Am urmarit articolele si comentariile oamenilor cu privire la Grecia. Niciunde in tot ce s-a discutat recent, nu prea se mentioneaza cum s-a ajuns aici.
Este binecunoscut ca memoria publica este extrem de scurta si breaking news-ul acopera tot ce s-a intamplat cu 2-3 zile in urma. Suntem zilnic bombardati de stiri si mesaje din te miri ce colt al lumii si oare cati oameni mai pot sa aiba o imagine cat mai clara si cat mai precisa asupra unor evenimente trecute, chiar daca oricum imaginea noastra este rodul unei infromari fragmentare, subiective.
Dar oare conteaza ce parere au oamenii din ziua de azi, mai conteaza oare cartofii de canapea ce gandesc cu privire la un anume subiect firebinte al zilei? Este greu de zis, manipularea este un subiect extrem de complicat si personal ma consider total necunoscator si asta mai ales dupa ce am citit ultimul numar al revistei Sinteze care este dedicat exact acestui subiect.
Sa revenim deci la datoria Greciei: 300 de miliarde! O astfel de datorie, spune Webster Tarpley, nu ar putea fi facuta prin altceva decat prin derivative – arme financiare de distrugere in masa, cum le numea Warren Buffet. A existat un moment in 2011-2012 cand datoria bancilor grecesti a fost mutata la bugetul de stat, prin presiunea guvernelor occidentale carora le era frica de impactul falimentului bancilor grecesti cu filiale in Europa de Est deja ingenuncheata de criza si prin urmare in schimbul unui imprumut catre statul grec, au conditionat trecerea datoriilor catre stat – lucru care s-a intamplat de asemenea si in Marea Britanie, Irlanda, Spania si probabil multe alte tari.
Intelege oare ce inseamna asta, romanul care ii critica pe greci si ii face lenesi, privindu-i de sus si alaturandu-se cu acrivie corului animalelor inraite care ranjesc acum cu manie si turbare catre greci, privindu-i de sus si afirmand: „asa va trebuie, Grecia a fost pusa acolo unde ii este locul” – dupa cum ilustreaza un trust de presa german:
Nu doar ocultarea este insa principala tehnica de manipulare folosita in cazul Grecia, ci probabil toate tehnicile posibile. Sunt sigur ca un profesor de jurnalistica va folosi intr-un curs viitor cazul Grecia pentru a exemplifica toate nuantele manipularii moderne in cazul Greciei.
Cu privire la datorie, trebuie sa urmarim istoricul acesteia si sa urmarim in paralel programul QE al americanilor. Vedem cum inainte de cascada de bailout-uri si masuri de austeritate, a fost taierea ratingului datoriei grecesti si cresterea yield-urilor. Yield-ul la bonduri – cine mai stie oare ce inseamna asta? Credit Default Swaps – intelege oare omul de rand ca prin aceste pariuri o tara poate fi pusa in genunchi de o banca de marime medie din Londra sau New York?
Povestea este mai lunga, a urmat transferul de pe bancile elene catre stat si ulterior show-ul s-a prelungit in mai multe etape. Bancherii au castigat sume imense pana cand mare parte din bonduri au fost transferate catre BCE si UE prin programele de bailout succesive. Si iata pe scurt cum s-a ajuns aici si de ce datoria greceasca este una odioasa insa din pacate poporul desi intuieste – doar o mica parte din banii primiti a intrat in tara – nu o intelege si prin urmare, nu se revolta indeajuns pentru a forta rejectarea acesteia si redobandirea independentei nationale. Caderea Greciei este poate si caderea ultimei sperante. Daca grecii nu au reusit oare care popor sa aiba curajul si taria sa stea in fata bancherilor?
Iata ca trecem prin vremuri in care informatia conteaza, dar nu orice informatie, ci informatia cat mai precisa. La ce ne foloseste sa intelegem cauza crizei din Grecia? Pentru a ne pregati: in toamna poate urma Romania!
Chiar daca e o chestie de timp,o mare dif e intre greci si romani. Ei falimenteaza satui si cu bani la saltea,insa pe noi saracia ne va domina mai rau decat in Congo. Nu vb de viata la oras,ci sa ne aplecam asupra satului romanesc,entitate care se va depersonaliza,adica depopula,iar cainii voi urla de pe maidane. Sunt de parere ca solutia romanilor cu minte este exodul si osebirea. Imi pare foarte rau ca prin parerea asta s ar putea sa dau idei. Iubesc oamenii si mila fata de cei necajiti nu mi este straina (fara sa trambitez binele pe care nu l fac). E rusinos ca nu gandim inainte de a ne vota alesii…iar daca nu stim sa cerem de la cei care isi asuma responsabil cuvantul.
si grecii, si romanii, si americanii voteaza politicieni care le promit bani gratis; numai in Japonia pensionarii se sinucid de rusine ca sunt o povara celorlalti iar somerii nu accepta ajutorul de la stat; si cu toate acestea si in Japonia muntele datoriilor va matura cu societatea; cred ca cel mai bine e sa ne ferim de a face analize si catalogari ci sa cautam solutii la nivel personal; pare o provocare destul de abstracta, dar oare este?
Ipoteză șocantă: Grecia a cerut Rusiei 10 miliarde dolari pentru a ieşi din zona euro
Astăzi, la 15:10 Sursă: REALITATEA.NET
Share pe Facebook Share pe Twitter
Premierul grec, Alexis Tsipras, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, un credit rapid de zece miliarde de euro pentru a demara procedurile de ieşire a Greciei din zona euro, Rusia condiţionând o parte a împrumutului de participarea Greciei la un gazoduct, afirmă surse din presa elenă citate de Mediafax.ro.
COMENTEAZĂ
„Premierul Alexis Tsipras a cerut Rusiei un credit de zece miliarde de dolari pentru a demara procedurile de ieşire a Greciei din zona euro”, afirmă un oficial grec citat de publicaţia To Vima.
„Rusia nu a respins solicitarea Atenei, iniţiind discuţii pentru un împrumut de cinci miliarde de dolari condiţionat de participarea Greciei la gazoductul South Stream” (Turkish Stream), precizează oficialul citat.
Cotidianul elen nu precizează când a făcut Alexis Tsipras această solicitare, dar premierul de extremă-stânga grec a discutat pe 6 iulie cu preşedintele rus, Vladimir Putin, imediat după controversatul referendum organizat de Grecia în contextul negocierilor cu Eurogrup. Liderul de la Kremlin declara după discuţie că Grecia nu a solicitat asistenţă financiară din partea Rusiei.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/ipoteza-ocanta-grecia-a-cerut-rusiei-10-miliarde-dolari-pentru-a-iesi-din-zona-euro_1750477.html#ixzz3gXvPX3oB
Follow us: @realitatea on Twitter
intr-adevar socant … dar mai socant e ca Rusia a pregetat; de ce oare? poate strategii rusi au calculat ca Grecia oricum o sa iese din UE si fara miliardele Rusiei si atunci o sa coste mai ieftin o baza de submarine in Piraeus …
Articolul se vrea cumva a fi ceva impartial?
Deci 25% datorita bancilor, pai pana la 300% in 2010 cand li s-a taiat ceva pe la 150% si iarasi la loc 300% in 2014 mai este.
Si da, au crescut costurile finantarii dar oare cat se reflecta in cifrele de mai sus?
In plus, au ajuns la costuri semnificativ crescute dupa 2010, pana atunci unde s-au dus banii?
Oare de unde erau pensiile si salariile bugetare la greci, chiar si in „austeritate”, din fantastica productivitate si plata onesta a taxelor sau deficitul sponsorizat prin imprumuturi?
25%-ul ala (nu stiu cum l-ai calculat tu, probabil nu intelegi efectul compound in timp, ma rog …) este de ce acum discutam depre Grecia si nu despre Portugalia sau Irlanda;
Si apropos, Irlanda de ce are 172% ratio avand in vedere ca guvernul opera pe excedent si nu avea pensii umflate si nici prea multi salariati la buget cu salarii invidioase ca ale grecilor? Sau Spania, de ce a fost nevoita sa „salveze” principala banca a statului care statea sa pice, cand putea sa o lase sa intre in insolventa si treceau la peseta fara probleme avand in vedere rezervele statului.
Cat de greu e sa intelegem ca datoriile s-au transferat de la banci la guverne si acum se arata cu degetul pensiile mari si cheltuielile bugetare, ca de aici ar fi venit prapadul. Pai daca nu trebuiau sa salveze bancile, puteau fara problema sa plateasca pensii si salarii mari in continuare, pentru ca daca bancile erau lasate sa pice, alte banci bune veneau in locul lor si creditul/consumul continua fara socul din 2008. Da, poate era o perioada de tulburari, o saptamana-doua poate era cum a fost acum in Grecia, dar dupa se rezolva. Insa pentru GoldmanSacs si prietenii lor, trebuie sa punem acum pe cruce pe pensionarul grec care e de vina pentru tot raul din Europa
Am avut un debate cu cineva pe tema riscului expunerii la derivate. Nu sunt specialist dar inteleg ca un derivat e un fel de pariu care poate fi acceptat sau nu.
Debate-ul a pornit de la linkul asta:
http://demonocracy.info/infographics/usa/derivatives/bank_exposure.html
Americanul spunea ca piata totala a derivatelor e undeva la 21 de trilioane referindu-se la gross market value isi ca analiza aia e o prostie. In timp cei din analiza respectiva folosesc notional value care e undeva la 220 de trilioane.
Incercand sa inteleg am gasit pe un blog urmatoarea idee care ar explica diferenta de opinii: notional amount e un potential exposure dar in caz de risc sistemic devine un net exposure.
Tu zici ca exista cresteri de cost chiar si pe tranzactiile nefinalizate poti detalia un pic subiectul?!
totalul derivatelor este greu de stiut pentru ca exista asa-zisele „dark pools” (http://www.investopedia.com/terms/d/dark_pool_liquidity.asp) sau shadow banking, altfel spus casino-uri private nereglementate si care opereaza cu sume care nu sunt cunoscute; asta ca sa nu mai intram in faptul ca nimic nu mai e contabilizat mark-to-market
din unele articole reiese ca Deutsche Bank ar fi cel mai mare jucator pe derivate cu un total de 74 trilioane dolari – nu ma intreba de ce tip e totalul, vezi articolul mai sus
dar evident ca cam peste tot se discuta de expunerea in caz ca pica si care se propaga inspre asiguratori, gen AIG, cum s-a mai intamplat
da, prin short-selling se poate lovi in pret, e ca la piata; se poate face cu boti de trading; un documentar de acum 2 ani despre evenimente si mai vechi poate fi vazut aici: https://www.youtube.com/watch?v=aq1Ln1UCoEU
in esenta orice piata se bazeaza pe cerere si oferta; cu toate acestea, se pot folosi scheme de emitere a ordinelor care dau jos cu pretul; de exemplu, un operator poate inunda piata cu orinde de sell care evident dau jos cu pretul unui instrument; daca ai bani indeajuns si stii marimea unei piete, poti da jos cu pretul unui instrument in cateva secunde; totul depinde de regulatori si de tehnica si cum Goldman Sacs conduce lumea … https://www.youtube.com/watch?v=eEV3zJbahvM
1. Ce legatura au derivatele cu datoriile facute de greci?
2. care e exact „momentul cand datoria bancilor grecesti a fost mutata la bugetul de stat”?
link -uri ?
Eu nu am gasit nimic despre asa ceva.
3. apropo de istoric, eu zic ca ar trebui observat faptul ca in 2014 bugetul s-a stabilizat, chiar a iesit pe plus, crestere economica, rating -ul a crescut simtitor.
Pe urma la inceputul lui 2015 iesit Syriza care le-a promis grecilor imposibilul.
Si totul s-a dus pe apa sambetei.
1. shortarea yield-urilor poate exploda costul finantarii chiar daca tranzactiile nu se finalizeaza; asa cum se poate da jos cu pretul unei actiuni prin naked short selling (https://en.wikipedia.org/wiki/Naked_short_selling); downgrade-ul agentiilor a adaugat doar un efect de turbo fenomenului;
2. iote cum le-a mai pus 25% in ratio prin salvarea bancilor; orice tara intreaga la minte, le lasa sa pice si/sau le nationaliza; de ce au trebuit salvate? poate pentru ca bancile grecesti aveau credite la cele germane … „The Hellenic Financial Stability Fund (HFSF) managed to complete a €48.2bn bank recapitalization in June 2013, of which the first €24.4bn were injected into the four biggest Greek banks. Initially, this €48.2bn bank recapitalization was accounted for as an equally sized debt-increase, which – when assessed as an isolated factor – had elevated the debt-to-GDP ratio by 24.8 points by the end of 2012. ” https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_government-debt_crisis#2010.E2.80.932014
3. nu s-a dus inca nimic pe apa sambetei, mai vorbim 🙂
la 2, mai pe scurt ar fi aici: http://www.forbes.com/sites/afontevecchia/2012/02/21/greek-bailout-deal-a-farce-to-benefit-banks-at-the-expense-of-greece/
Exista comoditatea si lipsa de incredere in sine instalata odata cu deceniile de viata pe credit.
Teama de un viitor in afara UE in afara „lumii civilizate”. Chiar si referendumul impotriva masurilor de austeritate nu a fost o victorie zdrobitoare… cum ar fi un referendum pentru redobandirea suveranitatii prin iesirea din UE?!
Interese divergente, cei care spera sa mai vanda diverse produse si servicii pe piata UE + cei care spera sa mai traiasca din banii UE.