Idiocratia si pierderea increderii in medicina

In general oamenii nu inteleg metoda stiintifica si cum se realizeaza progresele stiintifice: eliminand toate erorile, testand toate variantele, repetand succesele in cat mai multe situatii in speranta obtinerii aceluiasi rezultat. Metoda stiintifica este mult mai complexa decat descrisa mai sus, dar evident, stiinta nu inseamna deloc precizie, ci mai degraba un slalom printre probabilitati, presupuneri, scenarii, variante de lucru. Pana la precizia predictiilor, toata cercetarea stiintifica nu inseamna decat managementul erorilor.

Paradoxal, compromiterea actuala a epidemilogilor se datoreaza tocmai succesului lor (aparent sau nu) in combaterea pandemiei. Facand initial unele scenarii dezastruoase, pe care probabil daca nu le faceau, politicienii nu reactionau si oamenii nu ascultau, au produs o reactie atat de puternica a societatii incat pandemia a fost suprimata – in majoritatea locurilor – pentru moment. Ca reactie, in loc sa primeasca aplauze, sunt acum tratati ca niste fricosi care sperie lumea avand interese ascunse. Evident vorbim aici de situatia generala, nu intram in amanunte, desi diavolul este in amanunte.

In majoritatea tarilor, mai ales vazand ce se intampla in China, specialistii epidemiologi au dictat ce masuri trebuie luate pentru minimizarea riscurilor. Masuri care de altfel, in multe tari din Asia nu sunt prima data. Hong Kong, Japonia, Singapore sunt tari unde purtatul unei masti nu e deloc vazut ca limitarea drepturilor sau ca un act de obedienta rusinoasa fata de autoritate, ci din contra: oamenii poarta masti singuri, in perioadele de crestere a incidentei gripei normale, pentru a se proteja, pentru ca fiind societati mai tehnologizate ca altele, cu oamenii cu un IQ mai mare, facand asta probabil in urma sfaturilor doctorilor ani de-a lungul, s-au vazut efectele si oamenii au adoptat acest obicei al purtarii mastilor fara problema in prezent.

Dar sa ne intoarcem la fenomenul pierderii increderii in autoritati – in general in autoritatile medicale. Succesul – deocamdata aparent, caci nu stim viitorul – din majoritatea tarilor (pentru ca inca sunt tari care urca pe curba si urca nasol) in lupta cu pandemia, coroborat cu presiunea masurilor epidemilogice a produs un fenomen ciudat: oamenii nu mai au incredere in specialisti si ignora recomandarile, ba chiar le iau in bataie de joc. In totalitate si peste tot! Nu ma refer la unele cazuri particulare, cum ar fi Romanika, unde cetatenii sunt cunoscuti pentru curajul pe care il au sa de dea curajosi dupa razboi, criticand si opunandu-se – moderat si mai ales vocal – autoritatii.

In esenta, ce se uita este faptul ca in afara de sanatatea oamenilor, autoritatile nu doresc altceva. Ca pot exista exceptii de abuzuri si ca unele restrictii sunt implementate aiurea sau chiar sunt gafe in recomandarile oficiale si in comunicare, este altceva. Dar in esenta, statul nu vrea decat ca oamenilor sa le fie bine. In ce masura se pricep, in ce masura estimeaza riscurile medicale, in ce masura vad riscurile economice, asta e o cu totul alta discutie si de pe margine e usor sa vorbesti. Insa ei sunt acolo si au datoria ca sa faca ce considera ca e mai bine si dincolo de criticile noastre, au cu totul alta viziune, pe baza informatiilor mult mai bune si mai de calitate decat le putem avea noi. Desi, la cate am zis pe acest blog si au ajuns cu prea mare intarziere in mainstream, ma gandesc ca ceva e subred la procesarea informatiilor pe-acolo.

Dar principalul risc este ca oamenii au inceput sa dea cu noroi in doctori si mai ales in doctorii cu functii, mai ales cei care dau sfaturi si incearca sa impuna masuri la nivelul societatii cu ocazia acestei pandemii. Efectul nu va fi decat uzarea acestor oameni si venirea in locul lor a altora carora nu le va pasa ca oamenilor sa le fie bine, ci le va pasa ca sa atraga aprobiul populatiei. Politicizarea sanatatii publice. Ceea ce evident este dezastruos. Dupa ce ca oricum avem un sistem politic putred deoarece e bazat pe democratie – puterea gramezii idioate si dupa ce ca elitele politice sunt oricum atacate si anihilate deoarece pot constitui un risc la adresa status-quo-ului politico-economic bazat pe manipularea gloatelor si cumpararea politicienilor, am ajuns ca si elitele medicale sa sufere acelasi tratament.

Rezultatul nu poate fi altul decat scaderea drastica a calitatii oamenilor implicati, rezistenta oamenilor de valoare la presiunea publica avand evident un prag – atuu-urile si aptitudinile lor fiind cu totul altele decat cele specifice politicienilor: capacitatea de a minti si de a promite gogosi oamenilor in timp ce in spate toate energiile si toate obiectivele sunt de pur interes individual, „managementul” institutiilor, al legilor, al fondurilor si toate celelalte decizii si hotararii fiind doar un teren de slalom intre presiunea publica si realizarea propriilor interese.

Pe termen scurt, aceasta erodare a increderii in specialisti nu fac decat sa ne expuna in cazul unei rabufniri a virusului in viitorul scurt, cand toate restrictiile vor fi ridicate, sau cel mai tarziu in toamna cand isi va arata ultimii dinti. Apoi, din fericire, daca nu vor avea loc aceste valuri, probabil am trecut hopul, dupa parerea mea – pur bazata pe intuitite – efectul de turma fiind destul de ok in jurul cifrei de 20%, aceasta cifra fiind mai mult decat ok pentru nivelul societatii romanesti unde majoritatea oamenilor traiesc la tara, putini au o viata sociala reala care sa presupuna contacte cu prea multi oameni, pe scurt, contactele intre oameni sunt destul de putine comparativ cu tarile dezvoltate.

Am mai repetat aceasta teorie si nu insist. Insa, acest trend de negare a medicinii si a stiintei in general, nu face decat sa ne duca in urma cu ani buni din punct de vedere medical si in loc sa cerem noi adoptarea noilor tehnologii si medicamente descoperite, culmea, se creaza un duh de respingere si precautie idioata la orice este nou si orice promite un mai bine pentru noi. Iar noutatile o sa curga val, inteligenta artificiala e pe punctul sa produca noi dispozitive si tehnici care chiar pot sa ridice foarte mult nivelul de trai. Iata un exemplu: un dispozitiv care distribuie insulina pentru diabetici in functie de nevoile fiecarui pacient, avand senzori proprii si rezervor. Cand insa romanasii nostri o sa auda ca aceasta capsula transmite prin 5G periodic un log catre firma producatoare pentru a analiza functionarea acesteia si a imbunatati versiunile viitoare si mai ales cand vreun romanas mai stralucit o sa auda ca dispozitivul poate sa isi faca singur upgrade la firmware prin 5G, atunci sa vezi proteste! Fara capsule 5G! Etc, etc.

In final nu doresc decat sa mai ating un aspect. Sunt evident si voci „stiintifice” sau cu spoiala stiintifica (cine sta sa verifice autoritatea lui cutare neica nimeni care poate are un oarecare CV, dar nu stim concret daca CV-ul lui este real) care contesta mainstream-ul masurilor in lupta cu virusul. Indiferent de calitatea si argumentele acestor voci, doresc sa atrag atentia: de pe margine e cel mai usor sa arunci pareri si sa te dai curajos. Insa cand tu iei decizii pentru milioane de oameni, gandesti cu totul altfel. Bunaoara, sa evaluam un scenariu simplu. Sa zicem, ca printr-o metoda stiintifica acceptata de ambele parti, masurile erau justificate 30%, de partea cealalta fiind 70% sanse ca sa nu fie nevoie de ele. Cu usurinta un „marginal” poate sa demonstreze: uite-asa si pe dincolo, 70% sanse era probabil ca nu e nevoie de restrictii. Deci au gresit. Insa daca in mainile lui era viata oamenilor si trebuia sa evalueze daca 30% sanse sa iese totul nasol sunt un risc asumabil, situatia ar fi fost cu totul alta.

Simplul fapt ca medicina a ajuns sa fie comentata ca fotbalul arata trivializarea unei chestiuni de viata si de moarte si avantul idiocratiei. O doctorita de familie care a lucrat doar cativa ani in practica, a declarat pe Facebook ca mastile sunt o prostie deoarece oricine poate lua paracetamol ca sa ii scada temperatura si sa treaca de verificare. Cata minte sa ai sa aduci un asemenea argument? Eu unul de exemplu, nu iau paracetamol si chiar mi-am luat temperatura in aceasta perioada singur cand am simtit ca as avea ceva, pentru a ma asigura ca nu sunt febril. Dupa cum stim, febrilitatea este unul dintre primele simptome … Nu faptul ca cineva poate sa ia paracetamol anuleaza utilitatea filtrarii cu termometrele wireless! Foarte posibil ca sa existe 2-3 covidioti din 100.000 care avand temperatura, fiind bolnavi si fiind rejectati la mai multe magazine, sa ia paracetamol ca sa poata totusi sa isi faca damblaua si sa dea si la altii covid-ul. Insa marea majoritate a populatiei, este la mintea cocosului, nu va face asa ceva, ci daca are temperatura, va merge cuminte acasa si va intreba in dreapta si in stanga ce sa faca, poate chiar va suna medicul de familie. Dar din pacate, daca va da de aceasta doamna … va fi vai de el pentru ca probabil ii va recomanda ceai de musetel in loc sa il indrepte spre a face un test.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.