Intrebarea zilei: ce sa facem noi cu banii chinezilor daca nu suntem in stare sa cheltuim nici banii europenilor oferiti moca?

A doua intrebare a zilei: daca nu putem fura indeajuns banii din fonduri europene, sunt mai prosti chienzii sa ne lase sa le furam banii lor?

Ati auzit probabil zilele astea multe gogonele despre chinezi acum ca tot venira si pe la noi cu miliardele sa ne ameninte cu investitii. As face si eu o mica trecere in revista a unor aspecte, mai mult sau mai putin legate de vizita chinezilor, ca sa stim daca ne bucuram sau nu ca au venit chinezii.

In primul rand, toate marile companii din lume sunt americane. In domeniul petrolului, in domeniul energiei, marii giganti, marile combinate chimice, inca sunt americane. Cate branduri chinezesti in afara de Huawei si Lenovo stiti? E adevarat ca poate ati auzit de Volvo, dar nu se stie cata vreme o sa il mai pastreze chinezii cum a fost, caci deja se cam impute treaba la Volvo.

Nu vreau sa diminuez rolul Chinei, nu vreau sa spun ca China e vax, nu conteaza, etc. China conteaza dar nu pentru noi. China conteaza in primul rand pentru americani ca le fac produse ieftine si pe deasupra le mai cumpara si gunoaiele de obligatiuni care sunt zero. Am mai explicat „marele curent al dolarului” cum zburda el din cardul de credit al americanului, in casa de marcat de la Wall-mart, apoi in fabrica din China, apoi in dolar, apoi in bonduri americane si apoi din nou in tiparnita. Unul se naste, altul creste counterul datoriei externe americane in contul muntelui de bonduri cumparate de chinezi de care nu vor avea parte prea curand pentru ca si-au facut-o cu mana lor.

Acest ciclu este imposibil de spart pentru ca o piata de consum ca cea americana nu exista si nu va exista prea curand. Europa nu va prelua locul Americii pentru ca Europa a refuzat deocamdata tiparnita. Si chiar daca ar face-o, nu le-ar folosi la nimic, ar schimba doar culoarea hartiei, in esenta chinezii sunt blocati in statutul de muncitor ieftin care trebuie sa produca cat mai eficient si mai ieftin pentru americanul care sta cu burta in sus si traieste pe seama tiparnitei.

Ciclul nu se poate sparge pentru ca la cea mai mica disturbare, China poate exploda. Si nu doar din cauza comunismului. Chinezul de rand este obsedat de economisire, nu va cheltui nici daca va avea, asa cum nici japonezii de azi nu cheltuiesc desi au economisit zeci de ani de zile si au strans averi imense – si japonezii au bonduri americane la fel de multe. Deci daca nu va cheltui, ciclul banului nu se poate schimba, cureaua de distributie trebuie sa treaca pana peste ocean, pentru ca China ar fi prea mica (oricat de mare este ea).

Peter Schiff spune ca chinezii cand se vor lumina la cap vor intelege ca in loc sa vanda americanilor produse ieftine, le pot consuma ei si astfel pot sa o duca mai bine. Este utopic, as zice eu, pentru ca e in primul rand o problema de mentalitate. Si apoi, chiar daca ar incepe sa consume – si deja au inceput – niciodata nu vor prinde viteza cu care consuma americanii si niciodata un chinez nu isi va schimba televizorul cu fiecare Black Friday – desi au si ei sarbatori nebunesti de astea.

Deci China nu are cum sa iasa din acest model: produce pentru americani, vinde marfa, ia dolari, mentine yuan-ul si nu il mareste (cum s-ar regla daca ar fi liber), prin urmare ce sa faca cu atatia dolari? Cumpara ce poate, resurse, terenuri etc, dar oricum ii mai raman si prin urmare cumpara obligatiuni americane. Fiind incremenita in acest model, chinezii nu vor altceva decat sa aiba o piata de desfacere si mai mare, sa aiba cerere de produse si mai mare, ca sa aiba chinezoii mici de munca si sa fie fericiti si de asemenea sa aiba resurse indeajuns pentru a avea cu ce sa produca.

Orice alte aiureli sunt aiureli. China nu va depasi niciodata SUA, China nu va deveni urmatoarea putere a lumii, China nu poate depasi tehnologic nici Italia, dar sa mai discutam despre alte bazaconii. Cat despre „investitiile” in Romania / Europa de Est, chinezii nu cauta decat noi piete de desfacere, sunt interesati de infrastructura si de terenuri agricole (sunt multi si au nevoie de grau). Au inceput cu portul Piraeus, au continuat cu autostrazi in Bulgaria si iata au venit si pe la noi. Nu prea imi pun eu mari sperante ca o sa iasa ceva – nu ne putem noi intelege cu chinezii asa cum nu ne-am inteles nici cu japonezii (colborarea cu coreenii au fost un accident, inca mai existau oameni seriosi prin fabricile romanesti). De altfel, avem un track record impresionant de esecuri in relatiile cu chinezii.

Acum s-ar putea face un top despre bazaconiile si traznaile scoase de ai nostri politicieni. Si nu ma refer doar la cifrele legate de investitiile chinezesti, dar ma refer si la aluzia unui ministru cum ca vom regla in curand deficitul cu chinezii, adica o sa mai cumpere si chienzii de la noi cate ceva. Aiurea, noi cumparam din ce in ce mai mult de la chinezi, daca isi reia retail-ul si creste consumul, cresc importurile, deci creste si deficitul cu chinezii.

Si tot pe langa zgomotul asta as pune intrebarea: daca chinezii vin cu banii, oare ce vor in schimb? Nu de alta, dar si RGMC-ul ne promite tot bani …

In final un banc cu chinezi si olteni:

Oltenii se saturara de fasoanele bucurestenilor si declarara independenta Olteniei. Ca sa se faca si ei cunoscuti in lume, se hotarara sa declare razboi unei tari mari: China. Cum auzira chinezii trimisera ambasadorul de la Bucuresti la nea Marin, proaspatul presedinte al Olteniei: „Nea Marine, o sa va calcam in picioare! Voi nu stiti ca noi suntem multi, suntem peste un miliard?”. Nea Marin cum auzi, se freca cu mana de cap: „Muica, da prosti fuseram sa declaram razboi la chinezi! Unde o sa facem noi un miliard de gropi?”.

UPDATE 26 NOV 2013, 18:52

Ca tot nu am prea argumentat mai deloc titlul articolului:

in the past five years the total assets on US bank books have risen by a paltry $2.1 trillion while over the same period, Chinese bank assets have exploded by an unprecedented $15.4 trillion hitting a gargantuan CNY147 trillion or an epic $24 trillion – some two and a half times the GDP of China! (Sursa: zerohedge)

Iata cum am intrat si noi in randul … lumii galbene:

For a start, prepare for many more headlines like these: „Chinese buying up California housing”, „Hot Money’s Hurried Exit from China”, „Following the herd of foreign money into US real estate markets” and many more like these. Because while the world focuses and frets about the Fed’s great reflation experiment (which is only set to become bigger not smaller, now that the Fed has thrown all caution about collateral shortage to the wind and will openly pursue NGDP targeting next), China has been quietly injecting nearly three times in liquidity into its own economy (and markets, and foreign economies and markets) as the Fed and the Bank of Japan combined!

Si ca sa mai demistificam o falsa problema despre care tot se discuta cum ca americanii sau europenii sunt impotriva colaborarii noastre cu chinezii, iata:

Needless to say, the more effectively China becomes at depositing all this newly created liquidity, the faster prices of US real estate, the US stock market, and US goods and services in general will rise (something the Fed would be delighted with).

As aminti aici si jalnica milogire cu care s-a prezentat Ponta la Washington sa ceara „blessing” pentru colaborarea cu chinezii. Va mai amintiti cum declara ca americanii i-au zis ca putem sa facem afaceri cu chinezii fara probleme ca ei nu se supara. Milogirea ca milogire, sa fie doar asta. Problema e ca Ponta nu citeste zerohedge.com sau macar bloomberg, de aia e paralel cu realitatea economica globala.

Si in final, cateva de rumegat pentru criticii mei din articolul cu dolarul american, de ce nu poate sa pice:

The implications of the above are staggering. If the US stock, and especially bond, market nearly blew a gasket in the summer over tapering fears when just a $10-20 billion reduction in the amount of flow was being thrown about, and the Chinese interbank system almost froze when overnight repo rates exploded to 25% on even more vague speculation of a CNY1 trillion in PBOC tightening, then the world is now fully addicted to about $5 trillion in annual liquidity creation between just the US, Japan and China alone!

Throw in the ECB and BOE as many speculate will happen eventually, and it gets downright surreal.

But more importantly, as with all communicating vessels, global liquidity is now in a constant state of laminar flow – out of central banks: either unadulterated as in the US, Japan, Europe and the UK, or implicit, when Chinese government-backstopped banks create nearly $4 trillion in loans every year. If one issuer of liquidity „tapers”, others have to step in. Indeed, as we suggested a few weeks ago, any possibility of a Fed taper would likely involve incremental QE by the Bank of Japan, and vice versa.

Curgeri de astea laminare sunt peste tot pentru ca presiunea e prea mare, cine nu o face, ii va exploda moneda si economia ii va pica. Deci numai daca luam in cosiderare volumul raportat la PIB in top 10 valute lichide (fie ele „unadulterated” sau „implicite”, dolarul este pe locul 3 dupa yen si yuan, de departe.