Sfinții Părinți spun că diavolul este furnico-leu, deoarece ne arată păcatul ca fiind o furnică – atunci când îl facem și fiind ca un leu atunci când trebuie să ne pocăim și să luptăm cu consecințele păcatului.

Numele diavolului în greacă este de „cel care acuză fals”. Cui acuză și pe cine acuză? Acuză pe oameni în fața oamenilor – pentru a-i stârni unul împotriva altuia și pentru a provoca haos și dezbinare, și acuză pe om în fața lui Dumnezeu – acolo însă nu minte (nu îndrăznește să-l mintă pe Dumnezeu), doar că prezintă realitățile limitat, prin percepția lui întunecată, nefiind capabil să vadă lumea și pe om așa cum ne vede Dumnezeu, prin ochii iubirii. În fața oamenilor, diavolul acuză fals alterând percepția observatorului și îndreptând-o în cea mai la îndemnă direcție în care poate maximiza răul care va decurge din această alterare. Uneori, fiind prost (întunericul depărtării de Dumnezeu nu îi permite scenarii prea elaborate) diavolul provoacă haos, doar de dragul haosului – îi place haosul și știe că din haos iese ceva bun (în viziunea lui, căci de fapt, orice rău, nu e decât mai multă osândă pentru el, mai multă alunerare în întuneric).

Așa cum există găurile negre în realitatea fizică palpabilă, ca niște obiecte cu atracție gravitațională infinită în care materia se diluează și este absorbită din ce în ce mai puternic, neavând – cel puțin din ce știm deocamdată o soluție (transformare în energie sau poate teleportare în alte dimensiuni), tot așa există și găuri negre în lumea nevăzută – răul crește în rău, la infinit, prin făptuirea faptelor sale și prin depărtarea continuă de Dumnezeu. Atracția gravitațională a găurii negre a răului în care sunt captivi diavolii, îi îndeamnă să facă fapte din ce în ce mai rele, neavând odihnă în întunericul lor, ci căzând mereu la noi și noi adâncimi.

Pentru a reuși să îndemne omul la rău, diavolul se folosește de orice instrument are la îndemână, de orice poate. Alterarea adevărului este cea mai simplă unealtă. Deoarece a stăpâni în totalitate sufletul omului și a-l controla la nivel perceptiv prin înfățișări și închipuiri total false, este foarte greu – din cauza purtării de grija a lui Dumnezeu pentru om și stării sare intermediare, de luptă, de cântărire a alegerii în perspectiva veșniciei – diavolul lucrează mai ales la nivelul perceptiv. Și de aceea face ca unele lucruri să le percepem total greșit decât sunt ele, deși avem integritatea senzorială și rațională. Percepția și construirea imaginii în mintea noastră asupra realității sunt procese complexe la care diavolul are putere să le influențeze dacă noi i-am dat dreptul să le altereze prin comportamentul nostru de toleranță, îngăduire sau participare la păcat. Și după natura păcatelor cărora le suntem robi, avem de suferit influența diavolului pe acele sinapse perceptive, simțitoare, raționale sau care țin de voință și de lucrare. Comparația poate fi similară cu dependența de droguri: ruperea este imposibilă și drogul este necesar pentru a menține echilibrul chimic al creierului și pentru a permite funcționarea – cât de cât normală a rațiunii. Evident că multe funcții sunt profund alterate, dar fără drog, situația este dramatică. Tot la fel, omul care cade în păcat, are nevoie mereu de colaborarea diavolului pentru a-și manifesta lucrarea în lume, mergând până acolo în a se face unealtă directă diavolului într-un mod cu totul inexplicabil. Cum se explică de exemplu ca un om simplu în perioada nazistă să conlucreze la crimele acestui regim – gazarea evreilor, invadarea atâtor țări și crima nejustificată? Prin căderea în influența diavolului care punând gheara pe rațiunea umană, deforma adevărul până acolo încât până și omului căzut din ziua de astăzi – care deși este influențat are alt fel de sinapse – i se par absurde justificările din acea perioadă.

Și mai ușor de realizat această influență a diavolului este la nivelul comunităților. Spun aceasta, deși știm că fiecare comunitate are îngerul ei păzitor. Dacă însă majoritatea oamenilor din acea comunitate nu mai au conștiința comunității ci o folosesc doar ca pe o materie primă, comunitatea încetează să mai existe și îngerul păzitor nu mai are ce să apere. Comunitatea e dată fie de adeziunea la un loc care este caracterizat de un crez comun, de sentimente comune (oamenii se iubesc între ei, ei iubesc acel loc, ei simt că acel lor este special și are un fel anume, are o identitate proprie pecare și-o doresc perpetuată). Când îngerul păzitor al comunității nu mai are ce să apere sau chiar când comunitatea se unește în rău și în locul unității bazate pe iubire sau măcare pe memorie (care în cele din urmă recursiv în trecut tot la iubirea din momentul creației duce), se naște o comunitate a răului, care este stăpânită de duhuri ale întunericului. Oricât de mult va avansa rațiunea și omul va căuta să controleze haosul prin tehnică, acea comunitate nu va putea face față forțelor întunericului și va ajunge la autodistrugere.

Sunt nenumărate exemplele de influențare clară a percepției în ziua de astăzi cu ocazia Coronavirusului care a oferit un pretext ce nu putea fi ratat pentru forțele întunericului de a încerca tot felul de manevre prin care să folosească orice element în scopul provocării unui rău. Putem enumera începând de la boală – care încă nu știm mecanismele fiziologice exacte în care funcționează, ci doar observăm unele efecte. Virusul este real, într-adevăr, dar de ce în unele organisme se comportă atât de diferit – de la niciun simptom sau o simpă temperatură, până la durere musculară, pneumonie sau moarte – asta nu se știe încă. Ori, dacă rațional nu există încă explicații, deși poate acestea vor fi găsite, putem ușor specula că acest virus este de natură demonică, nu este o întâmplare naturală, consecință într-adevăr a căderii omului și a apariției bolilor pe pământ, a stricării trupului și diminuării drastice a armoniei omului cu natura. Deși în general, bolile care apar natural și sunt „normale” sunt tot consecința răului, acest rău vine istoric, de la căderea lui Adam. Însă răul făcut de diavol, are consecințe mult mai devastatoare, după cum vedem. Ne-am putea întreba, dar Dumnezeu ce face, de ce nu ne ajută? Dumnezeu ne ajută, în măsura în care omul îngăduie acest ajutor. Vorbind doar despre români, la ce ne așteptam după respingerea Referendumului pentru familia tradițională? În 2018, când poporul român a ales să se lepede de Dumnezeu, scriam:

Inima regilor lumii este întoarsă de Dumnezeu, după acum poporul merită și își dorește. A vrut poporul român pensii și donații de la stat și de aceea a stat acasă și nu i-a păsat ce se votează că doar nu se dă nimic? Vom vedea la următoarea criză ce se dă de la stat… A vrut poporul român să dea un deget și poponarilor că sunt și ei oameni? O să le dea și o mână sau poate chiar o să le pună fundul la dispoziție, ca să vorbim în același limbaj. A vrut poporul român să termine o dată preoții să le dea lecții? O să vadă acum lecții de la CNCD, polițai și statul dictatorial iar copiilor o să le predea toți descreierații. A vrut poporul român să arăte ce dragoste mare are el, mai mare chiar decât a popilor habotnici care îi urăsc pe homosexuali și de-aia nu vor să îi cunune în biserici? O să vadă poporul român dragostea ursului și toleranța soldatului rus.

Nu spun toate astea ca amenințări apocaliptice, ci doar uitându-mă în jur și gândind prin prisma trendurilor și a pericolelor geopolitice care ne așteaptă. Cred că am scris destul de mult despre faptul că criza nu a trecut ci efectele ei au fost doar atenuate, existând riscul unei crize mult mai mari decât cea prin care am trecut, poate chiar a unei disoluții totale a statului (nu mai zic de implozia UE). Am scris de asemenea destul despre riscurile unui război proxy SUA-Rusia, noi fiind proxy-ul, așa cum Ucraina și Siria sunt astăzi. În plus, cutremurul cel mare este deja prea întârziat, iar măsurile de pregătire sunt zero. Toate aceste riscuri proxime, sunt motive pentru care poporul român ar trebui să fie mai grijuliu cu legea lui Dumnezeu și să nu se culce pe o ureche cu iluziile europenismului și euro-atlantismului care nu doar că nu mântuiesc, dar nici măcar nu ne lasă în pace în sărăcia și prostia noastră. Este greu de crezut că Imperiile ne îngrașă ca pe un porc, ca să ne facă felul în curând? Ce altceva e plimbarea tancurilor americanilor pe la noi, ce altceva este instalarea de rachete, ce altceva sunt exercițiile militare navale și amenințările la adresa Rusiei?

sursa

Din nou, repet ca și atunci, toate aceste sperieturi lansate de mine, cu posibil caracter apocaliptic (deși apocalipsa va fi de 100 de ori mai nasoală decât o nouă cotropire a țării de către ruși) nu le fac în spirit profetic, ci doar punând în fața oamenilor un viitor în care Dumnezeu este trimis acasa, în privat. Pentru majoritatea creștinilor e ok și așa, Dumnezeu va avea grija de ei și are. Dar pentru popor, pentru țară … trimiterea lui Dumnezeu în privat pe motiv de drepturile omului nu va avea consecință decât începutul sfârșitului pentru acea țară, pentru acel oraș și chiar pentru UE – dacă discutăm aceleași lucrur la nivelul Imperiului și evident și al lumii.

Inflența diavolului în ziua de astăzi ia nenumărate forme: de la exagerearea fricii și producerea spaimei, până la boala efectivă și creșterea efectului bolii prin spaima anterior construită. Distanțarea socială de asemenea, este o măsură diabolică evidentă, neavând alt efect decât depresia carea duce cu sine slăbiciune în fața oricărei boli prin afectarea puternică și uneori ireversibilă a sistemului imunitar. Niciun psiholog – rușine lor, în această perioadă, vai de școala lor dacă tac și nu spun ce se întâmplă – nu spună că chiar dacă vom ține distanțați 2 ani de zile pe bunici de nepoți, și unii și alți au de suferit ireversibil, așa cum suferă copiii căpșunarilor plecați la muncă deși pot suna oricând și pot să discute live cu părinții lor în fiecare seară. Ce sens are ferirea de o boală cu o rată a supraviețuirii de 99.95% prin forțarea acestor măsuri de distanțare socială prin care comunitatea umană să fie practic distrusă sau limitată la niște umbre plimbătoare – căci ce altceva sunt formele de oameni cu fața acoperită care s-ar mișca păstrând 2m distanță între ele (cum vrea diavolul)? Mare minune că nu le-a trecut prin cap (v-am zis că diavolul e prost) să impună și purtarea de ochelari sau chiar căști, deși probabil că motivele logistice au fost cauză, pentru că „medical” se încropea cu ușurință o explicație de ce casca e mai sigură decât masca.

Dar masca la gură nu reprezintă doar o acoperire a chipului – care ne este primul contur al identității noastre când suntem în comunitate – ci simbolic, masca reprezintă pe de o parte controlul – toți trebuie să purtăm, cine nu poartă este oaie neagră -, și pe de alta simbolizează pierderea dreptului de a protesta. Masca peste gură, simbolizează tăcerea, blocarea capacității de comunicare și mai ales de expresie a emoțiilor. Eu pot să-i spun casierei la hypermarket mulțumesc, dar alta e să îi spun mulțumesc zâmbindu-i.

Dincolo de elementele sociale în care aghiuță și-a băgat coada, sunt nenumărate alte planuri unde putem vorbi de transformarea furnicii în leu și a leului în furnică. Deși ar fi interesant de intrat și în domeniul medical – unde ne-am aștepta ca diavolul să aibă probleme în denaturarea realității deoarece are de a face cu un sistem întreg și cu multe capete luminate – aș dori să mă rezum acum doar la capitolul economic, mai precis la un eveniment recent, legat de „noua tulpină”. „Noua tulpină” este un exemplu clar de transformare a furnicii în leu. În primul rând, să începe cum britanizarea acesteia. Sau să începem mai bine cu puțină teorie. SARS-Cov-2 are specific faptul că – ca orice virus – suferă mutații. Cu cât se transmite mai mult, cu atât mai multe mutații. Teoria (la materia virusologie) spune că o mutație care crește rata mortalității, scade rata răspândirii. Evident – gazdele mor mai mult comparativ cu alte mutații. Prin urmare, la nivelul populației, lupta între mutații va da un virus mai blând ca efecte. Nefiind specialist, nu neg că pot să existe și excepții – o mega mutație (ideal naturală, nu artificială, produsă de vreun om de știință nebun) care să crească și rata răspândirii și rata mortalității nu este imposibilă ci doar improbabliă. Deci s-a descoperit o nouă tulpină, în Marea Britanie, deoarece englezii testează mult și bine. Mutația nu a apărut în Marea Britanie, ci din contră, după ce britanicii au evidențiat-o și i-au pus datele online, mai mulți au confirmat existența acestei mutații aiurea prin lume – semn că nu e mutație recentă și nu e ceva local în Marea Britanie.

Dar de ce a ieșit în evidență această mutație? Ei bine, deoarece are mai multe „spike-uri” – acele cârlige cu care proteina virusului se prinde de celula umană și care cârlige sunt respinsabile pentru transmiterea virusului. Fără cârlige, nu am avea despre ce să discutăm. Acum, matematic, putem gândi ușor: cu 20% mai multe cârilge, înseamnă cu 20% rată de răspândire mai mare (sau cu 15% să zicem, nu știu formula pe care au dat-o ei). Aceasta este însă o pură speculație – că noua tulpină are potențial de răspândire mai mare ca prima. Speculația este de bun simț, dar modelele sunt vax. După cum știm, facem modelări și la starea vremii și de cele mai multe ori, dacă azi mă uit pe telefon la starea vremii locale și plănuiesc ceva pentru mâine, rareori am șansa să se potrivească. Așa e și cu modelel la tulpine … sunt pure speculații. Diavolul a folosit această „petardă” și le-a sugerat politicienilor francezi să dea o lovitură sub centură britanicilor, tocmai pe finalul semnării acordului de ieșire a Marii Britanii din UE. Știu că rămăseseră niște capitole importante și francezii (la îndemnul diavolului) au blocat granița, argumentând frica de noua tulpină. Chiar de ești tu ditamai Regatul Unit, nu ai ce face în fața unei asemenea probleme, mai ales dacă ai o creștere a numărului de cazuri și tot oamenii tăi de știință (faimoșii cercetători britanici) au declarat că noua tulpină e nasoală. E și normal că s-au golit instant rafturile la magazine în Londra, deoarece camioanele care aduceau produse de dincolo de canal au fost blocate. Mii de oameni au făcut Crăcinului pe drum, în condiții mizere și mii de oameni au trecut prin nou prin etapa „hoarding-ului” de produse. În plus, pomparea pe gogoașa noii tulpini a produs o nouă spaimă la cei care se obișnuiseră cât de cât cu nivelul de tensiune și poate i-a mișcat puțin chiar și pe cei care au trecut prin boală și sunt teoretic imuni. Iată deci un exemplu de furnică făcut leu. Acum, pentru ca leul să nu sperie prea mult pe oameni să nu facă vaccinul, diavolul pompează în sens invers: noul vaccin va fi eficient și pentru noua tulpină și chiar pentru orice tulpină viitoare, deci …