Au apărut recent câteva știri și pe la noi referitoare la scoaterea din funcțiune a banilor lichizi. Argumentele aberante emise variază de la comoditatea plăților cu cardul până la lupta împotriva terorismului. Mai ales acest din urmă argument vedem că reapare ca o scuză bună de aruncat prostimii cu orice ocazie și a fost folosită și la noi de tipa aia care cică e ministru al justiției (securiste) care din păcate a rămas încă în funcție dupa gogoșile scoase una mai umflată ca alta cu privire la tăierea macaroanei securiștilor – care taiere este inevitabilă oricum mai devreme sau mai târziu pe măsură ce în justiție încep pas cu pas să intre tineri care nu vor să se compromită și paradoxal … sunt preocupați de libertățile cetățenești.

Faptul ca Isărescu nu a lansat încă o campanie oficială și la noi de promovare a noului cadou oferit de inginerii sociali ai noii ordini mondiale înseamnă că din fericire, rămânarea noastră în urmă poate fi un avantaj uneori, în sensul că a spera la o societate cashles într-o țară în care abia funcționează un amărât de sistem de sănătate bazat pe carduri este o utopie.

Dar dacă Isărescu a tăcut, nu înseamnă deloc că în alte locuri nu se fac pași urgenți către eliminarea cash-ului. În Suedia de exemplu, nu mai poți merge cu autobuzul și să plătești cash:

Centuries after becoming the first European country to introduce banknotes, Sweden could soon be the first to get rid of them. For the technology-savvy Scandinavian nation, a cashless society is on the horizon as many banks there no longer handle cash and most public buses won’t take it, either. But the shift toward a digital economy appears inadvisable to some Swedes, and critics are warning of the rising risks that come with paying by app and plastic versus bills and coins. (sursa)

Motivul pentru care se pompează propagandă în direcția asta este în primul rând pregătirea pentru următorul nivel al crizei: dobânzile negative. Și nu întâmplător țările care deja au dobânzi de referință negative sunt primtre primele care tatonează cu ideea. În nici un caz tech-savvismul suedezilor ar fi motivul pentru care ei pot fi printre primii fericiți cetățeni total dependenți de stat.

Pentru că dobânzile zero nu au scos lumea din criză și pentru că deși e logic că trebuie o curățire a sistemului financiar pentru a permite un restart organizat și eficient și cum restartul ar presupune ca o anume categorie socială să nu mai ia bonusuri și prime, bancherii se pregătesc să facă singurul lucru pe care îl știu, în încercarea de a stimula economia: să reducă și mai mult dobanzile. Și dacă acum ne aflăm pe la 0 sau -1 la nivel central, momentan, cum la populație dobânzile nu au ajuns încă chiar zero, oamenii încă își țin banii în bancă. Însă când dobânzile de referință vor trece la -2, -3, -4 și dobânzile negative vor ajunge în final și la oamenii de rând, inevitabil toți își vor scoate banii din bancă și îi vor ține la saltea.

Să nu eliminăm această idee pe principiul că oamenilor le e frică să-și ia banii acasă că o să vină hoții să li-i fure. Asta poate doar la noi … În Grecia, când a fost criza bancară și doar proștii rămăseseră cu banii în bancă, au fost foarte puține cazurile de tâlhării. Fiecare s-a descurcat cum a putut. Un taximetrist intervievat de un ziar din Germania, spunea că a auzit de la clienți tot felul de povești. Unul, de exemplu, își plasase economiile de o viață în motorul aparatului de aer condiționat.

Așadar interzicerea cashului are în spate teama bancherilor de bank-run și de evaporarea inevitabilă a depozitelor.

Aș face aici o mică paranteză. Mai ales în perioada imediat următoarei crizei creditelor, mai toata lumea era sigură că dolarul va pica. De aceea a și crescut aurul că până și marii investitori, fie ei privați sau instituționali, începuseră să cumpere aur și au săltat prețul aurului în stratosferă. De la 650$/uncie în Iulie 2007, aurul a ajuns la 1800$/uncie în septemrie 2011. Astăzi se învârte în jur de 1200$ pentru că între timp s-a produs o schimbare a convingerii că dolarul va pica în aceea că dolarul este urât dar sunt alte monede și mai urâte. Asta ca să nu zicem nimic de teoria conspirației manipulării prețului aurului, care nu ar fi deloc o conspirație prea trasă de păr având în vedere că conspirația pentru manipularea dobânzilor de referință nu mai este teorie: multe băci au fost prinse manipulând rata și au plătit amenzi (ca să nu mai facă și altă dată … și băncile ca niște domnișoare timide sigur au învățat lecția). Deci, prima spaimă au trecut-o bancherii cu bine: prețul aurului. Acum urmează o a doua: cash-ul.

Nu voi intra în problemele și piedicile implementării acestei treceri. Țin doar să menționez că o asemenea trecere va trebui făcută doar prin coercizie, adică la un moment dat banca națională o să anunțe că toată lumea o să primească un nou act de identitate care o să poată fi folosit și ca portofel. și bancnotele o să fie scoase din circulație, cum se întâmplă la denominări.

Astfel, oamenii și firmele vor putea folosi portofele virtuale pentru a face plăți și pentru a transfera banii între ei. Se înțelege că totul va fi ușor, frumos, bine pus la punct, fără frecușuri. De aceea, noi români putem sta liniștiți pentru că mai avem mult până să poată să ne dea și nouă portofele de astea, ba eu nu exlud nici că abia când vom protesta și vom face miting ne vor da.

Nu puteam încheia fără a semnaliza că dacă eliminarea cashului se va face, acesta va fi cu siguranță încă un pas către apocalipsă:

Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. (Apocalipsa 13, 17)

Bineînțeles că portofelul virtual nu va fi musai „semnul”. Teoretic, portofelul virtual poate reprezenta doar încă un pas înainte al societății, așa cum acum nu mai facem plăți cu grămezi de monede de aur sau argint ca altă dată, ci folosim hârtii, un portofel virtual va fi în sine doar o banală unealtă de plată. Dar când vedem că procesul de trecere la acest portofel virtual nu este unul organic, firesc, venit din necesitatea și aderarea membrilor societății ci este băgat pe gât de bancheri folosind propaganda terorismului sau cine mai știe ce gogoși vor exista pe atunci (repet, nu cred că va exista o țară care să poată face trecerea prea curând), nu ne putem pune decât semne de întrebare.

Mai există de asemenea și un alt scenariu posibil: la următoarele tulburări financiare și când băncile în cele din urmă vor fi lăsate să pice și se va propune un alt sistem, nu este exclus ca noua monedă globală, să fie utilizată folosind un protofel și o monedă virtuală, emisă de foruri supra-statale și acoperită de puterea armată dominantă sau de ce nu, de o organizatie supra-statală garantă, cum ar fi să zicem FMI-ul. Pentru început noua monedă va circula paralel, așa cum o face acum bitcoin-ul și alte cripto-monede, pentru a permite adaptarea oamenilor și fluidizarea operațiunilor. Ca să mergem și mai departe cu scenarita, nu este exclus ca tocmai trendul cripto-monedelor să fie lansat cu scopul de a avea deja funcțională o infrastructură. Ca fapt divers, deși în criza din Grecia de anul trecut, existau limite la retragerea banilor, cine avea cont online și își asuma ceva riscuri, putea să transforme euro din bancă în bitcoin și apoi să meargă afară să schimbe invers bitcoinii în euro și să și-i retragă de la o bancă din Germania, de exemplu.

Iată deci noi și noi provocări. Azi am evitat să  mai amintesc de Deutsche Bank care a luat-o din nou în jos la bursă semnificativ, după ce CEO-ul băncii a raportat că banca probabil nu va face profit în acest an. Fed-ul a menținut dobânda (evitând o creștere asumată – deocamdată) pe motiv că treburile cam se împut din nou. Represiune financiară în plină desfășurare …

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

PS: nu vreau să arunc din nou cu noroi în ZF; în cele din urmă îi înțeleg: ei trebuie să se ferească de opinii prea … alternative altfel sponsorii (cum ar fi băncile) încep să fugă. Dar totuși când comentezi despre eliminarea cashului și în loc să informezi lumea că motivul principal este teama de bankrun-uri, tu amintești de microbi, ești sub orice critică …