum si-a ales numele:

Deci, pe scurt, cand s-a ajuns cu numaratoarea voturilor la peste 75% si era clar ca el va iesi papa, un cardinal din Brazilia i-a spus: „Saracii, sa nu uiti de saraci!”. Vai, dar eu credeam ca Biserica Catolica are o vocatie de excelenta in misiunea ei sociala de ajutorare a saracilor (conform agaricilor atei din presa romaneasca care ataca Biserica Ortodoxa ca ea nu face la fel de multe fapte bune ca cea Catolica). Asadar, papei i-a ramas in minte indemnul asta si s-a gandit atunci sa isi zica Francisc, de la Francisc de Asisis care a avut grija de saraci. In paranteza fiind spus, a fost foarte inspirat ca nu si-a spus Petru. (desi nu e voie ca un papa sa isi ia numele Petru, in ciuda profetiei papilor)

Ce intelegem noi din asta? Eu unul inteleg ca dragostea pentru saraci nu ardea in inima noului papa, ci el pur si simplu fiind in dileme ce nume sa isi ia ca sa nu inceapa „specialistii in profetii” sa i-l talcuiasca ca Petru al Romei (cum se profeteste ca ar fi trebuit sa isi zica ultimul papa), iata ca s-a nimerit ca colegul din Brazilia sa ii vina in ajutor si sa ii dea o idee buna, care il ajuta mult si la marketing, caci deja s-a pornit o adevarata campanie mediatica de ridicare in slavi a noului papa ca ii iubeste si ca se ingrijeste de saraci.

Spun ca intreaga atitudinea asta cu ajutorarea si iubirea saracilor nu este altceva decat un Becali Show la nivel universal (catolic, cum s-ar zice). Nu trebuie sa nu porti pantofi rosi ca sa arati ca iti pasa de saraci si nu trebuie sa iti platesti singur facturile ca sa arati ca esti smerit. Nu asa ne invata Evanghelia ci mai degraba sfatul este ca mana dreapta sa nu vada ce face mana stanga. Treaba asta e valabil pentru toate faptele bune. E adevarat ca din pozitia sa, el are rolul de a indemna oamenii, de a-i sfatui, de a-i organiza. Dar mai presus de toate un papa trebuie sa aiba inima curata pentru ca rugaciunea lui sa poata ajunge la Dumnezeu. Ori papa se cam comporta deocamdata ca un super-agent de marketing al Bisericii Catolice. Actiunile si comportamentul lui par sa aiba doar rolul mediatic de a-i convinge pe oameni ca iata Biserica Catolica are acum un papa bun, care va avea grija de saraci. Ce mijloc mai usor de a prosti multimile decat sa le arati ca tie iti pasa de saraci desi esti putred de bogat? Becali a intrat in Parlamentul European cu treaba asta.

Este adevarat ca poate presa exagereaza si poate impresiile noastre sunt gresite. Poate papa chiar asa e el, asa a fost toata viata, smerit, cu umor (chiar daca unde nu se potriveste), cu grija pentru cei din jur. Dar pentru un om de 70 de ani ar fi chiar si penibil sa fie altfel. Nu prin asta trebuie el sa exceleze, nu prin asta trebuie el sa castige inimile oamenilor, nu cred ca in fisa postului de papa, marketingul si propaganda sunt trecute. Repet, principalul rol al ierarhului (in biserica crestina la origini) era de a se ruga pentru credinciosi, de a fi pururea cu inima plecata in fata lui Dumnezeu, in taina, cerand iertare pentru pacatele celor multi. De aceea si la Sfanta Liturghie (cel putin la noi), ierarhul are foarte putine rugaciuni de spus cu glas tare, pentru ca tot timpul el trebuie in taina, in inima, sa se concentreze in rugaciune mai mult decat toti ceilalti impreuna slujitori. Si cu toate acestea, ierarhii poarta hainele cele mai „luxoase”, cele mai frumoase si luminoase. Sfanta Biserica nu a randuit ca ierarhii sa poarte haine jerpelite ca sa arate smeriti in fata credinciosilor, ci din contra, prin hainele in care sunt imbracati ei trebuie sa straluceasca trupeste ca sa indemne oamenii la evlavie si supunere.

Degeaba nu a purtat papa pantofii rosii (daca motivul a fost sa para smerit). Nu a facut decat sa sfideze probabil niste randuieli ale catolicilor si sa vrea sa para mai cu mot – care este si acesta un semn subtil de mandrie. Exista o mandrie a smeritilor (e smerit mandruletul) care se manifesta mai ales prin exagerarea unei atitudini smerite. Omul smerit nu are nevoie sa faca show, smerenia lui este in primul rand o taina a lui, el pe fata se arata doar cuvincios, respectuos, nu se inalta dar nici nu se coboara mai mult decat este. Smerenia nu este altceva decat cunoasterea de sine, cunoasterea a ceea ce suntem, a pacatelor pe care le avem dar si recunoasterea (in forul nostru interior) a virtutiilor pe care le avem, cu scopul de ale spori si de ale fructifica.

„Vreau o biserica saraca pentru oameni saraci” – sunt vorbele papei mot-a-mot. Ma mira cuvintele lui si desi poate ca sunt scoase din context, mi-e teama ca denota un batranel care nu prea a inteles mare lucru din substanta credintei crestina. „Biserica saraca” – pai daca e saraca, cum ii mai poate ajuta pe saraci? Cum mai poate face fapte de milostenie? Cum mai poate apara valorile crestine in lumea de azi (cand lobby-ul costa, marketingul costa, organizarea costa etc). „Pentru oameni saraci ?!?” Dar bogati nu au drept la mantuire?!? Alooo, Papa, vezi ce zici. Sa nu uitam ca si Mantuitorul a intrat la un vames pacatos insa destul de bogat [1], Avram a fost bogat [2], ba chiar si printre ucenicii Mantuitorului erau bogati [3]. Apoi sa nu mai zic de formularea imperativa „vreau”. Noul papa deja se vede boss, deja isi planuieste o biserica a lui si ne spune cum si-o vrea. Daca Biserica Catolica chiar mai este una crestina, astfel de declaratii nu ar avea rost. Ajutorarea saracilor este una dintre chemarile primordiale ale crestinismului, practic cresinismul a fost prima religie care si-a indreptat fata catre oamenii de jos. Dar rolul bisericii crestine este cu mult mai important decat doar ajutorarea saracilor, aici gresesc majoritatea catolicilor si asta nu prea inteleg ei, ca in primul rand trebuie marturisit adevarul pentru ca binele nu e bine daca nu este facut in adevar.

Recunosc insa ca noul papa are un discurs parca mai ortodox, parca e altceva decat limbajul de lemn al antecedentilor sai. Principalul rol al sau insa va fi sa descopere bubele din catolicism si sa taie precum un doctor priceput la radacina raului. Aceasta va fi marea lui provocare, nu ajutorarea saracilor.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
NOTE:

[1] Şi iată un bărbat, cu numele Zaheu, şi acesta era mai-marele vameşilor şi era bogat. (Luca, 19#2)

[2] Avram insă era foarte bogat în vite, în argint şi în aur. (Facerea 13,#2)

[3]  Iar făcându-se seară, a venit un om bogat din Arimateea, cu numele Iosif, care şi el era un ucenic al lui Iisus. (Matei 27#57)

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Vezi si:

– Ce nu poate face noul papa
– ADEVARATA FATA A NOULUI PAPA: “Aparatorul saracilor” sau PAPA AL WASHINGTONULUI? Rolul controversat al Papei Francisc in legitimarea JUNTEI MILITARE OPRESIVE impuse de CIA in ARGENTINA