NOTA: Inca un articol, tot in contextul francului si al creditelor, referitor la articolul anterior.
Exista decizii bune si decizii proaste, precum si decizii care tintesc pe termen scurt si decizii care tintesc pe termen lung.
In general, statul ia decizii proaste pe termen scurt: marirea TVA-ului, marirea salariilor bugetarilor si a pensiilor, licitatia Oltchim, schimbarea manualelor etc. Cauza este prostia si „cererea” de decizii pe termen scurt: poporul vrea placinta, acum. In timp, din cauza asta, s-a facut obiceiul si s-a impamantenit ca acolo sus sa ajunga doar astfel de oameni: care dau placinta acum, indiferent de ce urmeaza.
BNR-ul ia decizii bune pe termen scurt: ofera lichiditate, administreaza cursul, reglementeaza lejer, da sfaturi bune etc. Din pacate insa, BNR nu se gandeste pe termen lung pentru ca BNR este stat in stat si Isarescu nu are la cine sa raspunda. Ori daca Isarescu stabileste o politica, cei de sub el nu fac decat sa ii cante in strune altfel zboara. Iar daca BNR greseste pe termen lung, cine sta sa ii purece si sa le dovedeasca ca au gresit? Si chiar si asa, cine sa il dea jos pe Isarescu? STAT IN STAT – nu este o gluma … Cu exceptia catorva bloggeri rebeli, „nespecialisti”, nimeni nu critica BNR-ul. Poporul o face doar cand se arde si cand tensiunile din sistem cumulate pe baza perspectivei pe termen scurt a BNR-ului crapa si fac victime. Francul e doar un exemplu, unul mic ca intensitate si ca risc sistemic pe langa celelalte care s-au tot strans de-atatia ani.
Si ca sa ies din abstract, principala gresala a BNR-ului actuala este trecerea cu vederea a catorva mere putrede. Azi e unul, maine se mai adauga altul, BNR zice: lasa, sa le acoperim pe astea sa nu le vada nimeni ca altfel, avem probleme. Maine, vedem noi. Prin urmare, peste ceva vreme toate merele o sa fie putrede si singura speranta a BNR-ului este trecerea la Euro. Ce nu stiu ei e ca asa cum si cu Schengen ni s-a aruncat praf in ochi, nici cu Euro nu va fi altfel. Mie imi este foarte clar asta. Aflati deci in premiera de pe acest blog ca CHIAR DACA VOM INDEPLINII CONDITIILE, nu vom fi acceptati in Zona Euro, altfel spus leul va fi moneda noastra pentru urmatorii 100 de ani. E atat de clar si evident, incat ma mira ca noi tot tragem aiurea si vorbim de trecerea la euro ca si cum am mai avea vreo sansa. Nici nu mai discut de utilitate, am mai facut-o.
Cine poate insa lua decizii bune pe termen lung? In primul rand ca sa iei decizii pe termen lung, presupune sa ai disciplina si niscavai stoicism. Pentru ca deciziile pe termen lung intotdeauna presupun un efort si o strofocare pe termen scurt. Dar chiar daca esti dispus la sacrificiu pe termen scurt, sa iei decizii bune pe termen lung este foarte greu pentru ca trebuie sa fii profet. Nu oricine e profet, dar istoria a dovedit ca cine urmeaza niste principii fundamentale sanatoase, rareori da gres. Dar si principiile, chiar daca sunt sanatoase, nu sunt conditia suficienta pentru luarea unor decizii sanatoase. Mai trebuie in plus si ca informatiile pe baza carora luam deciziile sa fie corecte si „devirusate” de bruma superficialitatilor si supozitilor de orice natura. In plus, avand informatiile corecte si aderand la principii sanatoase, nu trebuie sa ne hazardam in scenarii care depasesc puterile noastre, de aceea gasirea unui echilibru intre deciziile cele mai bune, care de multe ori sunt evidente si estimarea puterilor si situatiei noastre este poate cel mai greu lucru de facut si aici intervine discernamantul.
Discernamantul este in primul rand rodul exercitiului: se invata si se dobandeste practicandu-l si de multe ori chiar facand greseli. Ratiunea si curajul desi sunt necesare, nu sunt neaparat garantia unui discernamant. Frica si temerile sunt de cele mai multe ori cel mai mare dusman al discernamantului pentru ca deformeaza ratiunea. Omul prost, macar stie ca e prost, dar omul destept si care se conduce dupa temeri nici macar nu e constient ca temerile ii altereaza ratiunea si ca sinapsele lui, paternurile de luare a deciziei sunt formatate de temeri. Iata deci ce misiune aproape imposibila au cei care trebuie sa ia o decizie acum, in orice tabara s-ar afla: cea pagubitilor si cea a decidentilor.
Nu am deci nici un sfat concret de dat, desi s-ar gasi multe, pentru ca orice decizie depinde de contextul fiecaruia. As dori doar sa accentuez pe aspectul dezinformarii: nu credeti nimic din ce vi se spune, din ce se promite din ce prognoze sau estimari se fac. Volatilitatea si tensiunile sunt atat de mari incat nici cei mai puternici oameni ai planetei care unii chiar pot si ei sa impinga nitzel intr-o parte sau alta niscavai trenduri, nu pot sa prezica. Lumea e din ce in ce mai complexa si dupa cum stim din teoria complexitatii, cele mai mici diferente in punctul de pornire pot sa produca efecte total diferite pe masura ce sistemul evolueaza.
Inca o data, Isarescu nu greseste, gresim noi pentru ca presupunem ca are cele mai bune intentii vizavi de omul de rand.
Nu, n-am mai fi sub gheara lui Isarescu, ci am fi sub efectul unei manipulari la un nivel mult mai inalt, am pierde inca un grad (destul de fragil si mai mult teoretic) de libertate.
Existenta cursului de schimb poate fi benefica in sensul echilibrarii balantei import/export.
Ca nu e folosita ca atare si in interes national, cum am mai zis, nu este o eroare ci un calcul meschin pentru interese straine.
Variatiile de curs sunt destul de minore si poate aduce si beneficii, imprumuturile in euro cand tu incasezi lei au fost un risc asumat, sigur ca stabilitatea la nivelul asta i-ar face ceva mai fericiti si pe cei creditati in euro si pe creditori si pe Isarescu care n-ar trebui sa-si mai bata capul cum sa protejeze creditorii in special, dar nu inseamna ca ai sa-ti poti plati ratele fericit urmatorii 30 ani in conditiile in care tu n-ai ca tara stabiltiate macro-economica, ce faci ca atunci cand salariile tale in euro stagneaza sau poate scad, economia regreseaza incep disponibilizarile, vine inflatia (care nu ocoleste nici Euro) se modifica EURIBOR, etc?
Sigur, se pot intampla si salturi semnificative de curs ca in 2008 dar evenimente de genul asta nu lasa oameni fericiti in urma, indiferent de moneda in care isi au creditele.
Si da, mai nou, aia cu imprumuturile in CHF, o incasau oricum, chiar si daca aveau salariile in Euro.
Eu nu cred ca „BNR nu gandeste pe termen lung”.
BNR gandeste pe termen lung, doar ca interesele BNR nu sunt interesele romanului de rand.
Deciziile care se iau acum si pe viitor sunt si vor fi decizii meninte sa satisface niste centri de putere.
Daca scapam de mentalitatea cu „ar trebui sa” si „sunt pana la urma banii nostri deci ar trebui sa fie interesul
nostru” vedem lucrurile mult mai limpede.
Nu cred ca trecerea la Euro ne-ar avantaja, ba dimpotriva.
Chiar si numai ca psihologie, sa ai in fiecare luna sub ochi fluturasul de salariu pe care scrie 200euro + 40 euro bonuri de masa si facturi de 20 euro, 30 euro, 60 euro la intretinere/gaz/curent/caldura iar in magazine preturi gen 5 euro, 10 euro, 20 euro, etc. exact ca in magazinele de „afara” unde salariile sunt de 5-10 ori mai mari, i-ar face pe multi sa o ia razna.
Nu cred ca „nu credeti nimic” e cel mai bun sfat care se poate da. La o adica s-ar aplica si la articolul de fatza, nu-i asa?
Omul nu poate trai intr-un vid cognitiv, este avid de cunoastere, mai ales vizavi de viitor.
Trebuie sa stie, daca se poate macar dimineata din ce va fi la pranz, ce sa mai zic de maine, peste o luna sau un an.
Cred ca cel mai bun sfat ar fi sa faca tot ce le sta in putinta sa traiasca azi, nu maine.
Maine cand vor avea un salariu mai mare, maine cand vor termina de platit ratele pentru ceva nu neaparat necesar, maine cand vor avea mai mult timp liber, etc.
Sa accepte greselile care le-au facut deja si le-au implins viata intr-un viitor ipotetic si sa caute cea mai scurta cale de a se iesi de ele.
Si sa nu se asteapte ca in Romania sa fie mai bine in urmatorii 5 ani cel putin.
Mai rau, poate, mai bine, categoric nu.
A cam trecut perioada de aur, in care mai puteam prinde ceva investitii si inca mai aveam oameni competenti.
Nu ca ar fi fost asa multi doritori, nu ca n-ar mai fi si acum ceva potential, dar nu, atat timp cat nu se va schimba ceva la modul radical si asta nu atat la noi, ci la un nivel mult mai inalt, mai bine nu va fi.
trecerea la euro ne-ar scuti de greselile si manipularile lui Isarescu; avantajele unei monede comune ale unui bloc puternic sunt evidente; e pacat ca noi am ajuns cam tarziu, pe terminate, dar nici acum pentru noi nu ar fi prea dezavantajos avand in vedere cat de perversa este activitatea BNR-ului si cat de mult rau face economiei;
practic BNR este o institutie inutila care doar „suge” profituri din variatiile de curs cand profiturile astea ar trebui sa se duca la exportatori (cand leul e slab) sau la consumatori (cand leul e tare); in schimb, BNR face pe „marele arbitru” vrajindu-ne cu stabilitatea monedei care oricum s-ar stabiliza si singura, fara BNR, si impinge cursu incotro vrea dupa cum ii cade pe chelie lui Isarescu;
Romania oricum produce peste 50% pentru UE, de unde vin EURO, deci ce ar strica daca oamenii si-ar primi direct salariile in EURO si nu ar mai plati comisioane nici la BNR (prin variatiile de curs), nici la casele de schimb sau la banci cand cumpara euro sa plateasca ratele;
Cu privire la „nu credeti nimic” m-am referit la nu credeti nimic din ce spun oficialii si presa si ganditi cu capul vostru. Am facut doar un apel la analizarea informatiilor brute, neinterpretate de „specialisti” si analisti.