Ziarul Financiar a organizat o adunare a bancherilor in care s-au lansat cateva idei destul de penibile, anticapitaliste si extrem de periculoase care denota perversiunea pana unde s-a ajuns in randul acestei categorii profesionale numite in alte vremuri camatarie. Oricat de negative ar parea conotatiile acestei comparatii, as dori sa mentionez ca bancherii de azi sunt mult sub camatarii de alta data. Ca sa nu incep sa reiau toata povestea despre cum au pus marile banci gheara pe toata puterea politica in lume, voi pune doar o intrebare. Stiti ce faceau camatarii cand „clientii” nu le mai plateau creditele si fie dispareau, fie falimentau? Dupa ce faceau toate presiunile posibile (vremurilor de atunci), daca nu reuseau sa recupereze nimic, camatarii falimentau si ei. Acum stiti ce se intampla? Dupa ce fac toate presiunile posibile, daca bancherii nu isi recupereaza creditele, convoaca o sedinta cu liderii politici ai statului respectiv si spun: „Daca nu ne dati banii, maine inchidem usile si poimaine veti avea haos pe strazi. Ce alegeti?” Asadar, se pot compara camatarii de alta data cu bancherii de astazi?
Sa revenim insa la cateva aberatii enumerate la adunatura organizata de Ziarul Financiar:
1. Mişu Negriţoiu, ING: Statul să facă un fond de investiţii care să capitalizeze firmele industriale deţinute de români (Sursa)
As fi inteles o asemenea aberatie sa iese de la vreun purtator de cuvant al guvernului socialist pe care il avem, nu de la directorul unei banci olandeze (ING) care teoretic ar trebui sa aiba o gandire capitalista dar mai presus de asta, un simt al realitatii mioritice unde niciodata statul nu a facut o afacere profitabila, in orice domeniu si in orice situatie. Asadar, despre ce vorbim aici? Ce fond, ce investitii, ce implicare a statului? Cat de total deplasat fata de realitatile tangibile sa fie acest bancher incat sa poata sa gandeasca asa ceva? Inteleg ca el are interese, inteleg ca nu i-a fost de-ajuns programul „Prima Casa” prin care statul a subventionat „indirect” sistemul bancar. Inteleg ca nici granturile din fonduri europene nu ii sunt de ajuns si nici garantiile guvernamentale la companiile de stat nu ii potolesc setea de profit. Dar de la a gandi pervers, pana la a vorbi pervers este cale lunga si nu ma asteptam ca o asemenea idee aiuristica sa nu fie taxata si eliminata din start de catre participanti sau ceilalti bancheri. Dar lupii cand se arunca la vanat in haita stiu foarte bine fiecare rolul lui, iar rolul lui Negritoiu acum ar fost sa lanseze gogasa asta. Satui ca si-au luat atatea tzepe si ca Mugurel le tot cere acoperirea gaurilor din creditele neperformante si in loc sa se multumeasca ca nu au inchis usile deja, bancherii nostri viseaza si ei ca bancherii americanilor sau ai englezilor care nu au limita la indatorare, nu au limita la speculatii, nu au nevoie de garantii si pot face expunere cat cuprinde. Mai nou, se pare ca o sa li se ridice si limitele la bonusuri, desi astea erau mizilic pe langa sumele castigate inainte de 2008.
Deci ce logica se ascunde in spatele ideii ca statul sa investeasca in privat cand FMI-ul ne cere privatizari si toata ziua suntem indoctrinati ca statul nu e in stare sa administreze nimic, ca directorii de la regii autonome si alte companii de stat au salarii nesimtite, ca consiliile de administratie de asemenea sunt conducte de supt bonusuri imense cand capuse peste capuse au tot supt din cele mai profitabile companii de stat pana am ajuns unde am ajuns. Ce rol sa mai joace un astfel de stat? Cu ce va putea ajuta statul ca jucator chiar minoritar intr-o companie cand nu s-a descurcat nici macar ca majoritar. Ma mira ca in interviul luat la ZF live, redactorul Sorin Paslaru nu i-a pus o intrebare esentiala: „si cine va decide in ce companii sa investeasca statul?” O intrebare cheie zic eu care ar sparge din start orice discutie serioasa pe aceasta tema.
2. Radu Gheţea: ce afaceri sunt sau nu sunt bancabile:
Radu Gheţea a spus că, atunci când apar semnele creşterii economice, automat încep să apară solicitări de credite bancabile şi că, în prezent, foarte puţine proiecte sunt bancabile, cu excepţia anumitor segmente, cum ar fi agricultura, energia, administraţiile publice sau proiectele derulate cu fonduri europene. (Sursa)
Pentru cei care nu il cunosc, Radu Ghetea este presedintele CEC, o banca de stat, prin urmare domnul Ghetea probabil stie ce e aia o afacere bancabila foarte bine ca daca nu era asa destept nu ajungea director de banca. Trecand de marea revelatii la care a ajuns domnul Ghetea ca in prezent foarte putine proiecte sunt bancabile, as face o mica nuantare la afirmatia asta: si inainte de 2008 la fel de putine proiecte erau bancabile doar ca bancherii sunt lacomi din fire si vor sa suga tot ce pot, prin urmare au finantat si proiecte nebancabile (cum ar fi creditele cu buletin sau finantarea bulei imobiliare) pentru ca nu ii interesa bancabilitatea sau nebancabilitatea, ci doar sa poata declara profit ca sa isi poata trage salarii si bonusuri mari. Acum intr-adevar e nasol, dar e nasol mai ales pentru ca ei nu vor sa frece coatele si sa analizeze ce companii si ce oameni merita sprijiniti ci le convine sa ii taxeze pe fraierii care au acceptat sa primeasca salariile pe card, le convine sa suga tot ce pot din clientii captivi care nu pot sa faca refinantare in alta parte si le convina sa castige de la diferentialul pe curs valutar (traisca taica Isarescu ca le-a dat monopolul) unde mai sug si ei niscavai procent din cresterea exportului romanesc.
Cat despre asa-zisele segmente bancabile, Ghetea se insala amarnic. As sublinia mai intai faptul ca nu poti discuta despre segmente „bancabile” intr-un capitalism curat si intr-o societate normala deoarece exista firme si firme. Unele sunt „bancabile” altele nu sunt, pentru ca unele fac afaceri bune si altele nu. Si asta se intampla si in agricultura si in alimentatie si in drumuri si poduri si in IT, si in productia de baclava, etc. Acolo unde este competitie, acolo exista firme care fac profit si firme care nu fac profit iar rolul bancherilor e sa gandeasca care pot si care nu pot sa faca si sa le dea bani celor care pot in detrimentul celor care nu pot. In schimb, necomunistii babaci cum ar fi Ghetea gandesc in sabloane invechite si au idei preconcepute cum ca un segment ar fi sau nu ar fi bancabil, ca si cum nu ar fi nici o primarie care e pe minus in Romania. Dar chiar si daca ar fi sa discutam pe segmente Ghetea tot nu le-a nimerit. Agricultura merge cu o mica mare nuantare: doar acolo unde s-a investit in tehnologie si in irigatii. Energia merge doar cu subventiile de la stat. Toate morile astea de vand si panourile solare, s-ar opri maine daca s-ar taia subventiile pentru ca nu sunt inca eficiente, o mica mare nuantare despre care putina lume vorbeste. Cat despre administratia publica si proiectele europene ce sa mai vorbim, cand nici nu a trecut un an de cand vorbeam de criza euro, exitul Greciei, problemele tarilor PIGS, etc. Nu s-a schimbat nimic intre timp, doar ca a urmat Cipru, dar Ghetea oricum traieste pe alta lume, Ce sa mai zicem de Fondurile Europene cand toamna trecuta s-a taiat conducta si multe firme au fost in pragul falimentului pentru ca li s-a blocat finantarea si nu aveau lichiditati ca sa compenseze sincopele datorate blocarii finantarii ca urmare a fraudelor descoperite.
Pe langa aceste doua personaje mirifice din lumea bancherilor, as mai fi vrut sa comentez declaratia unui alt presedinte de banca care spunea ca in Romania exista prea multe banci. Tipul asta probabil este atat de stresat incat incearca sa isi refuleze propriile frustrari prin lansarea unor scuze voalate pentru neputina lui de a administra o banca cum trebuie. Nu mai gasesc insa declaratia si poate voi reveni pe aceasta tema.
Am un singur kudos deocamdata pentru Henk Paardekooper, şeful RBS România, care „este adeptul restructurării sistemului bancar. RBS a renunţat anul acesta la businessul de retail şi a închis aproape întreaga reţea teritorială, în condiţiile în care intenţionează să se concentreze doar pe clienţii corporate.” – astia macar au realizat pe ce lume traiesc si fac ce pot si ei ca sa se adapteze la noua lume. Cel putin in Romania. Ceilalti insa spun lucruri traznite.
Camatarii „de treaba” de alta data, numiti „bancheri” pentru ca isi aveau cartierul general in parcurile din marile orase si literalmente isi asteptau clientii pe bancile parcului, respectau niste legi nescrise iar atunci cand falimentau sau cand lumea nu mai avea incredere in ei ajungeau sa se sinucida.
Fiind crestin nu sunt de acord cu sinuciderea (omul ar trebui sa isi caute adevaratul rost pe pamant, nu sa imbratiseze moartea la prima greutate intampinata), insa gestul respectiv poate fi privit si ca un gest de onoare.
In 2008 persoanele din conducerea bancilor americane falimentare au primit bonusuri de performanta cu care si-au finantat concedii luxoase in cele mai scumpe destinatii turistice de pe mapamond. Asta spune totul despre cat de onorabili mai sunt astazi conducatorii institutiilor financiare.
Bancile pot santaja statul din cauza ca ele nu dau credite din banii lor, ci din banii deponentilor. Daca 2-3 banci mari nu isi mai pot recupera creditele si dau faliment, deponentii pierd banii depusi, apoi ies in strada si se rascoala… Mineriade am avut, daca dau bancile faliment probabil vom avea si deponentiade :(.
Bancile pot santaja statul mai ales prin alcatuirea unui cartel care sa ameninte cu iesirea din Romania in masa. Sa ne amintim de „gentlement agreement” – un titlu plin de spoiala in spatele caruia a stat de fapt adevarul ca bancile au pus pistolul la cap guvernului Romaniei: BNR ne da lichiditate fara numar sau altfel plecam.