Isarescu s-a intalnit cu Dragnea si cu Valcov ca sa ii asigure ca o sa fie baiat cuminte si ca va tine cursul sub control. De mai multe ori, Isarescu a atentionat ca ceva trebuie sa crape la plocoanele oferite de partidul unic boporului: fie cursul, fie dobanzile.
Asta se poate insa intampla doar daca macaroana creditelor este taiata. Care credite? Ale statului, bineinteles: ministere, prefecturi, primarii, companii de stat, toate au nevoie de credite pentru ca programul de guvernare PSD este in esenta un dezmat pe credit.
Cata vreme creditele curg, nimic prea rau nu se poate intampla. Da, poate vor creste dobanzile nitel, pentru ca bancherii sunt lacomi si vor si ei marje de profit direct proportionale cu maririle salariilor la stat sau macar cu inflatia. De la cresterea dobanzilor pana la o criza este insa cale lunga, determinata mai ales de accesul pe pietele financiare internationale.
Ce se intampla in Romania acum, nu este nimic nou in balcani. Grecia a avut parte de un dezmat la cu totul alta scara in anii 2000 cand a aderat la euro. Ungaria a avut parte de el in anii 90 cand tovarasii de-acolo au invitat bancherii austrieci sa cumpere tot ce se putea in schimbul creditarii. Niciodata o tara din est nu va avea puterea sa aiba o strategie economica si o dezvoltare ca la carte, cum invata teoria economica, mai precis sustenabila, cum au de exemplu nemtii sau elvetienii, deoarece daca esticii ar avea populatii care sa gandeasca, vesticii ar emigra ei in est si nu invers.
Bineinteles asta nu iarta cu nimic situatia si daca sminteala trebuie sa vina, vai de cei prin care vine sminteala. Comparativ cu situatia actuala mi se pare interesant o paralela istorica poate putin deplasata, dar as dori sa o subliniez. Stefan cel Mare in relatiile cu marile puteri a ales independenta desi plata unui bir l-ar fi pus pe el personal intr-o situatie mult mai linistita si fara bataie de cap. In loc de zeci de razboaie cu turcii si cu altii, Stefan putea linistit sa plateasca birul si sa ramana conducator – pentru ca puternic si descurcaret in ale politicii era oricum, iar placut poporului se putea face si ca un domnitor „impaciuitor” cu turcii daca s-a putut face din postura de opozant al turcilor. Alegerea lui a fost insa una de strategie, Stefan avea viziunea unei tari independente, puternice si avea viziunea unui popor liber, independent si prosper. Acelasi lucru se intampla in ziua de astazi cu creditul: am putea alege sa nu ne dezvoltam pe credit si sa fim liberi si indepententi, punand boaba langa boaba la o crestere si la o prosperitate a copiilor si stramosilor nostri sau putem sa facem expunere maxima la credit, sa ne aruncam in carduri si in datorii cat cuprinde, lasand problema in spatele copiilor. Romanii de astazi au ales sa lase copiilor problema datoriei, desi la cata volatilitate este in zilele noastre, nu este deloc exclus ca tocmai cand ajung ei la pensie sa vina noi taieri de 25-30% ale pensiilor sau mai mari cum au fost in Grecia.
Ce vreau insa sa zic legat de deraierea de la Euro. Pentru a ne mentine in programul de aderare la euro, trebuie pastrat un deficit acceptabil (3% zic ei). Este clar ca Isarescu (ca si orice angajat al BNR) nu poate fi de acord cu trecerea la EURO insa nu o poate face public. Sa ne gandim putin: actual BNR este stat in stat: profituri, prime si alte de-astea, la discretie. Nimeni nu poate dicta BNR ce salarii poate da, ce prime poate da, pe cine poate angaja etc. Stat in stat la prime, stat in stat la delegatii, la protocoale, la angajari etc. Bineinteles, si din punct de vedere patriotic este logic ca un patriot nu poate fi pentru lepadarea de moneda proprie. Dar nu doar patriotii ci si economistii cu 2 neuroni pot realiza ca nu e un moment prea optim de trecere la o moneda toxica cum este EURO. Dupa mine, daca eu as avea puterea, as face trecerea la dolar: Romania sa nu mai poata tipari moneda si toate preturile, toate salariile sa fie in dolar. E mult mai cinstit si mai corect asa. Economia ar fi mult mai stabila si mai solida daca am trece la dolar.
Pacea facuta de Isarescu cu Dragnea este de fapt o strategie pe termen mediu/lung de deraiere de la EURO. Isarescu isi face treaba (in viziunea lui) tragand semnale de alarme si lasa deficitele sa creasca ca sa nu fie vina lui pentru neaderare. De altfel, daca nu ma insel eu, noi deja cam indeplinisem conditile de trecere dar altele au fost piedicile. Pacat! Speram ca PSD-ul macar sa ramana in istorie cu detronarea regelui neincoronat si de neclintiti al Romaniei care domneste mai mult decat Ceausescu. Sa ne rugam insa in continuare sa le suceasca Dumnezeu mintile si sa se certe intre ei. Macar Isarescu sa pice daca ciuma rosie oricum are un viitor stralucit in RSR. Haosul creativ care va urma detronarii regelui poate fi cenusa din care putem renaste peste 10-20 de ani.
De acord cu dezvoltarea pe datorie, chiar daca sistemul economic mondial actual se bazeaza pe datorii si imprumuturi.
In rest va contraziceti.
Aderarea la EURO sau alta moneda (dolar) ar fi toxica pentru Romania! Se bate cap in cap cu independenta promovata printre altele de multi inaintasi inclusiv de Stefan cel Mare bine mentionat de dv!
Tarile independente ISI BAT SINGURE PROPRIA LOR MONEDA!
o tara independenta cu politicieni si bancheri cinstiti – de acord sa aiba propria moneda; in cazul nostru, pentru a nu mai putea tipari moneda la nesfarsit si devaloriza moneda, ar fi mult mai bine sa fim legati de dolar; daca ma mai gandesc nitzel, poate nici euro nu e chiar atat de nasol, cu diferenta ca ratele o sa tot fie mici la indatorare si astfel nu va descuraja cresterea deficitelor
in alta ordine de idei… cand ai timp vezi ce spune si sov (la modul general). nu e prost si in unele cazuri zice bine, in altele da cu bata in balta.
„Dupa mine, daca eu as avea puterea, as face trecerea la dolar: Romania sa nu mai poata tipari moneda si toate preturile, toate salariile sa fie in dolar. E mult mai cinstit si mai corect asa. Economia ar fi mult mai stabila si mai solida daca am trece la dolar.”
Numele/tipul monedei nu este neaparat o reteta de succes, ci viziunea economica si politica pe termen lung, care in Romania NU EXISTA!
de ex:
– in Panama, moneda oficiala este pur si simplu dolarul american. Nu au moneda proprie. Cu toate acestea, in afara de anumite zone, in special zona centrala din Panama City si cateva resorturi/catune turistice, toata tara traieste in SARACIE LUCIE si in ghetouri.
– In Honk Kong si in Singapore, monezile nationale sunt „legate” la paritatea de 1:1 cu dolarul american. Practic vorbind, folosesc dolarul american, dar cu un alt design, unul local si national. Prosperitatea zonelor respective nu sta in tipul monedei, ci in viziunea si dezvoltarea economica.
La inceputul anilor ’60, Singapore era un catun intr-o mlastina cu un port, facea parte din Malaezia si se afla sub dominatia Imperiului Britanic. Pe la mijlocul anilor ’60 si-au castigat independenta de Malaezia si au inceput dezvoltarea industriala. Asa cum analfabetii din Romania au apelat la un economist de top sa le puna la punct dezvoltarea economica, asa au facut si singaporezii.
Ei au apelat la Albert Winsemius. Fa o paralela cu Romania.
„He presented a 10-year development plan to transform Singapore from an entrepot trade port into a centre of manufacturing and industrialization… His first emphasis was on creating jobs and attracting foreign investment… With his help, Singapore attracted big oil companies like Shell and Esso to establish refineries here… In the 1970s, Singapore was upgrading its industrial capacity to use higher technological methods, including electronics. He personally went to persuade large Dutch electronics companies like Philips to set up production plants in Singapore. He also proposed that Singapore could be developed as a financial centre, as well as an international centre for air traffic and sea transport. Over the next twenty years, these predictions proved to be accurate.”
https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Winsemius
Pentru ca singaporezii nu au fost atat de prosti si de batuti in cap ca romanii, astazi isi permit sa faca si chestiuni de genul asta:
de acord ca moneda nu determina succesul sau falimentul unei economii a unei tari; insa pentru starea actuala a Romaniei, legarea de o moneda externa va elimina bufferul de leverage oferit de moneda nationala pentru factorii de decizie care pot sa tipareasca moneda si sa arunce problema in viitor;
fara leu, statul roman ar emite obligatiuni in euro, inflatia nu ar mai putea fi folosita ca unealta de sustragere a avutiei dar mai ales sistemul bancar ar fi mult mai solid si mult mai eficient
cu privire la folosirea creditului pentru dezvoltare, as reaminti doar ca noi avem bani gratuti pentru dezvoltare – fondurile europene – si nu ii folosim, prin urmare nu lipsa creditului ar fi problema, avem acces la credit mult mai mare decat il putem asimila
„Acelasi lucru se intampla in ziua de astazi cu creditul: am putea alege sa nu ne dezvoltam pe credit si sa fim liberi si indepententi, punand boaba langa boaba la o crestere si la o prosperitate a copiilor si stramosilor nostri sau putem sa facem expunere maxima la credit, sa ne aruncam in carduri si in datorii cat cuprinde, lasand problema in spatele copiilor.”
Amesteci mere cu pere:
– creditul pentru DEZVOLTARE ESTE BUN. astia sunt bani investiti in ACTIVE care iti genereaza profit si flux de numerar. adica „iti baga bani in buzunar” cum ar zice Kiyosaki
– creditul pentru CONSUM ESTE PROST. astia sunt bani cheltuiti aiurea pe PASIVE (liabilities) care iti genereaza paguba. adica „iti scot bani din buzunare” cum ar zice Kiyosaki
Diferenta intre creditul pentru dezvoltare/investitii si cel pentru consum este descrisa in cartea de mai jos, in asa fel incat sa poata intelege oricine:
– Datorii profitabile, datorii neprofitabile. Afla metodele pentru a-ti salva viata financiara. – Jon Hanson
https://www.amaltea.ro/datorii-profitabile-datorii-neprofitabile
https://cdn4.libris.ro/userdocspdf/433/Datorii%20profitabile%20-%20datorii%20neprofitabile.pdf
Ma rog. chestiuni similare si chiar mai aprofundate se pot afla dintr-o banala carte de „bazele contabilitatii” sau la un curs de o luna de zile de „contabilitate primara”. Asa inveti sa alcatuiesti si sa citesi o „balanta contabila” si mai ales, la ce folosete.
_
Nu exista dezvoltare fara credit pentu oamenii si natiunile „normale”. Daca nu ai cine sa-ti ofere bani pe tava sau nu are cine sa te crediteze o sugi grav, pentru ca nu ai sa reusesti nimic, sau ai sa faci acest lucru foarte greu.
– Jef Brezos a inceput afacerea Amazon cu ceva bani stransi de el din munca lui, dar mai ales cu o sponsorizare masiva de sute de mii de dolari „donati” de parintii lui.
https://www.quora.com/How-much-of-his-own-capital-did-Jeff-Bezos-use-when-starting-Amazon-com
– Idiotul ala de Musk, a incerput afacerea cu ceva bani personali, putini ca numar, dar a primit sponsorizari MASIVE nerambursabile in valoare de muuulte MILIARDE mai multi ani la rand, in special de la GUVERNUL SUA si de la tot felul de „investitori providentiali” aparuti ca prin minune in tot felul de „momente cheie”. si cu toate astea, tot rebuturi la suprapret produce si tot falimentar este.
http://www.businessinsider.com/tesla-on-verge-of-bankruptcy-hedge-funder-says-2018-3
_
Foarte multi idioti din Romania, considera ca Ceausescu si regimul lui de oligofreni cu patru clase veniti direct de la coada vacii, au creeat economia aia socialista. NIMIC MAI FALS!
Oligofrenii aia erau incapabili sa-si citeasca numele din buletin, cum poate crede cineva ca ar fi putut proiecta si implementa o economie nationala?
In realitate, „economia socialista multilateral dezvoltata” a „epocii de aur” l-ea fost servita pe tava inusi de „dusmanii imperialisti” cu plan si cu credite cu tot. Cel care a proiectat totul, CREIERUL care l-ea pus planul pe masa, a fost nimeni altul decat MILTON FRIEDMAN. Totul s-a facut cu bani imprumutati de la FMI.
https://en.wikipedia.org/wiki/Milton_Friedman
Chiar daca la inceput industria era performanta si competitiva – Friedman nu si-a batut joc de ei deloc – in timp s-a ales praful de tot:
– in primul rand, pentru ca erau oligofreni analfabeti cu patru clase care nu stiau pe ce lume traiesc.
– in al doilea rand, pentru ca nu au investit in dezvoltare si retehnologizare pentru a tine pasul cu timpurile si concurenta. de chestiuni de genul marketing, relatii publice, branding, strategie de vanzari, etc nici nu are rost de vorbim. vezi de ex „uimitoarea dezvoltare” si mai ales „performanta” a masinii Dacia. de la 1300 la 1310, eventual si „break” in 30 de ani de existenta
– in al treilea rand, pentru ca oligofrenii aia, produceau stifturi ieftine si proaste, dar cu costuri mari, pe care le vindeau PE CREDIT „popoarelor prietene” din Africa si Orient. multe dintre popoarele astea „prietene” nu si-au achitat datoriile nici pana acum. treaba asta „punand boaba langa boaba la o crestere si la o prosperitate” nu se poate realiza cu stifturi ieftine, vanzand pe datorie si luand teapa cu recuperarea creditelor. crezi ca oligofrenii aia erau in stare sa citeasca o balanta contabila, ca tot am vorbit de ea mai sus? despre dobanzi si devalorizare nici nu mai are rost sa vorbim.
– in al patrulea rand si probabil cel mai important, ologofrenii aia cu patru clase, nu au fost in stare sa-si negocieze si sa-si asigure aprovizionarea cu materii prime si petrol de la mai muti furnizori. INVESTITORII RATIONALI CUNOSC TOTI FURNIZORII DE MATERII PRIME DE PE PIATA SI PASTREAZA RELATII DE COLABORARE SI AMICITIE CU EI, cumparand produse de la ei, din cand in cand, chiar si la un pret mai mare.
Ia sa vedem ce au facut analfabetii oligofreni cu patru clase:
-> au luat ca singur partener de dezvoltare si furnizor de petrol IRANUL, fara sa acorde atentie si sa negocieze si cu alti furnizori de pe piata.
-> rafinariile romanesti erau „tunate” pe specificitatile petrolului iranian, implicand costuri mai ridicate in cazul prelucrarii petrolului achizitionat de la alti furnizori
-> in 1970 cand a inceput „avantul economic al Romaniei Socialiste” pretul barilului de petrol era 3$
-> in 1973 din cauza supraproductiei de petrol, „natiunile imperialiste” impun un embargou pe petrol „natiunilor arabe”, lucru care face ca pretul barilului de petrol sa ajunga la 12$ in 1975
-> in 1979 incepe Revolutia Iraniana timp in care productia de orice a Iranului, inclusiv cea de petrol a scazut, lucru care face ca petrolul de pe piata, mai putin cantitativ, sa ajunga la un pret de 37$ pe baril.
O crestere a pretului barilului de petrol de la 3$ la 37$ in mai putin de 10 ani, timp in care tu investesti fix „ciuciu” in dezvoltare de produse noi, ba chiar de la produse bune ajungi la stifturi, o conta vreun pic?
Ghici cand a inceput caderea „economiei socialiste multilateral dezvoltate”, iar „epoca de aur” s-a transformat in „epoca de foamete, intuneric si frig?”
– in al cincelea rand, ca la orice oligofreni socialisti, PLOUA CU GRATUITATI pentru populatie, iar in fabricile si uzinele patriei lucrau si zece oameni pe un loc de munca, chiar daca era nevoie de unul singur sa faca treaba. unul muncea iar ceilalti 9 frecau menta in stil socialist: in socialism fiecare om trebuie sa aibe un loc de munca indiferent cat de prost si inutil este, pentru simplul motiv ca exista. aaaaa… si ca super mega bonus… TOTI FURAU DE RUPEAU… ZILNIC… ORICE…
Cand ai timp, acorda atentie la ce spune Stroe, Grecu si nu numai aici:
despre „investitiile” post decembriste nici nu are rost sa vorbim!
sa-mi spui si mie cate „boabe de prosperitate” a adunat natiunea de aici:
sau de aici: